985 matches
-
regiunilor antrenate (talamus, hipotalamus, regiunile pedunculare și diencefalice). Hipersomniile funcționale pot dura câteva ore, zile, chiar săptămâni și pot să apară la intervale de o lună până la cățiva ani. Alte hipersomnii funcționale sunt însoțite de tulburări ale respirației, așa-numita apnee de somn. Narcolepsia este definită ca un sindrom de origine necunoscută, caracterizat prin anomalii ale somnului, incluzând somnolența diurnă exagerată, somn nocturn patologic și manifestări anormale ale somnului REM; ultimele apar sub forma instalării bruște a somnului REM și a
Somn () [Corola-website/Science/300087_a_301416]
-
sanguină a gazelor respiratorii. 2.2.1.4.Debitele ventilatorii reprezintă volumele de aer ventilate în unitatea de timp. Respirația normală se numește eupnee, cea accelerată polipnee, iar cea încetinită bradipnee. Creșterea amplitudinii respirației se numește hiperpnee iar oprirea respirației apnee. Dispneea este o tulburare a respirației caracterizată prin respirație dificilă cu “sete de aer”ce se poate însoți de tulburări ale ritmului, amplitudinii și frecvenței respirațiilor. Debitele ventilatorii pot fi exprimate ca volume deplasate în unitatea de timp ce pot
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
plămânilor, reflexele proprioceptive și chemoreceptoare. Reflexele chemoreceptoare sunt declanșate de la nivelul unor receptori periferici (sino-carotidieni și aortici) și centrali (mai ales la nivelul bulbului) care transmit informații legate de pO2, pCO2 și pH. Reflexele cu acțiune tranzitorie sunt reprezentate de apneea reflexă, strănut, tuse, sughiț, căscat ca și de reflexele plecate de la receptorii J sau cei iritanți, de la nivelul aparatului cardio-vascular și al pielii. In cursul efortului crește consumul de O2 de la 250 ml/min în repaus până la 3-4 L/min.
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
palpitații, transpirații. Expunerea de durată la altitudine se însoțește de o stare de oboseală, dureri ale extremităților, tulburări vizuale, insomnii. Hiperbarismul se caracterizează prin creșterea presiunii odată cu scufundarea subacvatică, la fiecare 10 m presiunea crescând cu 1 atm. Scufundarea în apnee și revenirea la suprafață este posibilă fără nici un echipament, scufundătorii antrenați prezentând o creștere a CPT, diminuarea VR și toleranță crescută la CO2 și hipoxie. Scufundarea în apă până la gât are efecte asupra respirației și circulației din cauza presiunii exercitate asupra
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
rapid la suprafață fără a expira. Creșterea bruscă a volumului de aer din plămâni poate duce la ruperea vaselor pulmonare și pătrunderea aerului în sistemul circulator. Respirația periodică este o respirație anormală în care se interpun perioade mai lungi de apnee și sunt expresia unei asfixii cerebrale. Asfixia este o stare caracterizată prin hipoxie și hipercapnie datorate blocării căilor aeriene sau a transportului gazelor sanguine. Resuscitarea respiratorie constă în aplicarea în cazul opririi respirației a unor manevre manuale sau folosind aparatură
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
însoțindu-se de dispnee, cefalee intensă datorită vasodilatației cerebrale, stare de neliniște, amețeli sau leșin. Pierderea conștienței, rigiditatea musculară și tremorul apar la concentrații de CO2 ce depășesc 15%. Peste 20-30% se produc convulsii generalizate. Deprimarea răspunsului la CO2 până la apnee poate apare în somn, după consumul de substanțe opioide, barbiturice sau anestezice putând cauza moartea. Afecțiunile pulmonare cronice obstructive deprimă răspunsul ventilator la hipercapnie atât datorită dezechilibrului acido-bazic cât și din cauză că lucrul mecanic ventilator crescut nu permite realizarea unei hiperventilații
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
diferite în sângele arterial sau la nivelul sistemului nervos central. 2.5.2.5.Reflexele respiratorii care acționează tranzitor nu sunt implicate în respirația obișnuită ci doar în unele condiții specifice și au de cele mai multe ori un rol de apărare. Apneea reflexă se produce ca urmare a excitării mucoasei nazale cu substanțe iritante sau toxice și are un rol precis de apărare împiedicând inhalarea lor. Informațiile transmise prin nervii trigemen și olfactiv duc la oprirea respirației. Apneea se produce și în timpul
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
un rol de apărare. Apneea reflexă se produce ca urmare a excitării mucoasei nazale cu substanțe iritante sau toxice și are un rol precis de apărare împiedicând inhalarea lor. Informațiile transmise prin nervii trigemen și olfactiv duc la oprirea respirației. Apneea se produce și în timpul deglutiției ceea ce împiedică pătrunderea alimentelor în căile respiratorii. Excitarea mucoasei traheobronșice poate produce în mod reflex spasm glotic și 87 bronhoconstricție. Strănutul apare tot ca urmare a excitării nervilor trigemen și olfactiv și are ca efect
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
în urma congestiei vasculare pulmonare, a creșterii volumului lichidului interstițial pulmonar, în edemul pulmonar produs prin insuficiența ventriculului stâng sau chiar la normali în cursul efortului fizic mai intens. Embolia pulmonară sau injectarea unor substanțe (capsaicina) în circulația pulmonară produc fie apnee, fie tahipnee în același mod. Reflexele plecate de la receptorii iritanți din căile aeriene și chiar din alveole se produc ca urmare a iritației mecanice sau chimice și produc nu numai tuse sau strănut ci și hiperpnee, bronhoconstricție și creșterea presiunii
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
și produc nu numai tuse sau strănut ci și hiperpnee, bronhoconstricție și creșterea presiunii arteriale. Excitarea chemoreceptorilor arteriali produce hiperpnee, bronhoconstricție, dilatarea căilor aeriene superioare și creșterea presiunii arteriale. Excitarea receptorilor de întindere arteriali ca urmare a creșterii presiunii produce apnee și bronhodilatație. Reflexe respiratorii mai pot fi declanșate prin : -excitarea chemoreceptorilor din vasele coronare -mișcările active sau pasive ale membrelor -excitarea receptorilor cutanați -tracțiunea limbii -inhalarea de săruri de amoniu sau înghițirea unor soluții iritante (alcool) 2.5.3.Modificări
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
oboseală, dureri ale extremităților, tulburări vizuale și de conștiență. 2.5.5.Respirația în hiperbarism. Scufundarea subacvatică (scafandrii, chesonieri, scufundători autonomi) influențează în mod semnificativ respirația datorită faptului că la fiecare 10 m presiunea crește cu 1 atm. Scufundarea în apnee și revenirea la suprafață în scurt timp este posibilă fără nici un echipament, în condiții experimentale realizându-se scufundări la adâncimi de peste 200 m. In urma antrenamentului scufundătorii prezintă creșterea CPT, diminuarea VR, toleranță crescută la CO2 și la hipoxie. Chiar
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
la înec. Se recomandă evitarea hiperventilației înainte de scufundare și supravegherea scufundătorului. 2.5.6.Respirația periodică. Spre deosebire de respirația ritmică obișnuită ce are loc fără întreruperi în unele cazuri patologice apare o respirație neregulată periodică în care există perioade lungi de apnee. Respirația Biot se caracterizează prin perioade de respirație normală care sunt brusc întrerupte de perioade de apnee de durată variabilă după care la fel de brusc respirația se reia. Apare în afecțiuni ale sistemului nervos în special cele care interesează bulbul. Respirația
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
respirația ritmică obișnuită ce are loc fără întreruperi în unele cazuri patologice apare o respirație neregulată periodică în care există perioade lungi de apnee. Respirația Biot se caracterizează prin perioade de respirație normală care sunt brusc întrerupte de perioade de apnee de durată variabilă după care la fel de brusc respirația se reia. Apare în afecțiuni ale sistemului nervos în special cele care interesează bulbul. Respirația Cheyne-Stokes este o respirație periodică în care perioadele de apnee sunt întrerupte de respirații a căror amplitudine
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
care sunt brusc întrerupte de perioade de apnee de durată variabilă după care la fel de brusc respirația se reia. Apare în afecțiuni ale sistemului nervos în special cele care interesează bulbul. Respirația Cheyne-Stokes este o respirație periodică în care perioadele de apnee sunt întrerupte de respirații a căror amplitudine crește treptat ating un maxim după care amplitudinea lor scade până la oprire. In majoritatea cazurilor apariția acestei respirații indică existența unei asfixii centrale. Oprirea respirației se datorește reducerii treptate a activitații neuronilor respiratori
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
centrii respiratori își reiau activitatea și respirația reîncepe reducând hipoxia și hipercapnia ceea ce are efecte favorabile și asupra centrilor vasomotori, îmbunătățirea circulației favorizând revenirea conștienței. Reducerea activității chemoreceptorilor face însă ca centrii respiratori să devină din nou inactivi cu reinstalarea apneei și ciclul reîncepe. Respirația Cheyne-Stokes se poate observa în unele condiții fiziologice sau patologice: la altitudini moderate (4-5000 m), la copii în timpul somnului (mai ales la prematuri), după perioade lungi de hiperventilație, după administrarea unor substanțe (morfina), în insuficiența cardiacă
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
clinice și a abuzului de alcool. La oamenii care au mai mult de o afecțiune medicală, riscul a fost deosebit de mare. În Japonia, problemele de sănătate sunt catalogate ca fiind principalul motiv de sinucidere. Tulburările de somn precum insomnia și apneea de somn sunt factori de risc pentru depresie și sinucidere. În unele cazuri, tulburările de somn pot fi un factor de risc independent de depresie. O serie de alte afecțiuni medicale se pot manifesta ca simptome asemănătoare tulburărilor de dispoziție
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
La anumite persoane ce suferă de astm, simptomele apar rar, ca reacție la declanșatori, în timp ce la altele simptomele pot fi persistente. Câteva afecțiuni apar mai des la persoanele ce suferă de astm, cum ar fi: refluxul gastroesofagian (GERD), rinosinuzita și apneea obstructivă de somn. De asemenea, tulburările psihice sunt mai frecvente 16-52% suferind de anxietate și 14-41% de tulburare de comportament. Nu se știe însă dacă astmul duce la probleme psihice, sau problemele psihice cauzează astmul. Astmul este cauzat de o
Astm bronșic () [Corola-website/Science/310869_a_312198]
-
a subacvatică reprezintă acțiunea de pătrundere sau intrare a omului sub apă. În funcție de adâncime, scop, echipament etc, există mai multe metode de scufundare și anume: scufundare sportivă individuală (scufundare liberă (în apnee)), scufundare cu aparat autonom de respirat sub apă) și scufundare profesională (scufundare cu alimentare de la suprafață, scufundare cu submersibilul lock-in/lock-out, scufundare în saturație). Amatori și adepți ai scufundării subacvatice sunt din ce în ce mai mulți. Atrași de o lume în întregime nouă
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
problemele majore pe care le-au întâmpinat scafandrii au fost cele legate de vizibilitatea , mișcarea sub apă și rămânerea sub apă un timp mai îndelungat. Pentru rezolvarea acestora, au fost concepute și realizate elemente de echipament pentru scufundare liberă în apnee(vizor, labe de înot și tub de respirat), care să ofere o vedere subacvatică corespunzătoare și o eficiență crescută la înot, aparat autonom de respirat sub apă, (detentor, butelie), instrumente (manometru submersibil, profundimetru, etc. și accesorii. Ulterior, aceste elemente au
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
să ofere o vedere subacvatică corespunzătoare și o eficiență crescută la înot, aparat autonom de respirat sub apă, (detentor, butelie), instrumente (manometru submersibil, profundimetru, etc. și accesorii. Ulterior, aceste elemente au făcut parte din echipamentul de bază al scufundătorului în apnee și ale scafandrului autonom cu aer comprimat. Piesă de bază a echipamentului de scufundare ce acoperă și nasul permițând scafandrului să poată vedea sub apă. Vizorul pentru scufundarea autonomă are următoarele elemente componente: geam, jupă de etanșare, colier de fixare
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
Bostan "Păstrăvii din lacurile alpine". 1964: apare în România cartea "Sportul subacvatic" scrisă de Mihai Lefterescu. Lucrarea este prima de acest gen care s-a tipărit la noi și în care sunt abordate multiple aspecte atât ale scufundării libere (în apnee) cât și ale scufundării autonome cu aer comprimat (echipament, fiziologie, fizică, procedee, accidente de scufundare, pregătire practică, fotografiere subacvatică etc). 1967: cercetarea arheologică subacvatică în România a căpătat un caracter organizat odată cu investigațiile întreprinse în presupusa zonă a anticului port
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
1977: este consemnată vizita comandantului Jacques-Yves Cousteau și a navei Calypso la Constanța. 1982: Laboratorul Hiperbar de pe lângă Centrul de Scafandri Constanța, elaborează Tabelele de decompresie cu aer LH-82 , pentru scufundări cu aer până la 60 m adâncime. a liberă sau în apnee, este efectuată prin ținerea respirației fără un aparat autonom de respirat sub apă și reprezintă cea mai veche modalitate de scufundare. Scufundarea la altitudine este scufundarea efectuată cu aparat autonom de respirat sub apă în medii acvatice (lacuri naturale și
Scufundare () [Corola-website/Science/313579_a_314908]
-
Scufundarea liberă sau în apnee, este efectuată prin ținerea respirației fără un aparat autonom de respirat sub apă, reprezintă cea mai veche modalitate de scufundare. Cuvântul apnee provine din limba greacă - "apneiu" ("a" = fără, "pneiu" = a respira). În antichitate apar primele mărturii ale scufundatorilor de
Scufundare liberă () [Corola-website/Science/313625_a_314954]
-
Scufundarea liberă sau în apnee, este efectuată prin ținerea respirației fără un aparat autonom de respirat sub apă, reprezintă cea mai veche modalitate de scufundare. Cuvântul apnee provine din limba greacă - "apneiu" ("a" = fără, "pneiu" = a respira). În antichitate apar primele mărturii ale scufundatorilor de perle și bureți: Pescuitorii de perle și de mărgean din antichitate își puneau bucăți de bureți îmbibați cu ulei peste urechi, clești
Scufundare liberă () [Corola-website/Science/313625_a_314954]
-
cu o parâma cu greutate. În perioadele care au urmat, scufundarea liberă a continuat să fie practicată atât pentru recoltarea de bureți, mărgean și perle, cât și în scopuri militare. Funcție de capacitatea pulmonară, antrenament, vârsta, adâncimea maximă a scufundării în apnee poate fi destul de mare. Scufundarea liberă a căpătat în ultimul timp o amploare fără precedent, datorită în primul rând dezvoltării impetuoase a echipamentului de scufundare specific. Practică acestui sport se dovedește a fi foarte utilă, contribuind la crearea unei forme
Scufundare liberă () [Corola-website/Science/313625_a_314954]