11,066 matches
-
El m-a făcut să fiu așa. De fapt, sunt sensibil, atent, romantic și, poate n-o să-ți vină să crezi, fidel... S-a lăsat cuprins de o nouă criză de râs, iar apoi s-a potolit și s-a aplecat spre mine, vorbind În șoaptă: — Hai să terminăm măcar volumul ăsta și apoi mai vedem. Poate că lucrurile o să se schimbe. Cine știe? Poate se-apucă să scrie romane de călătorie sau tratate de filozofie. Îți dai seama? Noi doi
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
nu ne ștersese, iar asta Însemna că puteam ieși fără grijă la suprafață. M-am Întors În partea din față a beciului. Vera se trezise și mormăia, Încercând să se descotorosească de sacii menajeri În care-o Înfofolisem. M-am aplecat s-o sărut, dar m-a Îndepărtat, cu o grimasă. — Iar ai băut, a zis ea. Și-a căutat cu gesturi nervoase pantofii printre butoaiele cu varză, apoi a Început să meargă, bălăngănindu-se pe tocuri ca o marionetă cu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
surîzătoare, către studioul de radio. O blondă din linii subțiri; o femeie Încă tînără, cu o privire precaută, căutînd nesigură ceva, ochii albaștri, tenul palid, pomeții un pic proeminenți, obrajii un pic supți și un gît lung și subțire, puțin aplecat Înainte, care accentua impresia de vulnerabilitate. Costumul din taior și fustă de o culoare Între verde și negru Îi vine corect, dar nu se potrivește tocmai bine coafurii de păpușă Barbie, iar pantofii cu tocuri potrivit de Înalte sunt de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
după aceea a venit și asistenta, care a făcut-o scroafă pe infirmieră. La rîndul ei, infirmiera a afirmat despre asistentă că e curvă, lucru pe care Îl pot confirma și eu. În acest moment, secretara se opri și se aplecă mult sub birou, ca să-și sufle nasul. Căci era o persoană foarte manierată. — Nu mi se pare o informație relevantă pentru securitatea militară a Statelor Unite, cugetă Smith cu voce tare. — De ce nu mă Întrebi ce s-a mai Întîmplat după
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
În direct ce anume vrea Energia de la noi. De fapt, pot să vă dezvălui că e vorba tot de niște extratereștri, dar de o natură ceva mai complicată. Colonelul Își desfăcu bretelele pantalonilor, iar după ce descheie și nasturii prohabului, se aplecă mult În față, sprijinindu-și resemnat coatele pe birou, În așteptarea intervenției asistentei, care Între timp intrase În cabinet, urmată de secretară. Cele două se apropiară prudent, pășind pe vîrfuri, ca și cum ar fi pregătit o ambuscadă. — Nici nu mă așteptam
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
oglindă. În clipa următoare, Îi trase În jos chiloții cu o mișcare rapidă și sigură, punîndu-i simultan mîna acolo unde trebuia. Naggie Îl văzu În oglindă, la spatele ei și, simțindu-i cealaltă mînă care o apăsa pe omoplat, se aplecă supusă, Închizînd ochii. Poate că n-ar fi vrut să se ajungă pînă aici (de undeva din adîncimea oglinzii, Bill o privea surîzÎnd amar și murmurînd dezamăgit ceva), dar nu mai putea da Înapoi și, pentru a-și găsi totuși
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
munte. „Mai ții minte cum te-ai speriat cînd mergeam În urma camionului cu ambalaje de bere? ... Te-ai speriat că mergeam prea aproape și ar putea sări din el o sticlă goală peste mașina noastră?...“ Ca din Întîmplare, În timp ce vorbeau, aplecați peste masa din bucătărie, degetul lui arătător Începu să deseneze, pe Învelișul de mușama, o linie cu multe curbe, un fel de hartă, dar fără nici un reper, iar Christina, urmărindu-i mișcarea degetului, știa că vede drumul pe care el
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fără grabă, dar și fără să ezite, oprindu-se la cîțiva metri de nebun. Văzînd-o, acesta tăcu brusc și rămase cîteva momente În cumpănă, ca și cum ar fi trebuit să facă față unui atac dintr-o direcție neașteptată. Asculta ceva; Își aplecă Într-o parte capul, pentru ca sunetul acela, care venea din adîncul pămîntului sau poate din Înaltul cerului, să-i pătrundă mai ușor În ureche. Deodată Întinse mîna spre ea și o arătă cu degetul. — Tu ești femeia Înveșmîntată În soare
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
În pragul unei noi crize. — Pablo, ce se Întîmplă cu tine? De unde ai sacoul acesta? Nu cumva l-ai furat? Îl chestionă sever doamna Agneta. — Mi l-a dăruit o infirmieră, explică Pablo, după care veni lîngă asistentă și se aplecă, pentru a-i vorbi În șoaptă. Doamnă Agneta, am să vă spun un secret: de fapt eu nu sunt Nicolae Ceaușescu. Sunt altcineva!, dar Încă nu știu cine... Se opri, merse pînă la ușă, pentru a se asigura că nu se apropie
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Îi Întoarse spatele și plecă spre bucătărie, lăsînd deocamdată musafirul să aștepte pe hol. Era tunsă chilug, ca pușcăriașii, arăta palidă și slăbise foarte mult, fiindcă În ultimele zile nu mîncase aproape nimic. Se așeză acolo pe un taburet și, aplecată deasupra mesei, se gîndea la ceva anume: probabil la Vic. După o vreme, Pablo, care crezuse că ea are vreo treabă urgentă și așteptase să o termine, Își dădu seama ar fi mai bine să Întrebe ceva. CÎt mă mai
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
preț de cîteva secunde pe fondul cenușiu al norilor, urmat la scurtă vreme de un tunet asurzitor. În urma lui a rămas un glob de fum, la fel de mare, dar, estetic vorbind, nu la fel de impresionant, care apoi s-a ovalizat, s-a aplecat Într-o parte și a Început să scoată protuberanțe de diverse forme, degajînd Împrejur un miros de sulf și ridicîndu-se Încet către plafonul noros. Planul exercițiului prevedea cu totul altceva. Era vorba de simularea unei debarcări pe insulă, În condițiile
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nu le avea. De fapt nimic nu-i condiționase alegerea, o luase la dreapta, În loc s-o ia la stînga, asta e tot. E posibil ca, indiferent În ce direcție ar fi luat-o, consecințele să fi fost aceleași. În timp ce, aplecat peste șuvoiul de apă, ținea mîinile căuș, ca să-și dea pe față și să-și clătească obrajii, văzu umbra celuilalt lîngă a lui. Nu mai avea cînd să se Întoarcă. MÎinile Îi Încremeniră, lăsînd apa să se strecoare printre degete
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
umple oala cu apă și să-i pună sare, apoi se Întoarse la masa de biliard. Luă tacul În mînă și contemplă bilele fără nici un gînd precis. În acele momente, aproape că Îi era egal dacă pierde sau cîștigă. Se aplecă peste masă, ținti prima bilă și lovi fără să aprecieze atent nici tăria loviturii și nici unghiul; lovi fără nici o speranță. În clipa următoare, bilele se Împrăștiară În toate părțile, ciripind ca niște păsărele alungate din cuibul lor. Bila albă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
unui copil. Sprîncenele negre și stufoase ascundeau niște ochi suspicioși, cărora lumina inegală a flăcărilor le deforma conturul. După aceea, cînd se apropie și Îl privi mai pe Îndelete, Pablo constată că avea și cîteva vînătăi pe față. Deocamdată, se aplecă amabil către el. — Hello! zise. Ne cunoaștem de undeva? Celălalt se uită cu dispreț la el. Aruncă pe foc cîteva vreascuri dintr-o grămăjoară pe care o avea alături și abia după aceea Îi răspunse: — Tu cine dracu mai ești
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
savant de a spune că diavolul stă ascuns În detalii. Traiectoria unui punct de pe roata bicicletei lui era impredictibilă pur și simplu din motivul că, pentru a-și menține echilibrul, maiorul făcea instinctiv o serie de mișcări subite. Fie se apleca puțin Înainte, cînd apăsa pedala, fie se trăgea Înapoi, sau mișca ghidonul, ocolind o pietricică apărută În cale, sau se Întorcea pentru a privi peisajul, sau urmărea cu gîndul un raționament complicat, În timp ce bicicleta cobora o pantă lină, și abia
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
văzu că avea ambele picioare amputate deasupra genunchilor. Pantalonii erau Îndoiți pe fiecare bont și Înveliți cu niște capișoane de cauciuc. Pentru a se deplasa mai ușor, lăsase deoparte șuba, rămînÎnd Într-un pulover și o vestă din piele. Se aplecă mult În față, sprijinindu-se pe ambele mîini, ca și cum ar fi urmat să efectueze o figură acrobatică, iar În clipa următoare Își aruncă trunchiul Înainte, cu o Îndemînare care dovedea oarecare antrenament, mișcare Încheiată cu un icnet scurt. Dintr-o dată
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
plec să-ți caut o șalupă. Era numai o stratagemă, căci oricum avea de gînd să piardă. Însă Pablo, sau poate că numai Întîmplarea, Îl lipsi de satisfacția de a fi generos. De Îndată ce Îi veni rîndul, Pablo luă tacul, se aplecă mult peste masă, ținti bila albă și lovi puternic, fără să-și fi pregătit prea mult lovitura. Se putea Întîmpla orice, totuși, ca de obicei, nu se Întîmplă decît un anumit lucru. Mai Întîi, bila albă lovi bila 3; Îndată
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ci mi-am aprins o țigară și am privit cîteva clipe În urma ei. Voiam să mă asigur că acest capitol din viața mea era definitiv Închis. Nici măcar nu s-a Întors să mă privească. Și-a continuat drumul mergînd ușor aplecată Într-o parte, cu umărul pe care ducea poșeta mai ridicat, de parcă ar fi cărat acolo o cărămidă. — Soția dumneavoastră? V-ați certat? — Nu, nu... - cel puțin la una din Întrebările lui răspunsesem sincer. Doamna aceea a fost amanta mea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
lîngă noi. Nu erau niște pensionari, cum crezusem. Spre mirarea mea, unul dintre ei, cunoscutul filosof L., directorul unei edituri importante (pe celălalt nu-l cunoșteam, un tip mai Înalt și slab, cu mustață și ochelari, care mergea cu capul aplecat Într-o parte și nu spunea decît: „Îhîm, Îhîm“) s-a oprit, a făcut o reverență cam teatrală și a spus: — Sărut-mîna doamnă Christina. Ce mai faceți? — Bine, mulțumesc de Întrebare, răspunse ea indiferentă. — Vă salut, domnilor, numele meu este
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fie toată lumea liniștită, îi șoptesc. Vorbe cu tîlc, dom’ Roja, zice Gulie, a mușcat momeala, la ora asta cred că o fi pe undeva pe la arest. Tîrnăcop știe, pe vremuri am stat și eu la bulău pînă mi s-a aplecat, mi-a ieșit pe nas, dom’ Roja, urăsc armata și militarii, mă fac pacifist dacă se termină Revoluția, spune plin de seriozitate. Îl simțeam pe Diavol mergînd alături de mine, călăuzindu-mi pașii, la ce altceva să te gîndești cînd te
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
să le încalc, spune Comandantul. — Astea-s valabile doar pe timp de pace, vrea să-l liniștească Regizorașul, la noi o să fie război care pe care, pînă și mie, care am trăit ca în puf pînă acum, mi s-a aplecat de atîta propagandă și imbecilitate. Gîndește-te că n-o să-ți mai dea nimeni pe mînă bani mulți, să faci ce vrei cu ei. Ăsta ar fi deja un mare dezavantaj, spune Comandantul. — Rămîne de văzut, zice Regizorașul, nu și dacă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
n-o să-ți mai umble gura, îi strigă urmărindu-l cum se prăbușește la pămînt cu ochii dați peste cap înghițindu-și limba. L-ai omorît, se sperie Gulie primul, privind la masa inertă, în timp ce Dendé, păstrîndu-și sîngele rece, se apleacă deasupra lui întorcîndu-l pe o parte, a dat rău cu capul le strigă privind la firișorul de sînge care îi țîșnește din țeastă, dați-mi ceva ascuțit, le strigă, și cu degetele începe să-l pipăie pe gît căutîndu-i pulsul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
el după moarte exact la fel cum a făcut-o și în timpul vieții, jerpelit și bolnav? — Te punem pe picioare cît ai zice pește, Curistule, spune Gulie, venindu-i inima la loc, respiră? îl întreabă pe Dendé care încă stă aplecat deasupra trupului aflat în leșin, cu capul spart și mandibula dislocată, aduceți-mi niște apă ca să-l stropesc, cere. Tîrnăcop dispare imediat înăuntru și se întoarce cu găleata pe care o folosește de obicei la spălat pe jos, plină cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Ce i-aș mai fi tras și eu una dacă l-aș fi putut ajunge din urmă, la un moment dat mă apropiasem la vreo zece pași, se oprise să urineze sub niște schele, le explică, dar pînă m-am aplecat după o piatră ia-l de unde nu-i. Uite că își revine, observă Gulie aplecîndu-se asupra Curistului, hai că știu că ați făcut-o intenționat, zice Roja, o să-mi cer scuze, zice brusc Tîrnăcop, simțind în piept o remușcare intensă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
mîrîiți de la distanță? își împinse mai pe spate geanta ca să-și elibereze ambele brațe și începu să se uite în jur după ceva cu care ar fi putut să arunce. La numai un pas zări un colț de cărămidă, se aplecă, îl apucă și începu să-l cîntărească pe rînd în fiecare palmă. Simțind pericolul cîinii o luară la goană chelălăind, înainte ca el să aibă timp să-i ia la țintă. Javre fricoase și împuțite, începu să se enerveze. Mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]