1,654 matches
-
al gândirii este conform vârstei, sunt prezente operațiile gândirii absolut indispensabile oricărei activități intelectuale: analiza și sinteza, comparația, abstractizarea și generalizarea, clasificarea și concretizarea logică); - afectivitate: are o dispoziție tristă și este speriat de atenția care i se acordă, este anxios relativ la reacția tatălui său față de toate aceste demersuri, pentru că are impresia că a greșit foarte tare cu ceva, dar nu știe cu ce; - viață instinctivă: instinct de apărare, alimentar prezente; - activitatea, vorbirea, scrisul, producția grafică (motivație, amploare, randament, eficiență, hiperactivitate
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
este conform vârstei, sunt prezente operațiile gândirii absolut indispensabile oricărei activități intelectuale: analiza și sinteza, comparația, abstractizarea și generalizarea, clasificarea și concretizarea logică); - afectivitate: are o dispoziție veselă, dar este speriat de consecințele situației lui de la limba franceză, este anxios relativ la reacția părinților săi față de toate aceste demersuri; știe că a greșit foarte tare că le-a ascuns situația lui școlară; - viață instinctivă: instinct de apărare, alimentar prezente; - activitatea, vorbirea, scrisul, producția grafică (motivație, amploare, randament, eficiență, hiperactivitate, agitație, inhibiție
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
viață , de alimentație și de muncă a omului contemporan generează numeroși factori de agresiune ce acționează lent și cumulativ asupra organismului uman. Datorită stressului, riscul potențial al accidentelor în cabinetul stomatologic sau de chirurgie dento-alveolară este mult crescut prin stări anxioase - „ angoisse dentaire” , insomnii, alimentație deficitară dată de durerea dentară, automedicația necontrolată și riscul interacțiunilor medicamentoase. Urgența medicală în stomatologie survine ca o stare patologică imprevizibilă, neașteptată în manifestări și durată, susceptibilă în unele cazuri să compromită prognosticul vital și funcțional
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
medicului. S-ar putea să pară banală sublinierea că medicul trebuie să abordeze pacienții nu drept „cazuri“ sau „boli“, ci ca individualități ale căror probleme, în totalitate, foarte adesea depășesc motivele care i-au adus la specialist . Majoritatea pacienților sunt anxioși și speriați. Deseori ei fac mari eforturi pentru a se autoconvinge că boala nu există sau în mod inconștient, pun la punct apărări elaborate pentru a îndepărta atenția de la adevărata problemă, pe care ei o nu percep ca fiind serioasă
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
parte a populației să evite sau să amâne tratarea afecțiunile parodontale. Mijloacele mass-media oferă uneori o imagine exagerat amenințătoare a medicului stomatolog și a activităților sale, ceea ce explică cum un pacient echilibrat psihic, stăpân pe reacțiile lui emotive, poate deveni anxios, neliniștit, suspicios sau agitat, definind condiții de lucru improprii îngrijirilor stomatologice de calitate, de durată sau de mare finețe. Durerea este definită ca o „experiență senzorială și emoțională dezagreabilă” în urma unor injurii tisulare veritabile sau potențiale . Sensibilitatea dureroasă generează un
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
tumorile maligne și benigne ale traheii și bronhiilor, gușa cu dezvoltare retrosternală (plonjantă) și sindromul mediastinal (în care se produc compresii pe arborele traheo-bronșic). Uneori hiperventilația intensă din acidozele metabolice de diverse cauze și din sindromul de hiperventilație de cauză anxioasă, poate fi confundată cu astmul bronșic. Criza de astm bronșic realizează o insuficiență respiratorie acută de tip obstructiv prin bronșiolo-stenoză (spasm + hipersecreție + edem). Pacientul devine anxios, cianotic și preferă ortopnea. Bronhospasmul determină apariția dispneei de tip expirator cu apariția de
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
intensă din acidozele metabolice de diverse cauze și din sindromul de hiperventilație de cauză anxioasă, poate fi confundată cu astmul bronșic. Criza de astm bronșic realizează o insuficiență respiratorie acută de tip obstructiv prin bronșiolo-stenoză (spasm + hipersecreție + edem). Pacientul devine anxios, cianotic și preferă ortopnea. Bronhospasmul determină apariția dispneei de tip expirator cu apariția de raluri sibilante, wheezing și tahicardie. Acesta poate apărea în următoarele situații : • la un pacient astmatic cunoscut (criză de astm) • la un pacient fără astm care dezvoltă
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
o simptomatologie diferită în raport cu dimensiunea corpului aspirat. Corpii străini voluminoși - ajunși la nivelul glotei pot determina o obstrucție completă și totală a căilor aeriene ducând la moarte subită prin asfixie sau sincopă. Clinic urgența se manifestă astfel : Facies anxios, cianotic Agitație psiho-motorie evidentă Dispnee accentuată sau lipsa totală a zgomotelor respiratorii. Corpii străini mici și mijlocii- determină de la debut : Dispnee bruscă Tiraj, cornaj, chinte de tuse Dureri violente provocate de marginile ascuțite ale corpului străin În majoritatea cazurilor sunt
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
clinice ale șocului alergic sunt dramatice atât prin simptomatologie cât mai ales prin succesiunea rapidă a evenimentelor ce urmează contactului cu alergenul declanșator. La interval de numai câteva secunde sau minute după contactul cu alergenul, manifestările imediate sunt : • pacientul devine anxios • are senzația de pierdere a cunoștinței, de presiune toracică, respirația devine dificilă, tahipneică sau zgomotoasă datorită bronhospasmului • se adaugă alteori cefalee difuză, frison, hiperemia feței sau erupție tegumentară generalizată. Examenul obiectiv relevă paloare generalizată sau erupție de tip urticarian cu
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
reacție subiectivă sau obiectivă la un pericol cunoscut, sursa acesteia găsindu-se în domeniul conștienței. Anxietatea dentară este asociată în principal cu un comportament negativist iar sursa primară o constituie durerea sau frica de durere. Mai mult chiar pacienții puternic anxioși sunt cei mai sensibili la durere . Evitarea terapiei stomatologice ca urmare a anxietății dentare este o problemă frecvent întâlnită și este una din cauzele principale în deteriorarea stării de sănătate orală. Cooperarea acestui tip de pacienți cu medicul practician și
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
în deteriorarea stării de sănătate orală. Cooperarea acestui tip de pacienți cu medicul practician și staff- ul său este extrem de anevoioasă dacă nu chiar imposibilă. Anxietatea stomatologică constituie o problemă majoră atât pentru pacient cât și pentru medicul practician. Pacienții anxioși au tendința de a evita tratamentul și odată instalați în scaunul stomatologic sunt greu de stăpânit. Fobia. Anxietatea acompaniată de manifestări somatice, greu suportate de către un pacient devine angoasă, care angoasă nu are decât un pas până se transformă în
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
caracteristic este că nu are niciodată o justificare. În anxietate se vorbește despre “frica fără reprezentanți”. În frica propriu-zisă se spune “mi-e frică de...” și se numește obiectul fricii. Pacientul căruia îi este frică vrea să fie apărat pe când anxiosul trebuie contrazis, asigurat: “nu, aceasta nu se va întâmpla” . Manifestări comportamentale Ele apar clinic sub două forme principale: inhibiția și excitația. Inhibiția împiedică anxiosul să acționeze, să adopte măsurile pe care le necesită o situație dată. Excitația poate să alterneze
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
de...” și se numește obiectul fricii. Pacientul căruia îi este frică vrea să fie apărat pe când anxiosul trebuie contrazis, asigurat: “nu, aceasta nu se va întâmpla” . Manifestări comportamentale Ele apar clinic sub două forme principale: inhibiția și excitația. Inhibiția împiedică anxiosul să acționeze, să adopte măsurile pe care le necesită o situație dată. Excitația poate să alterneze cu inhibiția sau poate să domine tabloul clinic sub formă de agitație, febrilitate, iritație, bruschețe sau chiar agresiune. Manifestări fizice Epifenomen în anxietatea obișnuită
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
dentară , medicul practician se confruntă cel mai frecvent cu următoarele situații de urgență: • Atacul de panică • Isteria majoră 8.1. 1. ATACUL DE PANICĂ Durează câteva minute, mai rar peste o oră și se declanșează de obicei la un pacient anxios. Debutul este imprevizibil, brutal, crescând în intensitate, adesea fără factori declanșatori aparent sau în unele circumstanțe concrete cum ar fi vederea acului de la o seringă, a sângelui, clește de extracție, zgomotul turbinei, mirosul specific etc. La acești pacienți apare un
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
frică, de teroare intensă, de catastrofă, de moarte iminentă. Simptomele somatice însoțesc întotdeauna atacul de panică sub formă de: • dispnee • sufocare • palpitații • tremurături • greață, jenă abdominală • durere sau jenă toracică • frisoane. Pacientul prezintă fața palidă, privirea rătăcită, adesea imobilă (“inhibiție anxioasă”) sau dimpotrivă agitație, stare febrilă, grețuri, iritație, agresiune (“agitație anxioasă”) . Criteriile diagnostice pentru atacul de panică constau în prezența unei perioade distincte de frică intensă sau disconfort, în care 4 sau mai multe din următoarele simptome apar brusc și ating
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
somatice însoțesc întotdeauna atacul de panică sub formă de: • dispnee • sufocare • palpitații • tremurături • greață, jenă abdominală • durere sau jenă toracică • frisoane. Pacientul prezintă fața palidă, privirea rătăcită, adesea imobilă (“inhibiție anxioasă”) sau dimpotrivă agitație, stare febrilă, grețuri, iritație, agresiune (“agitație anxioasă”) . Criteriile diagnostice pentru atacul de panică constau în prezența unei perioade distincte de frică intensă sau disconfort, în care 4 sau mai multe din următoarele simptome apar brusc și ating un maxim în decurs de 10 minute: • palpitații, bătăi puternice
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
generale și sărăcia semnelor fizice. Pacienții cu pancreatită sunt agitați pentru a găsi o poziție cât mai bună pentru ameliorarea durerii, spre deosebire de cei cu perforații viscerale care rămân deseori imobili, deoarece mișcarea le intensifică durerea. Cei cu pancreatită severă sunt anxioși. Febra este frecventă și poate fi explicată prin eliberarea de factori proinflamatori, inclusiv citokine și chemokine din pancreasul lezat. Tahicardia, tahipneea și hipotensiunea datorată hipovolemiei, sunt de asemenea frecvente. Hipovolemia duce la colabarea venelor gâtului, pielea uscată, mucoase uscate, diminuarea
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
de factori de mediu socialfamilial, profesional, instituțional etc. Principalele trăsături de personalitate ce conferă vulnerabilitate la stres sunt tendințele interpretative, dezvoltate pe un fond de susceptibilitate crescută; rigiditatea cognitivă; egocentrismul, autoconformarea; tendințele obsesive și fobice, dezvoltate pe un fond psihic anxios; impulsivitatea, emotivitatea crescută; manifestarea agresivității. Există și persoane pentru care stresul reprezintă un factor puternic stimulativ. Aceste persoane dispun nativ sau și-au dezvoltat prin antrenament rezistența la stres, manifestând:siguranță de sine În diferite situații;schimbarea este considerată mai
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
corporală a victimei, cât și evoluția sa psihologică: În plan cognitiv, autopercepție negativă, iar În plan emoțional teamă, depresie. Agresiunile verbale și psihologice afectează În principal stima de sine: victimele se simt devalorizate, Își pierd Încrederea În posibilitățile proprii, devin anxioase. Un studiu britanic (cf, Action for Children,1998 cit În Neamțu, C.,2001ă a ajuns la concluzia că În fiecare an 10 elevi au tentative de suicid determinate de actele de violență din școală; același studiu mai arată că 80
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
penală și pe practici internaționale recunoscute și solid stabilite de mediile profesionale implicate. Totuși realitatea socială demonstrează că agresiunile verbale și cele psihologice afectează În principal stima de sine: victimele se simt devalorizate, Îsi pierd Încrederea În posibilitățile proprii, devin anxioase. Privită din această perspectivă, “violența morală” poate aduce prejudicii mult mai grave personalității victimelor de cât credea Chesnais. O altă perspectivă asupra tipologiei violenței, ce pornește de la faptul că violența se naște În situațiile În care mai mulți actori interacționează
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
voia lor. Drept consecință poate să apară la copii o ,, lipsă de prezență” care să provoace o delăsare morală, lipsa unor puncte de reper în viață și a unei baze suficiente care să le garanteze un sentiment de securitate. - Părinții anxioși - care fac să planeze asupra copilului lor o presiune considerabilă, întrucât acesta se simte spionat și strict supravegheat. Deoarece din gesturile sale se naște teama, copilul ajunge la un fel de deposedare de el însuși. - Părinții infantili - refuză să se
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
evaluarea potențialului creativ, ca titlu informativ, deoarece rezultatele cercetărilor sunt contradictorii: - primul născut și copiii unici beneficiază de mai multă încurajare și asistență educativă, ceea ce sugerează că ar fi mai creativi; - primul născut și copilul unic sunt mai puțini creativi, anxioși, conformiști; cu teamă de eșec și pasivi; - frații mijlocii ar fi creativi într-un mediu politic, deoarece știu să negocieze și să facă compromisuri. 5. Plasarea cât mai timpurie a copilului într-o formă de învățământ - este benefică pentru completarea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
au, în general, copii creativi. Ei nu se îngrijorează în mod excesiv din cauza copilului deoarece acesta își asumă riscurile la care se expune. Hiper-protecționismul poate fi un obstacol în calea dezvoltării creativității copilului, iar un părinte matur nu va fi anxios, exagerând pericolele posibile cu care se confruntă copilul. Respectul - Copilul creativ are părinți care îl respectă, au încredere în capacitățile sale, în unicitatea personalității sale. Discuțiile cu acești copii decurg ca de la egal la egal și se desfășoară cu tot
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
este o situație ideală. Partea negativă a acestui temperament este o atitudine de un calm placid sau nepăsător. Al patrulea tip este cel melancolic. Acesta se caracterizează prin rigiditate, sobrietate și pesimism. Este un individ puțin sociabil, ușor demoralizat, rezervat, anxios. Este, în schimb, foarte înțelegător cu sportivii, sensibil la problemele lor, oferind mai multă libertate de acțiune. Este mai puțin eficient decât ceilalți. Melancolicul este destul de rar întâlnit în activitatea sportivă. Caracterul este acea componentă a personalității care pune în
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
pe baza unui chestionar al secției de psihiatrie Tulcea; următoarele scale psihologice:Inventarul de depresie Beck, Scala Hamilton de evaluare a depresiei, Scala de anxietate Hamilton, ai căror itemi și variante de răspuns permit evaluarea clinică a simptomelor depresive și anxioase ce determină comportamente autoagresive. Datele obținute au fost analizate În funție de următoarele variabile: variabile demografice: sex, varstă, stare civilă, mediu de rezidență, nivelul de școlarizare, statut profesional, etnie, confesional; modalitați de producere a actului suicidar; antecedente medicale; alcoolemia. III
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]