2,485 matches
-
se pot observa progrese importante în intervenția instructiv educativă și terapeutică a autiștilor. Totuși limitările funcționale, comunicative și comportamentale ce caracterizează autismul fac obiectul unei lipse de contragreutate a colectivităților în materie de îngrijire. Mulți dintre autiști rămân în grija anturajului lor, chiar dacă au deficiențe grave. Alții sunt primiți în psihiatrie infantilo-juvenilă și aceste circulare interministeriale recunosc inadecvarea acestor locuri de primire. Majoritatea instituțiilor o fac din solidaritate față de numărul mare de cereri și față de supărarea părinților, fără a fi în
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
programate pentru a obține de la aceștia gânduri și comportamente care să le dezvolte spiritul de competiție și să îi pregătească pentru succes. Elevii bine pregătiți, care cunosc reușita, se dezvoltă într-un mediu care îi stimulează și le acordă atenție, anturaj care este cultivat de programul Step by Step pentru învățământul primar. Atunci când pornește o unitate tematică, învățătorul creează în mod conștient posibilitatea de a arăta copilului că adulții se preocupă de ei și că le urmăresc cu mult interes progresele
Studiul tematic – metodă de predare bazată pe ideea conexiunilor informaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Ritter, Camelia Beşliu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1221]
-
rînd, factorii socio-familiali pot declanșa comportamente violente. Este știut faptul că toxicomanul, de cele mai multe ori, are tendința de a-si neglijă rolurile familiale și sociale, orientindu-și comportamentul spre procurare și consumul de drog ceea ce atrage după sine reacțiile negative ale anturajului, aceste reacții ducînd de cele mai multe ori la comportamente agresive de apărare. S-a constatat că În raport cu populația generală, frecvență abuzului și violenței este mult mai mare În familiile cu unul sau mai mulți membri consumatori de droguri. De asemenea, incapacitatea
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
complicate și disimulate, Întrucât Îi este frică, atât de propria violență cât și de propria dorință. Pacienții cu epilepsie au Înspaimântatoare accese de furie, de o violențăa extremă, Îndreptată Împotriva familiei, cu amnezie ulterioară . Cei mai mulți sunt greu de suportat de anturaj datorită iritabilității, vâscozității ideative . În cadrul stării de alterare intelectuala profundă, globală și progresivă cu evoluție cronică a pacienților cu demență, comportamentul și echilibrul emoțional sunt total perturbate manifestându-se prin grade diferite de agresivitate. Alcoolul și drogurile, prin efectul lor
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
echilibrul emoțional sunt total perturbate manifestându-se prin grade diferite de agresivitate. Alcoolul și drogurile, prin efectul lor dezinhibitor, favorizează trecerea la acte de agresivitate. Alcoolismul se bucură de o relativă toleranță În societatea contemporană, multe acțiuni fiind considerate de anturaj „scuzabile”. O caracteristică a agresivității din tulburările afective bipolare este furorul maniacal, cu agitație psihomotorie extremă, hiperexcitație continuă, dezinhibiție instinctuală și comportament imprudent. Tulburările depresive reprezintă un model clasic de amestec de auto și heteroagresivitate (suicidul altruist al pacientului depresiv
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
evoluează În procesul socializării secundare În școală și societate. În aceste condiții copilul poate dispune de bazele unei utilizări adecvate a limbajului ca instrument adecvat de evitare a stărilor de conflict și reacțiilor violente În favoarea negocierii. Folosirea În familie și anturajul imediat a unui limbaj sărac, interjecțional, imperativ sau restrictiv, privează copilul de plăcerea comunicării și folosirea diferențiată a limbajului În situații de conflict, În favoarea unor manifestări impulsiv-agresiv nediferențiate. Deprinderea limbajului ca modalitate de integrare relațională este favorizată de nivelul cultural
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
spre copil); copilul și activitățile sale devin punctul de referință în identificarea la vârste diferite a unor nișe de dezvoltare diferite; structura unei nișe de dezvoltare vizează: a) obiectele și locurile accesibile copilului la diferite vârste; b) răspunsurile și reacțiile anturajului față de copil; c) cerințele adultului vizând competențele încurajate, vârsta la care sunt solicitate și nivelul de performanță acceptat; d) activitățile impuse, propuse copilului sau acceptate la acesta; culturi diferite folosesc nișe de dezvoltare diferite, ceea ce explică în parte diferențele în
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
adulți, unul împotriva celuilalt, în scopul obținerii de profituri. În aceste familii, cu prea multe autorități și cu conducere multiplă, copilul care se știe subiect de discuții continue și chiar de certuri interminabile și violente, este pornit să atragă atenția anturajului prin ieșiri comportamentale aberante: negativism ( încăpățânare, nesupunere, îndărătnicie, etc.), egoism, lene, minciună, fuga dintr-o parte în alta. Acest copil proceda astfel, tocmai pentru a-și impune dominația proprie asupra adulților. Manifestarea încăpățânării este firească și normală, dar momentul în
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
de instabilitate, iar memoria de regulă, este diminuată însă, uneori, poate să apară hipermnezia (ca în cazul așa numiților „idioți-savanți”); Din punct de vedere afectiv, prezintă un grad accentuat de imaturitate și labilitate, manifestate prin crize de plâns, negativism față de anturaj, indiferență, izolare, atașament 18 exagerat față de persoanele care se ocupă de ei, ostilitate, au o mare nevoie de securitate iar în situații de abandon din partea părinților (singurul lor sistem de referință și singura experiență relațională) prezintă conduite reactive pe fondul
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
în cazul minorilor); violența; comportamentul de bandă, receptat de ceilalți ca periculos. Termenul de delincvență juvenilă desemnează conduite inadecvate ale tinerilor care n-au împlinit vârsta majoratului, fiind aplicat celor care transgresează legea, dar și celor care se integrează în anturaje potențial delincvente, având un comportamentul de evaziune, celor care au fugit de la domiciliu sau din mediul școlar, vagabondând, celor care au tulburări de comportament. Punctul de vedere legal reduce delincvența la raportul cu norma penală și urmările vătămătoare ale acțiunilor
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
copiii care efectuează în stradă diverse munci sau sunt trimiși de părinți să cerșească; copiii si minorii instituționalizați, defavorizați din punct de vedere afectiv și familial, care sunt lipsiți de un climat social și economic protector, devenind victime posibile ale anturajelor nefaste care-i împing spre infracționalitate; copiii și minorii cu eșec sau abandon școlar sau profesional, lipsiți de mijloace materiale și financiare sau care nu au posibilitatea să obțină venituri prin muncă, ”adoptând” sau ”învățând” și în final, preferând calea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
care comit delicte cu un grad redus de periculozitate socială. De regulă, această categorie provine din familii legal constituite, dar în care există deficiențe de socializare, motiv pentru care minorii fug de acasă și de la școală, intrand sub influența unor anturaje nefaste, în compania cărora încep să comită acte deviante și delincvente. Pentru mulți dintre acești minori, comportamentul lor deviant nu reprezintă altceva decat forma de manifestarea ”crizei” de originalitate adolescentină, ei participând la comiterea de delicte în mod întamplător sau
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
o persoană slabă care are nevoie să fie ajutat. Medicul este persoana care ocupă un loc central în asistența bolnavului. Acest motiv dezvoltă o stare de dependență a bolnavului față de medicul său curant, dar și față de propria familie și de anturajul său social. Această stare de dependență creează un tip special de legătură interumană, exprimat prin relația „medic - bolnav”, având în centrul ei interesul comun pentru boală. Evaziunea Unele boli au pentru bolnavi o funcție de evaziune, oferindu-le un mijloc eficient
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acesteia. Vom prezenta, în continuare, o „schemă-model” a examenului clinico-psihiatric al bolnavilor psihici, în conformitate cu tipul standard de observație medicală, folosit de majoritatea specialiștilor. Orice examen psihiatric are următoarele obiective: I) Anamneza bolnavului, a familiei acestuia sau a altor persoane din anturajul său și care constă din următoarele: 1) Stabilirea antecedentelor familiale ale bolnavului, în special cele de ordin patologic privind următoarele aspecte: a) antecedente directe (părinți, bunici); b) antecedente colaterale (unchi, mătuși, veri, frați, surori); c) descendenți (copii). 2) Cunoașterea antecedentelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sistemului nervos, cauze externe de tipul infecției, intoxicații, traumatisme, boli somatice primare etc.); b) modul de debut al bolii (brusc, insidios, ca o consecință a altor afecțiuni etc.); c) primele manifestări ale bolii care au atras atenția bolnavului sau ale anturajului acestuia (tulburări de somn, inactivitate, schimbarea dispoziției afective, tulburări de comportament, schimbări caracteriale, izolare, apelul la alcool sau droguri, idei sau acte de suicid, bizarerii, deplasarea intereselor obișnuite către alte direcții etc.); d) modalitatea „schimbării personalității” bolnavului de la starea de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vor avea în vedere două aspecte: a) antecedentele patologice: episoade analoage anterioare, starea interepisodică, antecedente somatice și psihiatrice (traumatisme, oboseală, situații stresante, infecții, alcool, droguri etc.); b) caracteristicile episodului actual: acuzele pacientului, modul de apariție al tulburărilor, reacția și relatările anturajului etc. Referitor la istoria personală a subiectului vom avea în vedere următoarele aspecte: a) istoria biografică așa cum este ea relatată de bolnav; b) felul în care episoadele clinice au fost trăite de bolnav; c) perioadele „uitate” sau cele „omise” din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vom avea în vedere următoarele aspecte: a) istoria biografică așa cum este ea relatată de bolnav; b) felul în care episoadele clinice au fost trăite de bolnav; c) perioadele „uitate” sau cele „omise” din relatarea bolnavului; d) date furnizate de familie, anturaj etc.; e) modul de dezvoltare și evoluție al personalității bolnavului. Toate datele mai sus menționate demonstrează că examenul clinic este un tip particular de raționament, care pornind de la bolnav ajunge la boală, sau de la suferință ca trăire subiectivă, la diagnostic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
subiectivă, la diagnostic ca formă de cunoaștere medicală. Ca act medical, examenul clinic al bolnavului psihic, implică mai multe „etape” succesive și anume: - primul contact cu bolnavul; - explorarea bolnavului, convorbirea medicală sau interviul; - anamneza biografică sau istoricul bolii actuale; - chestionarea anturajului bolnavului; - explorarea psihologică, cu ajutorul testelor psihodiagnostice, a personalității bolnavului respectiv. Vom analiza în continuare aceste aspecte. Primul contact cu bolnavul De regulă, motivele consultației psihiatrice sunt ascunse de bolnav care se rușinează sau se simte vinovat față de acestea. Sunt însă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale bolnavului; c) tentative sau idei de suicid în antecedente; d) natura relațiilor sociale ale bolnavului; e) potențialitatea agresivă, latentă sau manifestă, a acestuia; f) acte agresive anterioare sau prezente; g) tipul de relații și comunicare din familia personală. Chestionarea anturajului bolnavului Această etapă a examenului clinic al bolnavului psihic are o valoare deosebită, întrucât ne poate revela detalii sau aspecte pe care bolnavul nu le relatează, fie că le-a uitat, fie că le ascunde. Aceste informații sunt cele în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
le ascunde. Aceste informații sunt cele în special legate de debutul și de evoluția bolii în primele sale faze, dar și de evenimente psihotraumatizante sau situații penibile din viața bolnavului, stări complexuale etc. Informațiile pe care le culegem de la familia, anturajul bolnavului sau alte surse apropiate acestuia sunt importante și din alte puncte de vedere. Trebuie să cunoaștem „atitudinea familiei” față de bolnavul psihic (ocrotire, indiferență, dorința de a-l exclude din grupul familial, dorința de a ascunde faptul că este bolnav
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vedere. Trebuie să cunoaștem „atitudinea familiei” față de bolnavul psihic (ocrotire, indiferență, dorința de a-l exclude din grupul familial, dorința de a ascunde faptul că este bolnav psihic etc.). Aceleași aspecte trebuie avute în vedere atunci când urmărim să cunoaștem „atitudinea anturajului” (ocrotire, indiferență, marginalizare etc.). Față de aceste informații trebuie să avem multă rezervă. Ele pot ascunde interese, conflicte nedeclarate sau recunoscute ca atare. Adesea, bolnavii psihici aduși de familie pot constitui „instrumentul” realizării unor interese ale acestora. În alte situații, bolnavii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
alte situații, bolnavii psihic, mai ales în cazul copiilor cu tulburări psihice, poate fi „simptomul” unor stări de tensiune, conflicte sau probleme de altă natură din familia respectivă. Cea mai bună atitudine a medicului psihiatru sau a psihologului care investighează anturajul bolnavului psihic este cea de „neutralitate”. Orice fel de informație trebuie luată sub o anumită rezervă care să nu angajeze nici una din părți. Trebuie să se arate aceeași bunăvoință neutră față de bolnav, cât și față de anturajul acestuia. Atât bolnavul, cât
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a psihologului care investighează anturajul bolnavului psihic este cea de „neutralitate”. Orice fel de informație trebuie luată sub o anumită rezervă care să nu angajeze nici una din părți. Trebuie să se arate aceeași bunăvoință neutră față de bolnav, cât și față de anturajul acestuia. Atât bolnavul, cât și anturajul său trebuie să aibă încredere în personalul medico-psihologic de îngrijire. Să nu se distanțeze sau înstrăineze de acesta. Contactul, atât cu bolnavul, cât și cu anturajul său, trebuie să fie deschis, sincer, să dea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihic este cea de „neutralitate”. Orice fel de informație trebuie luată sub o anumită rezervă care să nu angajeze nici una din părți. Trebuie să se arate aceeași bunăvoință neutră față de bolnav, cât și față de anturajul acestuia. Atât bolnavul, cât și anturajul său trebuie să aibă încredere în personalul medico-psihologic de îngrijire. Să nu se distanțeze sau înstrăineze de acesta. Contactul, atât cu bolnavul, cât și cu anturajul său, trebuie să fie deschis, sincer, să dea impresia că este în avantajul bolnavului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aceeași bunăvoință neutră față de bolnav, cât și față de anturajul acestuia. Atât bolnavul, cât și anturajul său trebuie să aibă încredere în personalul medico-psihologic de îngrijire. Să nu se distanțeze sau înstrăineze de acesta. Contactul, atât cu bolnavul, cât și cu anturajul său, trebuie să fie deschis, sincer, să dea impresia că este în avantajul bolnavului, că nu-i aduce nici un fel de prejudicii personale. Comunicarea cu bolnavul, dar și cea cu anturajul acestuia trebuie să fie permanentă. În plus, medicul și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]