2,671 matches
-
strategiei operatorii pentru prevenirea mobilizării plăcilor de aterom. Dacă grosimea peretelui aortic nu depășește 3 mm se poate folosi tehnica clasică. Depășirea acestei limite impune plasarea în alt loc a canulei arteriale (artera femurală, artera subclaviculară), fibrilarea cordului fără clamparea aortei, realizarea tuturor anastomozelor (distale și proximale) cu aorta clampată (single cross-clamp technique), alegerea altei localizări pentru anastomozele proximale, revascularizare exclusiv arterială (155). Radicalitatea unor autori merge până la a recomanda înlocuirea aortei ascendente sub oprire circulatorie (156, 157). La bolnavii cu
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
Dacă grosimea peretelui aortic nu depășește 3 mm se poate folosi tehnica clasică. Depășirea acestei limite impune plasarea în alt loc a canulei arteriale (artera femurală, artera subclaviculară), fibrilarea cordului fără clamparea aortei, realizarea tuturor anastomozelor (distale și proximale) cu aorta clampată (single cross-clamp technique), alegerea altei localizări pentru anastomozele proximale, revascularizare exclusiv arterială (155). Radicalitatea unor autori merge până la a recomanda înlocuirea aortei ascendente sub oprire circulatorie (156, 157). La bolnavii cu multiple plăci de aterom localizate la nivelul aortei
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
arteriale (artera femurală, artera subclaviculară), fibrilarea cordului fără clamparea aortei, realizarea tuturor anastomozelor (distale și proximale) cu aorta clampată (single cross-clamp technique), alegerea altei localizări pentru anastomozele proximale, revascularizare exclusiv arterială (155). Radicalitatea unor autori merge până la a recomanda înlocuirea aortei ascendente sub oprire circulatorie (156, 157). La bolnavii cu multiple plăci de aterom localizate la nivelul aortei ascendente, identificate prin palpare, se pot realiza atât anastomozele distale, cât și cele proximale folosind tehnica clampării unice (single cross-clamp technique). Există fără
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
aorta clampată (single cross-clamp technique), alegerea altei localizări pentru anastomozele proximale, revascularizare exclusiv arterială (155). Radicalitatea unor autori merge până la a recomanda înlocuirea aortei ascendente sub oprire circulatorie (156, 157). La bolnavii cu multiple plăci de aterom localizate la nivelul aortei ascendente, identificate prin palpare, se pot realiza atât anastomozele distale, cât și cele proximale folosind tehnica clampării unice (single cross-clamp technique). Există fără îndoială situații în care ateroscleroza aortică este foarte avansată, iar riscul operator foarte mare, ceea ce pune sub
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
material aterogen, lipide sau aer. Obiectivarea acestor microembolii a fost realizată în timp real prin examenul Doppler transcranial al arterei cerebrale mijlocii (171, 172, 173). Principalele momente asociate cu descărcarea în circulație a microemboliilor sunt reprezentate de canularea și clamparea aortei ascendente. S-a constatat totodată reducerea frecvenței microemboliilor în cazul utilizării unui filtru arterial de 40-µm și a renunțării la folosirea oxigenatoarelor cu bule (deși mai ieftine) în favoarea celor cu membrană (145, 174, 175). Monitorizarea electroencefalografică intraoperatorie este în prezent
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
vasculară periferică se asociază într-un număr însemnat de cazuri cu cardiopatia ischemică. De mare importanță este în această situație o evaluare completă a acestor bolnavi. Într-un studiu ce a analizat datele a 1000 pacienți (20) cu anevrism de aortă abdominală, boală cerebrovasculară, arteriopatie a membrelor inferioare, s-a constatat că 14% din bolnavii fără semne clinice de cardiopatie ischemică aveau leziuni coronariene severe și indicație de revascularizare miocardică în timp ce la 34% din pacienții simptomatici (angină pectorală) s-au identificat
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
particulară, în cadrul procesului aterosclerotic, aortitei sifilitice, bolii Takayashu, sindromului Reiter, bolii Behcet, poate reprezenta o parte componentă a unei vasculite postiradiere sau poate apărea ca o consecință a unui deficit de tehnică chirurgicală (torsionare, cudură, obstrucție, compresie în chirurgia rădăcinii aortei). Consecințele prezenței unei stenoze la nivelul trunchiului arterei coronare stângi pot fi evaluate indirect cu ajutorul angiografiei coronariene și a ventriculografiei, dar și direct ca urmare a progreselor tehnice înregistrate în ultima perioadă: determinarea presiunii în amonte și aval de stenoză
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
fie se realizează pe cord bătând, fie este instituit by-pass-ul cardiopulmonar prin tehnica Port-Access (51) și anastomoza se face pe cordul oprit cu soluție cardioplegică. Tehnica Port-Access presupune canularea arterei și a venei femurale pentru stabilirea circulației extracorporeale, iar clamparea aortei se realizează prin ocluzia intraluminală a acesteia prin umflarea unui balon atașat de un cateter ce este introdus retrograd prin artera femurală până la nivelul aortei ascendente. După ce balonul este umflat, prin lumenul central al cateterului se administrează soluția cardioplegică, realizând
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
Tehnica Port-Access presupune canularea arterei și a venei femurale pentru stabilirea circulației extracorporeale, iar clamparea aortei se realizează prin ocluzia intraluminală a acesteia prin umflarea unui balon atașat de un cateter ce este introdus retrograd prin artera femurală până la nivelul aortei ascendente. După ce balonul este umflat, prin lumenul central al cateterului se administrează soluția cardioplegică, realizând astfel oprirea cardiacă. Cu ajutorul tehnologiilor robotice sofisticate este posibilă realizarea cu acuratețe a anastomozelor la nivelul arterelor coronare prin mijloace exclusiv endoscopice atât pe cordul
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
la contactul cu sângele din interiorul ventriculului și astfel nu există pericolul lezării structurilor învecinate. Direcționarea greșită a razei LASER poate avea însă drept consecințe secționarea cordajelor valvei mitrale, perforația mușchilor pilieri, perforarea cuspelor valvei mitrale sau aortice, lezarea esofagului, aortei descendente, arterelor și venelor coronare. Pentru evitarea accidentelor, personalul medical din sala de operație va purta ochelari speciali de protecție. O dată canalul realizat, sângele țâșnește cu fiecare sistolă din ventriculul stâng. Există bineînțeles tendința naturală de oprire spontană a sângerării
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
tactica operatorie în chirurgia coronariană pe cord bătând By-pass-ul aortocoronarian pe cord bătând necesită elaborarea unui plan al revascularizării diferit de cel folosit curent în metoda clasică. ̨ n cazul utilizării circulației extracorporeale, efectele ischemiei miocardice globale produse prin clamparea aortei sunt minimalizate prin tehnicile de protecție miocardică. Chirurgia coronariană pe cord bătând se confruntă însă cu ischemia regională în normotermie, modalitatea de evitare a efectelor adverse ale acesteia fiind limitarea ariei afectate. Din acest motiv este esențială stabilirea unei strategii
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
realizează prin ocluzia arterei coronare, cu ajutorul unor dispozitive de spălare (87), a șunturilor intracoronariene (88) sau a unei canule pentru perfuzie distală (89). În cazul folosirii circulației extracorporeale pentru revascularizarea miocardică, vizualizarea adecvată în timpul efectuării anastomozei se realizează prin clamparea aortei, ceea ce oprește curgerea sângelui prin arterele coronare. În chirurgia coronariană pe cord bătând se realizează ocluzia secvențială a arterelor ce urmează a fi graftate. În general, este necesară doar ocluzia proximală a arterei, ocluzia distală fiind rezervată cazurilor în care
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
elective. În plus, amploarea procedurii chirurgicale influențează riscul cardiac. Operațiile vasculare majore prezintă riscul cel mai mare ca și cele de durată și cu modificări mari de compartimente lichidiene. Risc chirurgical mare: - Operații majore de urgență la vârstnici - Operații pe aortă și alte operații vasculare majore - Operații vasculare periferice - Intervenții chirurgicale prelungite asociate cu pierderi sanguine sau lichidiene. Risc chirurgical intermediar: - endarterectomie carotidiană - operații la cap și gât - operații intraperitoneale și intratoracice - chirurgie ortopedică - chirurgie urologică - prostată Risc chirurgical scăzut: - proceduri
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
pentru prima dată compartimentele cordului și structurile valvulare și definește pericardul ca „o tunică netedă ce acoperă inima și conț ine o cantitate mică de lichid asemănător urinii„. Hipocrat demonstrează pentru prima dată curgerea unidirecțională a lichidului (sânge) prin valva aortă. Un secol mai târziu Herophil (335-280 î.e.n.) descrie pentru prima dată artera pulmonară, pentru ca în sec II e.n. Galen (130-200 e.n.) să observe că inima bate ritmic, independent de controlul sistemului nervos central. Descrierea corectă a anatomiei cordului a fost
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
vase precum și la transplantul de organe și țesuturi, primind în 1912 Premiul Nobel pentru Medicină. În 1912 celebrul chirurg Theodore Tuffier (1857-1929), asistat de Carrel, efectuează prima intervenție în stenoza aortică: după efectuarea toracotomiei cei doi au constatat că peretele aortei este foarte subțire, motiv pentru care au invaginat peretele anterior al aortei, transvalvular, efectuând astfel, prima avulsie digitală a valvulei aortice pe cord închis, pacientul supraviețuind peste 20 ani după operație. Un an mai târziu, William Osler descrie în The
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Nobel pentru Medicină. În 1912 celebrul chirurg Theodore Tuffier (1857-1929), asistat de Carrel, efectuează prima intervenție în stenoza aortică: după efectuarea toracotomiei cei doi au constatat că peretele aortei este foarte subțire, motiv pentru care au invaginat peretele anterior al aortei, transvalvular, efectuând astfel, prima avulsie digitală a valvulei aortice pe cord închis, pacientul supraviețuind peste 20 ani după operație. Un an mai târziu, William Osler descrie în The Principles and Practice of the Medicine anomaliile congenitale cardiace. În anii următori
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
primele valvulotomii pulmonare la pacienți cu malformații cardiace congenitale ce includ stenoza pulmonară. În aceeași perioadă W. Bigelow și McQuiston studiază efectul hipotermiei în cursul intervențiilor cardiace, iar în 1945 Clarence Crafoord (1899-1984) publică primele cazuri operate de coarctație de aortă. În același context trebuie amintite și intervențiile pe cord de extragere a șrapnelelor și proiectilelor efectuate de medicul militar Dwight Harken, care raportează 134 de astfel de cazuri rezolvate cu succes. Era chirurgiei cardiace moderne începe însă în 1948 odată cu
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
presomitică sau semitică precoce ca celule epiteliale cuboidale simple ale epiteliului celomic splahno-pleural supraiacent endodermului. Aceste celule formează o rețea de vase sanguine mici a cărei porțiune centrală anterioară o constituie aria cardiogenică din care se vor evolua cordul și aorta dorsală. * Formarea ansei cardiace Formarea ansei cardiace presupune regionalizarea, începutul contracțiilor, contactul cu materialul migrator al crestelor neurale și apariția primordiilor septale. La sfârșitul săptămânii a 3-a de viață intrauterină cordul primitiv se prezintă sub forma a doi tubi
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
aorticopulmonar. Închiderea acestui foramen la sfârșitul săptămânii a 7-a este afectată de dezvoltarea porțiunii membranare a septului interventricular datorită contribuției structurilor sus menționate. Astfel, septul aorticopulmonar este implicat în formarea ventriculilor drept și stâng, a trunchiului pulmonar și a aortei. * Septarea ventriculilor Materialul embrionar din care se formează septul interventricular este inițial preponderent membranos, endocardic, și în mică măsură muscular, miocardic. Cu timpul raportul se inversează, iar septul innterventricular se miocardizează. Dacă segmentul superior, membranos, al septului nu se sudează
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cardiace Modificări, restructurări majore au loc și în timpul dezvoltării precoce a circulației, când apar și dispar anastomoze, capilarele fuzionează și dau naștere arterelor și venelor. Tunica medie a vaselor se dezvoltă după edificarea matricii vasculare stabile. Diferențierea tunicii medii a aortei începe în aceea parte unde sunt conectate vasele majore. Tunica medie a arcurilor aortice embrionice arteriale, cu excepția duetului arterial, este formată prin migrarea celulelor crestelor neurale, celule care produc media elastică specifică. Tardiv, o masă de celule derivate din crestele
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
imediat după naștere, ventriculul drept și trunchiul pulmonar al fătului sunt relativ bine dezvoltate, chiar dacă o cantitate mică de sânge trece spre plămâni. O mare parte a sângelui care trece prin ventriculul drept spre trunchiul pulmonar parcurge ductul arterial spre aorta descendentă, datorită gradientului presional intraluminal crescut. Peretele muscular al ventriculului drept este mai gros decât cel al ventriculului stâng, trăsătură care persistă în timpul vieții fetale dar regresează progresiv în perioada postnatală. În concluzie, în timpul embriogenezei cardiace are loc remodelarea continuă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dispariția unei părți a sistemului excitoconductor și remodelarea postnatală a fasciculului Hiss. În cursul săptămânii a 5-a de viață intrauterine crestele bulbare și truncale fuzionează determinând segmentarea bulbului bulbus cordis și truncus arteriosus, iar într-un timp ulterior spiralarea aortei ascendente și a trunchiului pulmonar. Artera pulmonară stângă și segmentele distale ale arcului aortic comunică prin ductul arterial, derivat embriologic al arcului VI faringian. În momentul nașterii ductul arterial se contractă și devine atretic, persistând sub forma unui vestigiu embrionar
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
arii nude corespunzătoare cartilajelor costale IV-VI numită aria nudă a lui Edwards sau spațiul de matitate cardiacă (datorită lipsei de rezonanță la percuție); * cartilajele costale; * sternul; *posterior *bronhiile principale dreaptă și stângă; * limfonodulii mediastinali; * esofag și plex nervos periesofagian; * aortă descendentă toracică; * pleura pulmonară; *lateral * pleura mediastinală; * nervii frenici; * vase pericardofrenice; *superior * rădăcina vaselor mari; * vena brahiocefalică stângă; * nervul larigeu recurent stâng; * vena intercostală superioară stângă; *inferior * diafragm; * peritoneu; * vena cavă inferioară. Pericardul seros este format din porțiunea pericardului seros
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
diverticuli și fosete numite sinusuri pericardice. Sinusul transvers Theile are forma literei „L” culcate, ramura mai mică fiind situată în dreapta. Poate fi folosit la clamparea arterelor mari ale inimii (Fig. 3). Sinusul transvers este delimitat: * anterior de fețele posterioare ale aortei ascendente (în dreapta) și trunchiului pulmonarei (în stânga); * posterior de atriul stâng; * superior de artera pulmonară dreaptă; * inferior de unghiul diedru dintre atrii și arterele mari. Sinusul transvers prezintă două orificii de pătrundere: * orificiul din dreapta delimitat: * la dreapta, de vena cavă superioară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și trunchiului pulmonarei (în stânga); * posterior de atriul stâng; * superior de artera pulmonară dreaptă; * inferior de unghiul diedru dintre atrii și arterele mari. Sinusul transvers prezintă două orificii de pătrundere: * orificiul din dreapta delimitat: * la dreapta, de vena cavă superioară; * la stânga, de aorta ascendentă; * inferior, de auriculul drept; * superior, de răsfrângerea seroasei pericardice de pe vena cavă superioară pe aorta ascendentă. * orificiul din stânga delimitat: * anterior, de trunchiul pulmonarei; * posterior, de auriculul stâng; * superior, de artera pulmonară stângă. Sinusul oblic Haller este situat posterior de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]