1,172 matches
-
din care decurge Întreaga morală creștină. Pentru că mila față de cel În suferință, fiind de natură instinctuală, scade pe măsură ce omul se Îndepărtează pe linie de rudenie față de cei apropiați (familia), iar filantropia este un sentiment mult prea slab ca să acopere iubirea aproapelui, rămâne prin urmare caritatea creștină care trebuie să se regăsească În fiecare dintre cei care se dedică Îngrijirii celor bolnavi. Dar cine este medicul? Se Întreabă retoric Paulescu. Este omul care practică medicina, căutând prin toate mijloacele să vindece și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În Maramureșul Medical, sept. 2013. O viață dedicată comuniunii dintre medicină și teologie Punerea În valoare a carității creștine promovată de biserică și practicarea acestei valori morale În cadrul actului medical, reprezintă una din cele mai umane atitudini În spiritul iubirii aproapelui, aspecte consacrate istoric prin comuniunea dintre credință și știința medicală. Astăzi când Încerc să aștern aceste rânduri constat că există o adevărată psihoză legată de faptul că societatea românească contemporană ar fi Într-o criză cronică de modele pentru tânăra
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mai importante valori ale umanității: a Adevărului, Binelui și Frumosului. În acest context punerea În valoare a carității creștine promovată de biserică și practicarea acestei valori morale În cadrul actului medical reprezintă una din cele mai umane atitudini În spiritul iubirii aproapelui, aspecte consacrate istoric prin comuniunea dintre credință și știința medicală. Sunt aspecte pe care medicul și teologul Mircea Gelu Buta le promovează cu asiduitate În minunatele Întruniri pe care le organizează și patronează an de an În minunatul peisaj cultural
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ce e Înalt cu adevărat trebuie să-și atingă culmile venind din adâncuri” ceea ce transpus ființei umane ar putea Însemna adâncurile ființei sale care, ca obiect al creației, nu pot fi decât pure, ceea ce ar deschide până la urmă calea iubirii aproapelui, pentru că și aici „drumul către iubire Începe cu iubirea de sine”. Iubirea de sine Înseamnă În fapt respectul față de actul creației din care faci parte organică, În ultimă instanță respectul față de propria-ți ființă și implicit respectul pentru semeni ca
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
regulile unei igiene fizice (corporală, vestimentară, alimentară, ambientală etc.) și psihice (fără conflicte, stress, suprasolicitări psihointelectuale, obsesii, vicii, patimi etc.), iar În termeni biblici ar Însemna o viață În curățenie, virtute, echilibru, fără excese, conviețuire pașnică, toate În spiritul iubirii aproapelui. Până la urmă toate acestea n-ar Însemna altceva decât respect pentru natura umană (individ și societate) și natura Înconjurătoare din care omul face parte integrantă (mediul Înconjurător). Seneca, unul din marii Înțelepți ai antichității, referindu-se la natura umană spunea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
astfel la o viață lâncedă, În plăceri și senzualitate, care nu mai are nimic de a face cu omul frumos. Așa că omul frumos nu mai este astăzi eroul, sfântul, omul aoreolat de nimbul cinstei, modestiei, smereniei, credinței, devotamentului și iubirii aproapelui. Locul lui este luat de staruri făcute peste noapte, politicieni semidocți și agramați, vedete de televiziune, ca produse ale massmediei americanizante pe care Paulescu le critica În perioada interbelică prin celebra sa formulare a omului modern „mândru, pretențios și stupid
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și la implicarea personală În lucrarea hristologică de restaurare a naturii la starea sa originară. Pe lângă toate acestea, Sfântul Vasile cel Mare, cu spiritul său judicios și practic, subliniază că putem șterge plata vechiului păcat și prin iubirea milostivă arătată aproapelui nostru : „Practicați deci și opriți‑vă la timp, ca să zic astfel, la preceptul dra‑ gostei de aproapele și țineți‑vă strâns de el. Dați puțin pentru a obține mult, ștergeți cu o bucată de pâine pata vechiului păcat. Căci precum
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ci Îl iubesc pentru bunătatea Lui, pentru dragostea Lui nemărginită arătată lor și Întregii creații, iar El nu‑i va lipsi pe ei de moștenirea veșnică, căci pe El Îl vor moșteni. IV.2. Distincția spirituală a creștinului este iubirea aproapelui În numele lui Dumnezeu Iisus Hristos a arătat că distincția spirituală a creștinu‑ lui este iubirea aproapelui În numele lui Dumnezeu. Dra‑ gostea constituie temelia poruncilor, a legilor divine și porunca de frunte a Mântuitorului Iisus Hristos (Ioan 15, 12), Care a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
El nu‑i va lipsi pe ei de moștenirea veșnică, căci pe El Îl vor moșteni. IV.2. Distincția spirituală a creștinului este iubirea aproapelui În numele lui Dumnezeu Iisus Hristos a arătat că distincția spirituală a creștinu‑ lui este iubirea aproapelui În numele lui Dumnezeu. Dra‑ gostea constituie temelia poruncilor, a legilor divine și porunca de frunte a Mântuitorului Iisus Hristos (Ioan 15, 12), Care a așezat‑o ca lege de temelie la lumea nouă pe care voia s‑o reînnoiască și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a Învia morții, de a curăța leproșii sau de a alunga demonii (...), ci «dacă veți avea dragoste unii față Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 79 de alțiiă (Ioan 13, 35)”81. Iubind pe aproapele, arătăm că‑L iubim pe Dumnezeu, slujind aproapelui, slujim lui Dumnezeu, așa cum arată limpede Sfântul Grigorie de Nazianz sau Teologul : „Frații mei și frați ai lui Hristos, e vremea să cercetăm pe Hristos, să‑l apropiem pe Hristos, să Îngrijim pe Hristos, să hrănim pe Hristos, să‑l
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și a celui ce‑L iubește pe Hristos, ca slujirea fraților și purtarea de grijă de mântuirea lor și nimic nu mânie atât pe Dumnezeu cât disprețul pe care‑l arată cineva Îndatoririlor ce le are față de semenii săi. Slujirea aproapelui este o Îndatorință pentru orice creștin, după măsura puterii fiecăruia. Că este o condiție cerută tuturor, reiese din felul În care se va face judecata de apoi, când vom fi Întrebați dacă am făcut bine celor mai mici ai lui
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
este porunca divină de căpătâi ce stă la temelia celorlalte și constituie o condiție sine qua non intrării În Împărăția promisă. Iubirea creștină activează deci prin ceea ce Hristos Domnul a numit slujirea semenilor. Într‑adevăr, a te pune În slujba aproapelui din iubire pentru Bunul Mântuitor și a‑ți asuma În parte rolul Lui de a vindeca sau măcar de a alina durerea celui suferind Înseamnă a Împlini, În gradul cel mai Înalt, cea mai mare dintre virtuți. Slujirea aproapelui, departe
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
slujba aproapelui din iubire pentru Bunul Mântuitor și a‑ți asuma În parte rolul Lui de a vindeca sau măcar de a alina durerea celui suferind Înseamnă a Împlini, În gradul cel mai Înalt, cea mai mare dintre virtuți. Slujirea aproapelui, departe de a Însemna o Înjosire, este tocmai cea mai mare vrednicie a omului În fața lui Dumnezeu. Numai prin ieșirea din temnița intereselor egoiste putem răzbate la adevărata libertate și putem trăi o viață cu adevărat rodnică și fericită, cultivând
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
unei jertfelnice și smerite slujiri și constituie pentru noi o ade‑ vărată paradigmă În acest sens. Pentru slujirea semenilor și pentru mântuirea lor, Fiul lui Dumnezeu ia chip de rob (Filipeni 2, 3‑8), Înfruntând și moartea pe cruce. Slujim aproapelui, pentru că‑l prețuim ca pe un fiu iubit al lui Dumnezeu, Înfiat de Duhul Sfânt prin harul Sfântului Botez, dar și ca pe un frate al nostru ; căci cel mai urgisit dintre oameni este totuși „un frate mai mic” al
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
decât are nevoie o mână de alta”91. IV.5. Părinții Patericului despre slujirea bolnavilor Sfatul patristic este categoric În privința iubirii aproape‑ lui și a slujirii acestuia : fiecare să socotească drept cel mai mare câștig folosul pe care‑l aduce aproapelui său, căci În folosul aproapelui stă folosul nostru. În Patericul egiptean, Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 87 ni se istorisește că undeva trăia un bătrân pe nume Apollo. Ori de câte ori cineva Îi cerea un ajutor el mergea cu bucu‑ rie, zicând : „Cu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de alta”91. IV.5. Părinții Patericului despre slujirea bolnavilor Sfatul patristic este categoric În privința iubirii aproape‑ lui și a slujirii acestuia : fiecare să socotească drept cel mai mare câștig folosul pe care‑l aduce aproapelui său, căci În folosul aproapelui stă folosul nostru. În Patericul egiptean, Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 87 ni se istorisește că undeva trăia un bătrân pe nume Apollo. Ori de câte ori cineva Îi cerea un ajutor el mergea cu bucu‑ rie, zicând : „Cu Hristos am astăzi să lucrez
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pe Hristos este fermă, stabilă și invincibilă și nimic nu o poate Întoarce. Hristos este temei puternic și desăvârșit 114. Același Sfânt al Bisericii, În cuvântările sale Înaripate și Înălțătoare despre prietenie, pune pe seama iubirii duhov‑ nicești această slujire a aproapelui, acest ajutor total dez‑ interesat și plin de iubire genuină pe care Îl dau unii altora frații În credință sau frații În Hristos, Fratele lor. Marele exeget al Constantinopolului și al Bisericii Întregi este convins că iubirea duhovnicească este mai
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
bolnavilor ce suferă de boli contagioase Eusebiu de Cezareea, În cartea sa Istoria bisericească, aduce În atenție o relatare a episcopului Dionisie cel Mare al Alexandriei, ucenicul lui Origen. Dionisie e cel dintâi care face asemănarea Între martiriu și slujirea aproapelui. El sublinia că, pe când Alexandria era bântuită de ciumă, „cei mai mulți dintre frați nu s‑au cruțat deloc prin dragostea și frățietatea lor nemaiîntâlnită, ci s‑au legat tot mai strâns unul de altul, vizitând fără frică pe cei bolnavi, Îngrijindu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
el mai Întâi miroase frumos sau „precum cel ce voiește să ungă cu mir sau cu alt untdelemn pe un bolnav, se Împărtășește Întâi el de ungere și apoi unge pe cel bolnav, tot așa cel ce lucrează pentru mântuirea aproapelui, Întâi el se folosește pe sine și apoi pe aproapele”124. Același Sfânt Părinte adaugă : „Cine Împarte și dă, se bucură și se Înve‑ selește mai mult decât cel ce primește, și‑și procură cea mai mare mântuire”125. Însăși
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Dumnezeu ca acela care trăiește spre folosul celor din jurul său. De aceea ne‑a dat Dumnezeu cuvânt, mâini, picioare, tărie trupească, minte și pricepere, ca toate acestea să fie nu doar spre trebuința și mântuirea noastră, ci și spre folosul aproapelui. Așa cum am precizat deja, pe patul de suferință, creștinul și orice ins, În general, are trebuință mai mult decât oricând de atenția, sprijinul, Întărirea, Încurajarea și mângâierea celor din jur. În aceste vremuri, mulți dintre semenii noștri rămân singuri În
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mișcarea spre eternitate e dialogică, pe când cea către moarte, către nimic, e monologică, disperare. Părintele Stăniloae descrie eternitatea ca "plan", ceea ce presupune că sensul mișcării în timp adaugă, cum spuneam, dimensiunea spațiului, străbaterea lui însemnând dispariția depărtării și atingerea categoriei aproapelui, sesizată de Edgar Papu în universul eminescian. Din dimensiunea timpului se trece "într-o dimensiune total diferită", cum sesizează Maciej Bielawski. Acum se produce o transformare ontologică pe care o numim îndumnezeire. Omul nu are prezent, deși, după spusa lui
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a vieții omenești. Cu povești ne leagănă lumea, cu povești ne adoarme. Ne trezim și murim cu ele..." În poveste e unitate dialogică a lumii, cum ar spune Părintele Stăniloae. De aceea, povestea e cea mai aproape de credință, de iubirea aproapelui, căci trăim deopotrivă în noi și în alții. Rămâne o enigmă de ce se încăpățânează postmoderniștii să nege adevărul din artă, deci, implicit, și arheitatea ei, preferând numai cadavrul, masca cea fără de viață. Oameni inteligenți fac eforturi uluitoare de a vărsa
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
spre începutul unei vieți noi aici, iar nu pe tărâmurile morții: "De-acum înainte, iubirea nu mai înseamnă fuga și continua respingere a împlinirii. Ea începe dincolo de moarte, dar se întoarce către viață. Iar această transformare a iubirii determină ivirea aproapelui nostru"295. Căsătoria creștină este iubire ca "supunere în prezent": "Noul simbol al Iubirii nu mai este pasiunea eternă a sufletului aflat în căutarea luminii, ci căsătoria dintre Hristos și Biserică", adică iubirea celuilalt așa cum este el "și nu către
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
existențiale sunt erezii prima neognostică, cealaltă având reminiscențe în religia iubirii catare și cavalerești, conform căreia împlinirea iubirii (ca regăsire a Paradisului pierdut) nu e posibilă decât în moarte. Acestor două forme antitetice de erezii creștinismul le-a opus iubirea aproapelui, iubire care între cele două sexe e posibilă doar în interiorul căsătoriei sacre. Ethosul postmodern a împins până la exces cele două forme de erezii erotice, amenințând cu destrămarea familiei, adică sporind entropia socială. Ba a nutrit și alte erezii precum feminismul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
noi, al cărei act creator se numește comuniune. Iar ca să existe o adevărată comuniune trebuie să existe doi subiecți și ei să se afle unul în prezența celuilalt: deci fiecare să fie aproapele celuilalt". Mai mult, numai "Agapè afirmă existența aproapelui și obligația de a-l iubi, nu ca pe un simplu pretext pentru entuziasm, ci așa cum este el în realitate, cu disperarea și nădejdea lui"439. Dar tocmai asta "învață" Tomas și Tereza la țară. Mai ales Tomas, fiindcă Tereza
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]