89,637 matches
-
pentru Literatură în 2002, el a dispus de autoritatea necesară pentru a atrage atenția asupra romanelor lui Sándor Márai care sunt traduse și editate "în cascadă" acum. Péter Esterházy, laureatul Premiului Păcii, este o figură bine cunoscută nu numai prin aparițiile sale spectaculoase, ci și prin genealogie (este vlăstarul ilustrei familii de aristocrați, magnați europeni, mecenați, și abili oameni politici). Peter, matematician prin formație, a avut împreună cu ai săi de suferit de pe urma prigoanei comuniste. Unii critici literari cred că prozatorul ungar
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
cu ideea că poate în interiorul standului "național" lucrurile arată mai bine. Sunt plăcut surprinsă de cîteva întîlniri cu binecunoscuți editori cărora le explic stupoarea. Părerile mele sunt confirmate de interlocutori, cu resemnare și precauție. în plină conversație, sunt întreruptă de apariția unei persoane necunoscute, feminine, care cere interlocutoarei mele (era ora 11 dimineața), după o scuză formulată rapid, un tirbușon. Se fac prezentările, aflu că doamna cu tirbușonul este de la Ministerul Culturii, îmi exprim nemulțumirea și nedumerirea față de aspectul standului, dar
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
a seducției sînt momente la care mă gîndesc. Și care mă emoționează. Este o oarecare distanță, însă, între performanța lor, a lui Răzvan Mazilu și cea actoricească. Recuperează cu adevărat Marius Stănescu, pe măsură ce personajul său, lordul Henry Wotton, îmbătrînește. Restul aparițiilor, episodice, sînt, unele, corecte, tehnice, altele, vagi, palide. Nu cred că-și aveau rostul două personaje: Naratorul, care ne povestește ce tocmai se întîmplă sub ochii noștri, și Servitorul, al cărui traseu, altfel bine susținut de Ionuț Kivu printr-o
De ce nu vorbeste Dorian Gray? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12433_a_13758]
-
lectură aproape în fiecare casă și atrage amatori din toate departamentele învecinate), saloane ale poeziei sau ale bibliofiliei, cafenele literare sau filosofice pe teme dinainte alese, întîlniri literare de tradiție (la Rodez, la St. Malô etc.), comasări de edituri sau apariții timide de noi case de editură, ce nume s-a mai vînturat prin suplimentele literare ale cotidianelor sau în cele cîteva emisiuni literare la diverse posturi de radio și de televiziune (în condițiile în care numai debutanții în roman, în
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
și amantă absolută de poeți, compozitori și pictori. Mai trebuie spus că viața literară în Franța pune pe același plan traducerile cu operele autohtone, un fel de a zice că prin aceeași fereastră se privește spre întreaga lume, așa încît apariția tardivă a ,jurnalui" lui Leopardi sau o nouă traducere din Ulysse de Joyce își dispută întîietatea cu un nou roman lansat la Paris de Lobo Antunes sau Jim Harrison, în competiție cu romanele autohtone (deboșa e în continuare la modă
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
un fel, totuși, demn de a cerși iubire, dăruind. Fiindcă atunci cînd mă simt bine instalat în ritmul primelor trei sau patru cuvinte pe care le aștern, cînd în norul de intuiție din capul meu apar scurte fulgere ce precipită apariția cuvinelor următoare, o senzație de revelație autentică se răspîndește și în restul trupului meu, și mă deschid să o împărtășesc marelui cititor abtract, ca și cum viața lui ar depinde iremediabil de transa mea lucidă și halucinantă, sau ca și cum această efemeră comuniune
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
Monica Joita În numărul 18 din luna mai a.c., treceam în revistă cele mai importante apariții românești din ultimele luni pe piată editorială din Italia: a doua ediție a traducerii lui Salvatore Quasimodo din opera lui Tudor Arghezi, o selecție de poezie Mircea Cărtărescu în traducerea lui Bruno Mazzoni, a treia ediție a românului Chira Chiralina
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
Arghezi, o selecție de poezie Mircea Cărtărescu în traducerea lui Bruno Mazzoni, a treia ediție a românului Chira Chiralina de Panait Istrati apărută la Feltrinelli, cartea despre Machiavelli a profesorului Gheorghe Lencan Stoica. Și din cealaltă perspectiva - românească - se constată apariția, atât la noi cât și în Italia, a unor consistente lucrări și studii semnate sau îngrijite de intelectuali români, dintre care foarte mulți tineri, care reiau astfel preocupările privind afinitățile noastre spirituale cu spațiul italic. Aceste recente apariții, împreună cu cele
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
se constată apariția, atât la noi cât și în Italia, a unor consistente lucrări și studii semnate sau îngrijite de intelectuali români, dintre care foarte mulți tineri, care reiau astfel preocupările privind afinitățile noastre spirituale cu spațiul italic. Aceste recente apariții, împreună cu cele deja semnalate, par să confirme un reviriment al istoricei tradiții culturale româno-italiene. 1. Sub patronajul Centrului Internațional de Studii Bruniene și al Institutului Italian de Studii Filozofice și cu sprijinul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Italiene
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
Horia Mazilu (I Romeni ed îl Cristianesimo: dall'inizio șino alla fine del secolo XVIII), o prezentare a istoriei culturale românești prin analiza dimensiunii spirituale și instituționale a creștinismului. 3. Miră Mocan (n. 1976, Cluj-Napoca) este autoarea celei mai noi apariții la editură Bagatto Libri, unde au mai văzut lumina tiparului volumul Annei Rita Onnembo, La riconciliazione impossibile. I Salmi di Tudor Arghezi (1990), și al Angelei Tarantino, Istoria lui Fileret și cu a Anthusei (1995). Pregătindu-și în momentul de
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
Șede. Dal Medioevo all'etŕ contemporanea (Romă, 10-11 decembrie 2003), organizat de Accademia di România în colaborare cu Centrul Interuniversitar de Studii asupra Europei Central-Orientale (CISUECO) din cadrul Universității "La Sapienza" din Romă. Scopul științific al manifestării și, în consecință, al apariției acestui volum a fost confruntarea de idei și abordări între istorici români și italieni privind raporturile românilor cu Sfanțul Scaun, domeniu de cercetare marginalizat până în 1989. Sunt astfel evidențiate atât aspectele doctrinare și istorice ale acestor raporturi, dar și cele
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
m-aș aventura să vorbesc despre "realismul magic" al imaginii cum face Florin Mihăilescu (directorul de imagine). Mai mult, gafele de luminație sunt flagrante, mai ales când se utilizează fill light (lumină menită să evidențieze obiecte, chipuri, etc.): în scena apariției Anei, vezi întâi buze care abia se disting de sub umbrelă în întunericul nopții, apoi - fără să fi existat vreun alt mijloc de luminare în cadru - se face zi pe chipul ei; bănuiesc că i-au băgat vreo lanternă în față
Atunci i-am condamnat pe toți la Orient Expres by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12434_a_13759]
-
edițiile din literatura medievală și Heliade în nr. 25; despre edițiile din clasici în nr. 31; despre ediția Arghezi în nr. 27, Bacovia în nr. 34, Rebreanu în nr. 39). Am urmărit în mod deosebit (și voi urmări în continuare) aparițiile acestei colecții, pentru că este cel mai important proiect postdecembrist de editare academică a clasicilor (coerent, sistematic, eficient). Începând din 1999 și până la mijlocul acestui an, au apărut 47 de volume, într-un format stil "Pleiade", pe o hârtie foarte bună
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
după ce Theodor Stolojan s-a retras din cursa pentru Cotroceni. Dar nu e un articol "la cald", pentru că nu intenționez să intru în hora speculațiilor. Au făcut-o, slavă Domnului, posturile de televiziune și cele de radio. În plus, până la apariția articolului, multe lucruri ce par astăzi enigmatice se vor fi clarificat. Deci, n-am să fac eforturi de imaginație pentru a încerca să deslușesc dacă Alianța D.A. va rezista acestui șoc, dacă PSD-ul are sau nu un amestec, etc.
Mahalaua Armani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12417_a_13742]
-
aici, pe aproape două pagini, H.-R. Patapievici este o prezență oarecum emblematică. Christian Crăciun analizează, cu un amestec de amărăciune,sarcasm și acut spirit polemic, campaniile anti Patapievici și, implicit, împotriva grupului de la Păltiniș, din perioada care a urmat apariției volumului Omul recent, glosînd în mod direc în jurul cărții lui Sorin Adam Matei, deja celebră din pricina celebrității referentului, Boierii minții... etc.etc. Concluzia lui Christain Crăciun este lipsită de orice echivoc și sună astfel: ,,Cartea aceasta (a lui Sorin Adam Matei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12416_a_13741]
-
i-a citit neveste-si un catren lacrimogen dedicat doamnei Zoe Petre alintând-o Pythie CDR-istă. Urmarea? Bardul-psiholog a umblat cu ochelari de soare timp de două săptămâni, într-un noiembrie cu o interminabilă ploaie mocănească. Încâlcită poveste!... Așa că apariția sa în postură de poet a fost un moment descumpănitor pentru mine, drept care l-am întrebat temător: - Ce-ai pățit, bade? Doar nu te-ai împerecheat cu vreun partid... Nu mi-a răspuns. A sorbit adânc din pălincă și, după
Poetul C.Haralampy și Monstrul din Montreal by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12458_a_13783]
-
să fie reeditată, într-o ediție anastatică, semnată de Mugur Vasiliu, cu o prefață de Nicolae Constantinescu, la Editura Scara, unde au apărut deocamdată volumele I-II (2003) și III (2004). Și în secolul al XIX-lea, și cu prilejul apariției primului volum al noii ediții, s-a exprimat regretul că s-a scris puțin despre impozantul corpus al proverbelor. Dimitrie R. Rosetti, în Epoca (1896, nr. 75), scria între altele: "E atât de mare vârtejul politic în care trăim, încât
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
poate cea mai bună colecție de literatură populară românească." "Folosul cel mare ce-l poate trage un om cult din cunoașterea proverbelor, este îmbogățirea stilului cu formule scurte, cuprinzătoare, pregnante și sugestive" - încheie criticul ieșean. Un articol de semnalare a apariției volumului I este cel din Resboiul (an. XXII, nr. 7019, din 4 august 1898), de fapt o reproducere după Drapelul. O serie de articole au fost de fapt pledoarii pentru premierea corpusului proverbelor. Un articol foarte patetic este cel din
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
să scrie, cum s-a întâmplat, în anul 1900, când, trimițându-i lui Nicolae Iorga volumele apărute, formula o condiție-rugăminte: "}in să nu se vorbească despre cartea mea nicăieri, nici chiar în Revue critique" (publicația în care marele istoric consemnase apariția volumului I al colecției). Realizând că fusese prea categoric, revine peste două zile într-o altă scrisoare, mai concesiv: Nu mă pot opune la voința d-voastră. Dacă ar fi însă după placul meu, nu s-ar publica nimica". în
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
care spun "Eu cu ..." și nu "Cutare și cu mine", cum cere regula. Vechile reviste Dacă te uiți bine pe coperta VIEȚII ROMÂNEȘTI și știi să citești cifrele romane constați că revista a ajuns în anul al 99-lea de apariție (XCIX). La anul sărbătorește suta! Ce-i drept între revista fondată de Garabet Ibrăileanu și Constantin Stere, și cea de astăzi, singura legătură este numele. Deși revista a obosit puțin, deși este uneori excesiv de palidă și respiră cam greu, lectura
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12439_a_13764]
-
întreagă, mișcarea și umanitatea. În discursul său global, acest episod al Ideologiei artei nu este unul teologic, de tip doctrinar, unul care închide viața în corsetul dur al instituției, ci echivalentul în epură al istoriei Genezei. De la nașterea formei prin apariția unui punct, de la extensia lui în linie prin mecanismul tainic al mișcării, de la structurarea primei imagini și pînă la tentația ei irepresibilă de a se desprinde și de a se înălța și pînă la enunțurile de tip etico-metafizic sau mesianico-social
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
Marin Preda și Leonid Dimov, însoțite de aparatul științific necesar (studiu critic, tabel cronologic, selecție de referințe critice, bibliografie esențială și glosar, unde e cazul). Colecția 100+1 capodopere ale romanului românesc se află la sărbătoarea a zece ani de apariție și merită să-i consacrăm o prezentare, dacă nu o analiză critică. Inițiatorul și coordonatorul colecției este chiar directorul editurii, Ion Marinescu. Coperta și grafica, inspirate și agreabile, ale colecției aparțin lui Done Stan, un experimentat grafician de carte. Colecția
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
adaos +1 pus după 100: Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc de Nicolae Manolescu și Romanul romanului românesc (în două volume) de Mircea Tomuș. Putem vorbi de o mică istorie a colecției, ce-și creează și consolidează o tradiție. Aparițiile nu sunt numerotate. Au fost reluate în 2000, în ordine cronologică, iar acum, în 2004, la jubileul de 10 ani, am văzut reapărut Baltagul, într-o nouă ediție în cadrul colecției. Romanele sunt însoțite de un aparat critic destul de cuprinzător (ar
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]
-
timp de gîndire pentru ceva. În felul în care se ghemuiește Estragon și adoarme. Chiar și în strădaniile, nu mereu reușite, ale lui Marius Cordoș-Pozzo de a ridica ștacheta în propria interpretare. În comicul straniu al lui Lucky-Mihai Bica, o apariție elaborată, pentru mine neașteptată în jocul actorului. Și iarăși pianul. Departe, aproape. Tare, încet. Muzica originală și interpretarea îi aparțin lui Dumitru Dabija, care l-a mai acompaniat, discret, pe regizor de cîțiva ani încoace. Un text atît de dificil
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
ca fiind de Andreescu. Toate erau semnate în fals. Autorul lor real era însă Dan Ialomițeanu; un artist înzestrat, dar care, neputând să-și agonisească traiul din resursele creației proprii, s-a dedat la tot felul de activități legate de apariția și răspândirea pe piață a falsurilor, privitoare îndeosebi la Andreescu, uneori însă și la Luchian. L-am cunoscut bine pe Ialomițeanu și până la un punct l-am putut convinge să coopereze cu mine, întru realizarea țelurilor pe care le urmăream
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]