2,781 matches
-
indivizi să contribuie la bunul comun, în ciuda interesului lor de a nu participa. Definiția acoperă problema participării în diversele contexte disciplinare în care este abordată - participarea politică, participarea asociativă, participarea socială. Abordarea din perspectivă economică a furnizării de bunuri publice - aprofundată prin contribuții exemplare, printre alții, de către Garrett Hardin (cu a lui celebră metaforă a „tragediei bunurilor comune”) a stimulat gânditorii din diverse domenii ale științelor sociale să caute soluții și abordări care să depășească pesimismul relativ la premisele participării, fără a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
are drept obiective: - evidențierea dinamicii teritoriale și a dezechilibrelor apărute la nivelul regiunilor Europei; - aplicarea principiilor ESDP; - accentuarea dimensiunii teritoriale în politica de coeziune teritorială a UE; - crearea unei comunități științifice „teritoriale” europene. În cadrul programului ESPON a fost reluat și aprofundat conceptul coeziunii teritoriale, deoarece a fost considerat ambiguu, necesitând clarificare și consistență logică (ESPON 3.2, 2006, p. 11). Raportul ESPON definește trei componente principale ale conceptului: calitate teritorială (cu accent pe managementul resurselor naturale, acces la servicii de interes
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
produs și pe fundalul conștientizării de către SUA a angajamentului global pe care și-l asumase (și pe care Roosevelt se luptase atât de mult să-l evite) și a costurilor pe care le implicau respectivul angajament. Această perspectivă este treptat aprofundată de eșecul Statelor Unite în Vietnam, război a cărui pierdere i-a costat pe americani o proporție considerabilă din capitalul lor de imagine, din credibilitate și prestigiu internațional. Situația a produs o schimbare fundamentală în politica externă americană față de URSS și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mai des invocată este cea a „balanței de putere”, de unde și interesul acordat Marilor Puteri. Evoluția relațiilor dintre state, enorma diversitate a acestora, precum și dinamica teoretică a făcut ca și abordarea de tip realist să se diversifice și să se aprofundeze. De exemplu, Barry Buzan observa încă de la începutul anilor 1980 că simpla condiție a anarhiei nu presupune cu necesitate relații conflictuale între state. Studiind relațiile dintre țările din nordul continetului european, el introduce conceptul de „anarhie matură”, pentru a defini
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
uvt.ro Cristian POPESCU este asistent asociat al Catedrei de Psihologie din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest din Timișoara, la disciplinele Psihologia muncii și Psihologia organizațională. Este licențiat în Psihologie și în Telecomunicații. A absolvit studii aprofundate în Psihologia organizațională și a conducerii. Domenii de interes: interacțiunea om-calculator, formarea personalului, etica în afaceri, riscul moral, cultura afacerilor, teme pentru care are publicate și prezentate lucrări. Email: cristian.popescu@home.ro Cătălina Andreea ZABORILĂ este preparator universitar la
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
teme ale psihologiei muncii și organizaționale. Astfel manualul pe care îl citiți acum este un suport pentru un curs universitar ce se adresează studenților din anul II de la specializarea psihologie. Pentru cei interesați temele discutate în acest manual vor fi aprofundate în anii mai mari și la specializările postuniversitare. Am adoptat strategia de a trata fiecare din ariile majore ale PMI/ O mai mult sau mai puțin amănunțit cu gândul la studenții care, la Universitatea de Vest din Timișoara, în anul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
studenții care, la Universitatea de Vest din Timișoara, în anul III de studii, parcurg discipline ca Psihologia Organizațională, Tehnici și Metode în Psihologia Muncii și Industrială, urmate de Psihologia Managerială în anul IV, iar în cadrul studiilor postuniversitare în domeniul PMO, aprofundează disciplinele Psihologia Conducerii, Managementul Resurselor Umane, Evaluarea și Aprecierea Personalului, Diagnoza și Dezvoltarea Organizațională. Așa se explică faptul că anumite teme „clasice”, care apar în majoritatea manualelor de PMI/ O nu se regăsesc în acest curs. Pentru a continua ceea ce
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
voce tare, presupune administrarea chestionarului unui număr mic de subiecți (între 5 și 10) care sunt rugați să gândească cu voce tare, verbalizând tot ce le trece în minte în procesul decizional, de alegere a răspunsurilor. În acest mod, cercetătorii aprofundează modul în care subiecții percep întrebările, tipul de strategii utilizate în selectarea răspunsurilor, dar și părerile subiecților legate de ce cred ei că se măsoară prin anumiți itemi. Problemele identificate prin acest procedeu sunt apoi eliminate. Metoda codării comportamentelor oferă o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
precisă. Moderatorul are un set de 8-10 întrebări stabilite anterior pe care le adresează pe rând participanților. Aceștia răspund pe rând la întrebări dar pot face referire la idei emise de alți participanți, realizându-se o dinamică productivă pentru a aprofunda subiectul discuției. Obiectul-stimul, de la care se pornește discuția, poate lua diverse forme. Spre exemplu, el poate fi un spot video prezentând un accident de muncă, pentru a reflecta atitudinea participanților față de risc și măsurile de protecție; o istorioară scurtă despre
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
consum mare de resurse psihice. Stresul și oboseala cauzată de suprasolicitare și de incertitudinea caracteristică unei asemenea perioade constituie cauze majore în scăderea eficienței în activitate. Uneori, rezultatul este și mai dramatic, conducând la accidente de muncă. În continuare vom aprofunda aceste concepte, din perspectiva psihologiei muncii și organizaționale. Stresul ocupațional Selye (1980) a definit stresul ca suma răspunsurilor nespecifice la orice solicitare a organismului, determinând sindromul general de adaptare. După același autor, stresul are trei faze: reacția de alarmă, - în
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
a accidentelor de muncă Această schemă este deosebit de importantă deoarece majoritatea analizelor accidentelor de muncă se rezumă la un nivel superficial, de identificare a cauzelor secundare (acte și condiții periculoase) ce au condus la producerea accidentelor, deși ar trebui să aprofundeze ce cauze primare (factorul uman sau factorul tehnic) au condus la deznodăminte nefericite. De asemenea, trebuie reținute două idei importante: aproape întotdeauna există mai mulți factori care conduc la producerea de accidente (Bogathy, 2002), iar dintre cele două categorii de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
este informația o resursă a organizației; să recunoașteți rolul sistemului informațional în viața organizației; să descrieți diferitele instrumente ale comunicării, accentuând avantajele și dezavantajele acestora. DISTORSIUNEA SERIALĂ - fragment din jurnalul unei aplicații de dinamică de grup din cadrul programului de studii aprofundate în Psihologia organizațională și a conducerii Coordonatorul cere șase voluntari. Cinci dintre ei părăsesc sala. Cel rămas înăuntru ascultă de două ori un text citit clar și răspicat de coordonator. Iată textul: „Familia Popescu are doi copii. Băiatul acum și-
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
reflectă în diminuarea calității deciziilor, iar la nivelul executanților se resimte pe planul realizării proceselor operaționale. Redundanța constă în înregistrarea, transmiterea și prelucrarea repetată a unor informații, ducând la risipă de timp și energie. 11. 6. Instrumentele comunicării Fără a aprofunda problematica instrumentelor comunicării organizaționale, în partea finală a acestui capitol vom prezenta unele aspecte legate de instrumentele cele mai utilizate: 11. 6.1 Comunicarea în scris (scrisoare, fax, e-mail) Comunicarea în scris este importantă în orice organizație. Cu cât o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
impreciziilor, comentariile scrise lasă urme și pot fi verificate. Datorită acestor situații devenite pentru mine obișnuite, am senzația că sunt Într-o poziție Îndeajuns de bună dacă nu pentru a ține o veritabilă lecție, măcar pentru a comunica o experiență aprofundată de noncititor și a iniția reflecția asupra acestui subiect tabu, reflecție ce se dovedește adesea imposibilă din pricina numărului de interdicții pe care trebuie să le Încalce. Să accepți să-ți Împărtășești astfel experiența cere, Într-adevăr, un anumit curaj, și
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
abandoneze curând iluziile, pentru că formula ce deschide următorul paragraf face parte dintre cele care semnalează În mod obișnuit comentariile la texte necitite: Nu mă voi ocupa de filozofia lui. Nu e momentul să Începem o examinare care cere să fie aprofundată și nu poate fi astfel decât la lumina unor zile mai senine și În plenitudinea exercițiului gândirii. Ne putem teme că, În cazul lui Valéry, refuzul de se ocupa de filozofia lui Bergson nu e o afirmație formală, ci trebuie
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
În cazul celor ce, asemenea bibliotecarului lui Musil, rămân În marginea cărților, și putem să ne Întrebăm care este un cititor mai bun Între cel ce citește În profunzime o carte fără să o poată situa și cel ce nu aprofundează nici una, dar circulă În toate. E dificil, după cum se vede - iar lucrurile nu urmează decât să se accentueze -, să stabilești cu precizie ce este nonlectura și, pornind de aici, ce este lectura. Se pare că ne situăm cel mai adesea
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
vedere, bătrânii încă mai pot fi deosebiți între ei). Aceasta în ceea ce-i privește pe fasciștii și pe antifasciștii medii. Cât despre extremiști, omologarea este încă și mai radicală. Fasciștii sunt cei vinovați pentru cumplitul masacru de la Brescia. Dar să aprofundăm acest fascism al lor. Se întemeiază el oare pe ideea de Dumnezeu? De Patrie? De Familie? Pe bunăvoința tradițională, pe moralitatea intolerantă, pe ordinea militară adusă în viața civilă? Iar dacă acest fascism se autodefinește încă, cu îndârjire, ca fiind
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
mari părți a intelectualilor italieni - și nu doar a celor mai demni de milă, ca Barbato 1 - cu privire la aceste probleme. În general, „poporul” este perceput psihologic și mitic drept o alteritate cotidiană atât de ontologică, încât nu merită să fie aprofundată. Nu se caută legături între dialect și cultura populară; se ignoră sedimentarea de coduri de comportament datorate unor civilizații precedente; se consideră pur teoretic și „îndepărtat” aportul unor culte anterioare la un catolicism care a fost întotdeauna religie de clasă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
participat la această cercetare, dar și faptul că studiul a fost aplicat doar pe un singur tip de companii (și anume companii mari), rezultatele obținute pot reprezenta un punct de plecare în realizarea altor cercetări, care să continue și să aprofundeze tematica propusă. Din acest punct de vedere, foarte utilă și interesantă ar fi realizarea unei cercetări care să privească relația dintre stilul de abordare a conflictelor de la locul de muncă și tipul de activitate profesională a subiecților, cum ar fi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
relațiile dintre Biserică și stat capătă noi dimensiuni o dată cu schimbarea relațiilor dintre state (Preda, 1995, pp. 114 și urm.). Toate acestea se regăsesc pe fundalul proceselor, din ce în ce mai apropiate, ale globalizării. Vlad Mureșan apreciază că, din punct de vedere religios, globalizarea aprofundează discontinuitatea spirituală a modernității, responsabilă de tranziția de la o viziune teocentrică asupra vieții la una antropocentrică, tradusă într-un fenomen de masă. Această tendință se accentuează sub impactul globalizării în mai multe feluri: planetarizându-i extensiunea, prin eroziunea marilor religii pe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a facilita dezvoltarea individuală. Ei propun patru modele pentru programele de învățare în rețelele sociale: contractual, reglementat, organic și colegial. Rețelele de învățare au un mod de funcționare și o dinamică specială, subiect pe care autorii își propun să îl aprofundeze și să îl facă cunoscut cititorului. Gilly Salmon de la Open University ne introduce în universul rețelelor online, explicându-ne cum pot acestea să aducă beneficii dezvoltării individuale. Trăind în epoca Internetului, putem beneficia de pe urma tehnologiei de ultima oră pentru a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
asupra acelui stimul care este cel mai greu de specificat, aspectul uman, și că această experiență a dus la conștientizarea rolului crucial jucat de context și pattern În acumularea cunoștințelor. Această formație profesională de valoare nu l-a Împiedicat să aprofundeze studiile de caz clasice și să devină Între timp un lider al metodologiei științelor sociale ce operează În afara laboratorului. Nu-mi este cunoscută nici o carte comparabilă cu aceasta, care satisface o nevoie de mult existentă. Am certitudinea că va deveni
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
nume ale organizațiilor care ar putea fi menționate Într-un interviu. În al doilea rând, documentația poate oferi alte detalii specifice pentru sprijinirea informațiilor din alte surse. Dacă dovezile documentare sunt mai degrabă contradictorii decât ajutătoare, veți fi nevoiți să aprofundați investigația pe tema respectivă. În al treilea rând, puteți face deducții pe baza datelor Întâlnite aici - de exemplu, observând registrul de distribuire a unui document anume, veți putea adresa noi Întrebări despre comunicarea și rețelele unei organizații. Este bine totuși
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
opțional se adresează elevilor de clasa a VIII-a și se dorește a fi un sprijin real pentru cei care își pun întrebări despre unele fenomene pe care apa le poate produce altor substanțe și care vor să investigheze, să aprofundeze și să aplice practic cunoștințele dobândite. H2O - un atom de oxigen și doi atomi de hidrogen, formula chimică a apei, atât de simplă și totuși atât de minunată. Deși este un compus chimic atât de simplu, acolo unde nu există
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
directorul Institutului „Rosenthal” de Studii asupra Holocaustului. Articolul reflectă tendința unor pseudoistorici xenofobi, cu o vădită tentă antisemită, de a nega Holocaustul. „Profesioniștii istoriei disculpative” (p. 74) au Început această campanie În anii ’70, acțiune Întărită pe la mijlocul anilor ’80 și aprofundată după decembrie 1989. Printre altele, autorul studiului afirmă: „Portretizarea lui Antonescu drept «salvator al evreilor» face parte din campania politică a naționaliștilor Împotriva Ungariei și a ungurilor” (p. 80), prin acuzele unilaterale aduce regimului hortyst. În Încheiere, Braham revine cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]