974 matches
-
sedative sau paralizante - absența tulburărilor electrolitice sau endocrinologice majore - absența hipotermiei profunde Absența funcțiilor cerebrale - absența crizelor comițiale sau a semnelor de focar - absența răspunsului la stimuli dureroși în teritoriul de distribuție al nervilor cranieni - absența activității cerebrale - răspuns prin apnee la acidoză / hipercarbie - absența reflexelor pupilare sau corneene - absența reflexelor oculocefalic sau vestibulare - absența reflexelor traheobronșice Contraindicații absolute privind donarea de organe a) Istoric de cancer cu excepția: - tumori cerebrale primare non-invazive - tumori ale pielii non-melanoame - cancer de col uterin in
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
în timpul executării presiunilor pe coate pacientul să mențină regiunea lombară în contact cu solul, extensia gambelor să se execute în trei timpi, iar revenirea în doi timpi; în timpul pauzei dintre acțiunile picioarelor se inspiră, când se duc gambele în extensie - apnee, iar la revenire se expiră. υ Pacientul: așezat turcește, mâinile prinse la ceafă. ω KT este plasat în spatele pacientului, trece ambele brațe peste coatele acestuia și le așază pe omoplați; toracele este plasat în regiunea dorsală a coloanei vertebrale. Acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
pe redresarea curburilor coloanei vertebrale, în cazul în care acestea au suferit abateri de la normal, acționând în special pentru tonificarea musculaturii abdominale, pentru redobândirea reflexului de atitudine corectă a corpului. Indicații metodice: acțiunea începe printr-o inspirație profundă, urmată de apnee voluntară. Bolnavul are preferință pentru o anumită postură (gamă de conjugare). Se cunosc mai multe tipuri de afectare discală, fapt ce impune ca programul recuperator să fie elaborat în funcție de particularitățile anatomo-clinice ale afecțiunii. Pe baza analizei stării anatomice și funcționale
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
în plămâni. KT trebuie să-și concentreze atenția asupra unei game largi de obiective: - modul de direcționare și controlare a respirației; - stabilirea ritmului de respirație; - asigurarea unei capacități vitale corespunzătoare; - alternarea judicioasă a inspirației cu expirația, intercalând și momente de apnee voluntară; - concentrarea atenției asupra respirației de tip diafragmatic; - exersarea respirației în condițiile unei rezistențe opuse de către KT. Dacă din cauza spondilartritei anchilozante (SA) are loc o anchiloză a articulațiilor costo-vertebrale, cu orizontalizarea coastelor (deci cu fixarea toracelui în expirație, ce poate
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
pe sub axilă poziția ortostatică. Φ INDICAȚII METODICE: Indicații metodice: acțiunea începe cu piciorul valid. Se atrage atenția ca pacientul să țină ochii deschiși în timpul acțiunii; înainte de comanda „sus”, să inspire profund; în timpul acțiunii de ridicare în stând se reține respirația (apnee), blocând musculatura abdominală; ajuns în stând, execută o expirație prelungă cu gura deschisă. Vom constata că unii pacienți au dificultăți de armonizare a respirației cu mișcarea. Dar cu răbdare și perseverență, și acest aspect este armonizat (Jegard, 1980). υ Pacientul
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
283 3. Capacitatea respiratorie: piscina este locul ideal pentru a dezvolta stăpânirea ritmului, a frecvenței și amplitudinii ventilatorii, la fel ca și sincronizarea mișcărilor de inspirație și expirație. Pacientul va fi învățat să își bage capul sub apă, să exerseze apneea și apoi expirația sub apă, ceea ce necesită o bună coordonare ventilatorie, la fel ca și buna coordonare a glotei, a vălului palatin și al gurii. Se pot include și exerciții de folosire a tubei, ca și învățarea unor tehnici de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
diferite); diferențe semnificative între valorile TA măsurate în cabinet și cele măsurate la domiciliu; gravide cu valori crescute ale TA măsurate în cabinetul medical sau cu suspiciune de preeclampsie; episoade de hipotensiune (în special la diabetici și vârstnici); suspiciunea asocierii apneei de somn la acești subiecți; suspiciunea de rezistență la tratamentul antihipertensiv (tabelul 4.15.); Tabelul 4.15. Indicațiile monitorizării ABPM în ghidarea tratamentului Monitorizarea ABPM utilitate în ghidarea tratamentului antihipertensiv Eficacitate în tratamentul subiecților cu HTA de halat alb; Eficacitate
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
contribuie la scăderea valorilor TA și prin favorizarea scăderii în greutate la acești subiecți (9). Scăderea ponderală are ca efect reducerea valorilor TA și are efecte benefice asupra factorilor de risc asociați cum ar fi diabetul, hiperlipidemia, rezistența la insulină, apneea de somn. Mai multe studii controlate au arătat că reducerea greutății cu numai 1 kg realizează o scădere a TA în medie cu 1,6-1,3 mmHg (10). Atât reducerea cât și menținerea unei greutăți mai mici se realizează printr-
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Reacții adverse frecvente Cauze legate de medicație Doze insuficiente Asocieri medicamentoase inadecvate Administrarea concomitentă de medicamente ce au ca efect secundar creșterea TA: AINS, antidepresive, cocaină, amfetamine, simpatomimetice, suplimente dietetice în exces, contraceptive orale, corticosteroizi, eritropoietină Condiții asociate Fumatul Obezitatea Apneea obstructivă în somn Consumul de alcool Diabetul zaharat Hiperventilația indusă de anxietate / atacul de panică Supraîncărcarea de volum Aport excesiv de sodiu Retenție hidrică din bolile renale cronice Terapie diuretică inadecvată Administrare inadecvată de soluții perfuzabile Cauze secundare nedecelate de HTA
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
excesiv de sodiu Retenție hidrică din bolile renale cronice Terapie diuretică inadecvată Administrare inadecvată de soluții perfuzabile Cauze secundare nedecelate de HTA Boală renală parenchimatoasă sau renovasculară Hiperaldosteronism primar Feocromocitom Sindrom Cushing Boli tiroidiene Coarctația de aortă Tumori intracraniene Sindrom de apnee de somn 169 HTA rezistentă sau refractară la tratament este definită ca incapacitatea de a scădea TA sistolică și TA diastolică până la valorile țintă corespunzătoare unui anumit nivel de risc cardiovascular, prin administrarea a trei sau mai multe medicamente antihipertensive
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
mineralocorticoizi: hiperaldosteronism primar (Adenomul Conn) hiperaldosteronism sensibil la glucocorticoizi deficit de 11-beta-hidroxisteroid-dehidrogenaza exces de glucocorticoizi:hiperproducția primară de cortizol (Sindromul Cushing) și hiperproducția primară de ACTH (Boala Cushing) exces de catecolamine : feocromocitom Alte cauze biologice Coarctația de aortă Sindromul de apnee obstructivă de somn HTA în sarcină Afecțiuni neurologice: creșterea presiunii intracraniene, tetraplegia, disautonomii familiale, porfiria acută Stresul chirurgical: perioperator și postoperator Hiperventilația psihogenă Hipoglicemia Postresuscitare Creșterea volumului intravascular Cauze exogene Administrarea de: corticoizi, estrogeni, mineralocorticoizi, simpatomimetice, eritropoietină Abuz de alcool
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
la pacienții cu coarctație de aortă și terapia farmacologică este utilă și în acest caz pentru prevenția complicațiilor (85, 86). Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei reprezintă clasa de antihipertensive preferată la subiecții cu coarctație de aortă (87). 6.7. Apneea obstructivă de somn Apneea de somn obstructivă (OSA) este o afecțiune care afectează până la 25% dintre bărbații și femeile din întreaga lume (88). OSA se definește prin colapsul repetitiv, parțial sau total al căilor aeriene superioare, generând hipoxie intermitentă, fragmentarea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de aortă și terapia farmacologică este utilă și în acest caz pentru prevenția complicațiilor (85, 86). Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei reprezintă clasa de antihipertensive preferată la subiecții cu coarctație de aortă (87). 6.7. Apneea obstructivă de somn Apneea de somn obstructivă (OSA) este o afecțiune care afectează până la 25% dintre bărbații și femeile din întreaga lume (88). OSA se definește prin colapsul repetitiv, parțial sau total al căilor aeriene superioare, generând hipoxie intermitentă, fragmentarea somnului și destructurarea arhitecturii
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
a rezistenței vasculare periferice, cu creșterea tensiunii arteriale. În momentul reluării respirației are loc o creștere semnificativă a frecvenței cardiace și a debitului cardiac, în condițiile unei vasoconstricții periferice severe. Deși toate aceste mecanisme explică efectele hemodinamice în timpul perioadelor de apnee obstructivă de somn, s-a observat la subiecții respectivi o creștere a activității simpatice care persistă și în perioadele de trezire, pentru care există la momentul actual puține explicații și care determină o creștere a frecvenței cardiace și tensiunii arteriale
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
OSA, fiind de tip android (95). Statusul postmenopauză este un factor de risc pentru femei, care poate fi influențat prin terapie de substituție hormonală (96). Fumatul și congestia nazală sunt alți factori de risc pentru OSA. 6.7.1.Diagnosticul apneei obstructive de somn Clinic, pacienții cu OSA prezintă atât simptomatologie nocturnă cât și diurnă: sforăit, pauze de apnee în timpul somnului, treziri cu senzație de sufocare, somn agitat, nicturie, diaforeză, dificultăți de adormire, somnolență diurnă, dificultăți cognitive, indispoziție. Diagnosticarea obiectivă a
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
influențat prin terapie de substituție hormonală (96). Fumatul și congestia nazală sunt alți factori de risc pentru OSA. 6.7.1.Diagnosticul apneei obstructive de somn Clinic, pacienții cu OSA prezintă atât simptomatologie nocturnă cât și diurnă: sforăit, pauze de apnee în timpul somnului, treziri cu senzație de sufocare, somn agitat, nicturie, diaforeză, dificultăți de adormire, somnolență diurnă, dificultăți cognitive, indispoziție. Diagnosticarea obiectivă a OSA se realizează polisomnografic (înregistrare continuă a mai mulți parametric, pe parcursul somnului: presiunea nazală, saturația oxigenului arterial, ECG
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
parametric, pe parcursul somnului: presiunea nazală, saturația oxigenului arterial, ECG, EEG, EMG, pletismografie abdominală și toracică). Polisomnografia evidențiază apnea centrală sau obstructivă, hipopneea, microtrezirile, apărute în cursul somnului. Indicele apnee-hipopnee și indicele de desaturare a oxigenului sunt importanți în diagnosticarea OSA. Apneea a fost definită ca oprirea fluxului respirator pentru o durată de cel 10 secunde. Hipopneea a fost definită ca reducere a amplitudinii fluxului respirator cu cel puțin 50%, asociată cu desaturare de cel puțin 4% sau cu o microtrezire. Apneea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Apneea a fost definită ca oprirea fluxului respirator pentru o durată de cel 10 secunde. Hipopneea a fost definită ca reducere a amplitudinii fluxului respirator cu cel puțin 50%, asociată cu desaturare de cel puțin 4% sau cu o microtrezire. Apneea obstructivă a fost definită ca pauza respiratorie cu o durată de cel puțin 10 secunde, însoțită de desaturare de cel puțin 4% față de valoarea anterioară pauzei respiratorii, în prezența efortului respirator înregistrat de senzorii atașați centurilor abdominale și toracice. Apneea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Apneea obstructivă a fost definită ca pauza respiratorie cu o durată de cel puțin 10 secunde, însoțită de desaturare de cel puțin 4% față de valoarea anterioară pauzei respiratorii, în prezența efortului respirator înregistrat de senzorii atașați centurilor abdominale și toracice. Apneea centrală a fost definită ca pauza respiratorie cu o durată de cel puțin 10 secunde, însoțită de desaturare de cel puțin 4% față de valoarea anterioară pauzei respiratorii, în absența efortului respirator înregistrat de senzorii atașați centurilor abdominale și toracice. Indicele
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de desaturare de cel puțin 4% față de valoarea anterioară pauzei respiratorii, în absența efortului respirator înregistrat de senzorii atașați centurilor abdominale și toracice. Indicele de apnee-hipopnee reprezintă numărul de evenimente respiratorii, de tip obstructiv, mixt sau central, fie de tip apnee, fie de tip hipopnee, pe ora de somn. Indicele de desaturare a oxigenului a fost definit ca numărul de reduceri ale saturației cu cel puțin 4% pe ora de somn. International Classification of Sleep Disorders-2 (ICSD2), a definit OSA prin
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
somn. Indicele de desaturare a oxigenului a fost definit ca numărul de reduceri ale saturației cu cel puțin 4% pe ora de somn. International Classification of Sleep Disorders-2 (ICSD2), a definit OSA prin 5 sau mai multe evenimente respiratorii simptomatice (apnee, hipopnee, microtrezire) pe ora de somn sau 15 sau mai multe evenimente asimptomatice pe ora de somn. 6.7.2. Tratamentul apneei obstructive de somn Tratamentul OSA include diferite opțiuni terapeutice, printre care terapia pozițională, scăderea ponderală, dispozitivele de avansare
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
somn. International Classification of Sleep Disorders-2 (ICSD2), a definit OSA prin 5 sau mai multe evenimente respiratorii simptomatice (apnee, hipopnee, microtrezire) pe ora de somn sau 15 sau mai multe evenimente asimptomatice pe ora de somn. 6.7.2. Tratamentul apneei obstructive de somn Tratamentul OSA include diferite opțiuni terapeutice, printre care terapia pozițională, scăderea ponderală, dispozitivele de avansare mandibulară și ventilația non-invazivă cu presiune pozitivă continuă (CPAP). CPAP reprezintă terapia primară în OSA. Această metodă realizează prevenirea colapsului căilor aeriene
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
ar putea zice că în orice împrejurare morbidă este ceva urgent în medicina primei copilării, contrar de ceea ce se întâmplă în celelalte perioade ale copilăriei. Morțile subite, neprevăzute prin posibilitatea lor în prima copilărie - morțile subite în cazul eczemelor acute, apneea cu cianoză și moarte aparentă, șocul anafilactic etc. sunt mărturiile triste care fac să îngreuneze și mai mult răspunderea medicului. Din contră, cu cât viața copilului se apropie de vârsta adultă, cu atât reacțiile lui morbide prezintă tabloul obișnuit al
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
vârstei copilului, dar și cu dificultăți în ceea ce privește comunicarea cu micul pacient. Infecțiile acute și cronice din sfera ORL (naso-faringe și urechi) reprezintă principalele afecțiuni cu care m-am confruntat în acești ani, majoritatea având de cele mai multe ori o rezolvare chirurgicală (apneea în somn, infecțiile cronice adeno amigdaliene, hipoacuzia). La toate acestea dacă adăugăm patologia de urgență de exemplu: corpi străini nazali, auriculari, esofagieni traheobronșici, patologie pe care în proporție de 70% o găsim la copii, putem înțelege de ce ORL pediatrie reprezintă
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
intensitate mică, cu o durată între 60 de minute și câteva ore, în care formarea de energie are loc pe cale aerobă. 2. După aprovizionarea cu O2 a organismului, efortul poate fi: efort anaerob, când acesta se realizează în condiții de apnee sau într-o ventilație limitată. Eliberarea energiei se desfășoară în lipsa oxigenului; efort aerob, în care lucrul se desfășoară în condiții aerobe. Doar în primele 2-3 minute până când sistemele de captare și transport a oxigenului își ridică nivelul funcțional se lucrează
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]