1,630 matches
-
ne gândim! Vrând să pună capăt discuției, samuraiul se ridică în picioare. Nishi începuse să-l supere și pe deasupra voia să iasă în grădină și să respire aerul mirosind a pământ al nopții. În grădină era așa de frig încât arșița din timpul zilei părea de neînchipuit. Trei bărbați stăteau de vorbă ghemuiți pe vine. Erau Yozō și ceilalți doi supuși ai săi. Yozō îi mustra cu asprime pe cei doi. Nu vă e somn? Cei trei supuși se ridicară în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
totul un vis care se va destrăma în curând. A doua zi de dimineață, înainte de revărsatul zorilor, samuraiul și Nishi ieșiră din mănăstire la fel ca și data trecută. Acum știau drumul. Străbătură orașul adormit ca un deșert răcoros, căci arșița încă nu-l lovise. Când ajunseră în pădure, raze trandafirii sfâșiau cerul. Păsărelele ciripeau gălăgioase. Caii trecură printr-un pârâu limpede împroșcând cu apă. Printre ramurile copacilor, razele dimineții cădeau pe pământ ca o ploaie de săgeți. Lacul din Tecali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
El... Lui întotdeauna îi va păsa de voi. — Pot să-mi văd mai departe de viața mea și fără să mă gândesc la El. — Oare așa să fie ? Fostul călugăr se uita compătimitor la samurai mărunțind o frunză de porumb. Arșița soarelui se întețise și mai mult, iar printre trestiile de pe lac gâzele își începuseră zumzăitul înăbușitor. — Dacă oamenii ar putea să trăiască singuri, atunci de ce se aud glasuri de jale pretutindeni în lume? Dumneavoastră ați străbătut multe țări. Ați trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
înștiințeze pe slujbași. Doar știam bine cât de șireți și de vicleni erau japonezii în astfel de împrejurări. Trecu o bună bucată de vreme. Între timp, nimic nu se clinti, ca și cum totul împrejur ar fi înlemnit în mijlocul tăcerii și al arșiței. Într-un târziu m-am hotărât să cobor la țărm și le-am dat de știre chinezilor despre acest lucru. Jonca nostru începu să se îndrepte încet-încet către doc, iar eu cu bocceluța mea (unde aveam lucrurile de care în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
amintești tot ce s-a Întâmplat, dar senzația nu mai poate fi regăsită. Unii s-ar putea Întreba ce ar fi putut vedea Mungo Park, acel călător perseverent, ce ar fi putut el vedea pe un câmp de luptă În arșiță care să-i redea Încrederea. La sfârșitul lui iunie sau iulie vedeai mereu maci crescând În lanurile de grâu, și duzii erau Înfrunziți și puteai să vezi valuri de căldură care proveneau de la țevile armelor ascunse sub frunze atunci când le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
ar fi totuși nedrept față de ceilalți morți, care n-au ales să moară de tineri, care n-au avut reviste culturale, mulți dintre ei necitind vreodată o cronică, fără Îndoială, față de cei pe care unii i-au văzut zăcând În arșiță, cu juma’ de kil de viermi umblându-le pe unde altădată Își aveau gurile. Dar morții n-aveau Întotdeauna parte de arșiță, de multe ori era ploaia cea care-i curăța cât zăceau În ea și Înmuia pământul În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
dintre ei necitind vreodată o cronică, fără Îndoială, față de cei pe care unii i-au văzut zăcând În arșiță, cu juma’ de kil de viermi umblându-le pe unde altădată Își aveau gurile. Dar morții n-aveau Întotdeauna parte de arșiță, de multe ori era ploaia cea care-i curăța cât zăceau În ea și Înmuia pământul În care erau Îngropați și uneori nu se oprea până ce pământul nu se făcea nămol și atunci Îi scotea la suprafață și trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
s-aude clopotul cum bate Și mă trezește din singurătate Eu trist privesc copacii cei bătrâni Sădiți pe vremuri de străbuni. Doar colo liniștit în vale S-aude susur de izvoare. Alene eu pășesc în nopțile de vară, Scăpat de arșița caniculară.
Sear? by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83203_a_84528]
-
n-a trecut de tot. Mie mi s-a făcut cam sete. Mă duc să scot o cană de apă din fântână, vrei și tu? „Stai, mai bine, aici și odihnește-te! Ești trudit tare. Iar, ca să-ți mai potolești arșița, uite eu o să-ți dau câteva din perele mele, Tudorel îți oferă niște prune, Cristinel chiar și-a lăsat crengile jos, jos de tot ; ia câteva din merele lui!”... Iar bunicul, care este, într-adevăr, ostenit, primește c-un zâmbet
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
magiun, și clătite, și bomboane. După ce s-a ospătat bine, sărmanului Cuțulache nici prin cap nu-i trecea cât avea el să pătimească din această pricină; l-a apucat o sete cumplită; cu cât bea mai multă apă, cu atât arșița era mai mare. Ca să și-o potolească, a fost nevoie de toată apa pe care bunicul o pusese în vase pentru găini, pentru rațe și gâște, pentru purcei. Toți ai casei se mirau. Oare ce-o fi pățit câinele de
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
soare și vânturile limpeziră hăul, cu-n stânjen se săltase Ceahlăul... Legenda Pietrelor Detunate (folclor) Oamenii de prin partea locului spun că Detunatele ar fi fost, la început, o stâncă îngemănată dar, într-o bună zi de vară, pe o arșiță înăbușitoare, s-a pornit din senin un potop ca la începuturile lumii, cu tunete și fulgere care mai de care mai înspăimântătoare. Și în toiul furtunii, cu o bubuitură asurzitoare un trăsnet s-a năpustit asupra stâncii, despicând-o și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
munți, până la Prisacani, la granița ungurească. Soarele de-abia scăpătase după și căldura unei zile de dupăamiază cuptor era în toiul ei; un vânt, însă, ușor, ce suflă veșnic dinspre apus și umple cu răcoare văile largi ale Bistriței, precumpănea arșița ucigătoare a aerului înflăcărat și ne dădea putința de a merge, sprinteni încă și scutiți de sudoare, prin noianul de foc al văzduhului aprins. De după perdeaua înaltă de brazi, Bisericanii, pe care îi părăsisem, se iveau pe dreapta în răstimpuri
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
și lung, iar pe alocurea câte un picior de munte mai înrăzneț îi dădea parcă un ghiont, îl frângea în două, și drumul murea în desișul negru-verde a doi munți parcă împreunați. De la o vreme, însuși vântul fu biruit de arșița covârșitoare a zilei și adierea lui răcoroasă se shimbă într-o suflare de flăcări ce părea că izvorăște necurmat pe gâturile de văi largi ale munților învăpăiați. Tăiarăm la dreapta prin huceaguri și la o cotitură mai largă, unde Bistrița
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cu batrânul an vechi care-și împlinise sorocul: Și cum am să știu eu să orânduiesc, așa de unul singur, scurgerea vremii? a întrebat Anul cel Nou. Tare mi-e teamă că am să încurc ploile cu omăturile, zilele de arșiță și de zăduf cu înghețurile și cu vântoasele. Că aici în traista asta plină văd că am de toate. Am să le scot și eu cum mi-or veni la îndemână... Nu se cade să facem una ca asta, fiindcă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
bună Anul cel Nou. ” Cerințe: 1. Citiți cu atenție textul și subliniați expresiile frumoase. Împărțiți textul pe fragmente. 2. Scrieți mesajul care se desprinde din fiecare fragment. 3. Explicați sensul cuvintelor și expresiilor: broboadă glasul clinchet de clopoței zilele de arșiță și de zăduf presar argintul viu al brumelor iar pădurile, înainte de a le scutura frunza, le ferec în aramă. femeie frumoasă căreia argintul îi înflorise la tâmple 4. Scrieți compuneri inspirate de textele următoare: a) Toamna (compune cu început dat
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
și târguri. Și îl chema împăratul Negură. Mii și mii de țărani trudeau pe pământul lui. Vătafi cu bice plumbuite băteau pe acești muncitori ai țarinei, lovindu-i fără milă când nu mai puteau și cădeau de osteneală și de arșiță, pe brazda și pe holda-ncinsă de soarele amiezii. Iar Negură-Împărat trăia numai în belșug, în ospețe și desfătări, fără să-i pese de cei care se istoveau adunându-i atâtea bogății. Îi luaseră spaima nu numai oamenii de pe moșiile
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Femeile se scaldă Îmbrăcate În sarong, bărbații În longyin. Copiii mai mici se spală dezbrăcați. Îmbăiatul este o necesitate plăcută, un moment de liniște, de curățare spirituală și trupească. După aceea, cel care s-a Îmbăiat se simte răcorit În ciuda arșiței din timpul zilei, iar până se aprind focurile pentru pregătirea cinei, s-a și uscat. Comparați-i cu tibetanii care se spală o dată pe an și organizează o mare ceremonie În jurul evenimentului. Pe de altă parte, vremea din Tibet nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
război: "Ieșiți!" și celor ce sunt în întuneric: "Arătați-vă." Ei vor paște pe drumuri și vor găsi locuri de pășune pe toate coastele. 10. Nu le va fi foame, nici nu le va fi sete; nu-i va bate arșița, nici soarele, căci Cel ce are milă de ei îi va călăuzi și-i va duce la izvoare de ape. 11. Voi preface toți munții Mei în drumuri, și drumurile Mele vor fi bine croite. 12. Iată-i că vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
cari minusculi transformau mobilierul și lemnăria casei în rumeguș; acolo unde generații succesive de insecte rezistente, imunizate deja și parcă vitalizate de fumul de pucioasă, sugeau sângele gros și leneș; acolo unde puzderie de limacși devorau materia vegetală pălită de arșiță și spălată de ploi; acolo unde valurile mării reduceau totul la mici grăunțe de nisip; acolo unde moartea ființei și a neființei nu venea din afară, din cine știe ce conjuncturi sociale sau stelare, ci din însăși substanța lor, acționând subteran și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
făcea să arate ca o epavă cu catargul frânt și cu lemnăria găunoșită de cuiburi de pești cu spinarea lucioasă. De pe acoperiș, o firmă îmbia drumeții LA VANGHELE MAKEDONUL IAURGERIE, scrisă cu litere de-o șchioapă cu vopsele decolorate de arșiță, ploaie și vânt. Când se apropie mai mult putu citi un anunț, scris cu litere mai mici: "De Paști și de Crăciun ospătare gratuită". În curte, sub un smochin uscat, stăteau prăfuite câteva mese și scaune din fier forjat, vopsite
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
coșmeliei unde spânzura de crengile unui dud, de picioarele dinapoi, câte un berbec înjunghiat pe care îl belea mânuind cu dibăcie brișca, dând la iveală carnea roșie, umedă și fierbinte încă a animalului, lăsând sângele să spurce iarba pălită de arșiță și colb. Bătrânul intrase după o țigancă cu galbeni în păr și lulea în gură, care îi îmbia pe cheflii să-și afle viitorul în "planete de tânăr". Dar cui îi pasă de rostul stelelor, cu parale în chimir și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Pot numi fericire aceste extaze și torturi ce se succed mereu și aceste potoliri, pentru un scurt timp, în fața mării?! Scot din toate aceste atâtea emoții, atât orgoliu de a trăi intens, de a fi în mine un foc cu arșițele și palpitările lui! De a descoperi atâtea lucruri noi, în mine, în vecini și în natură, atâtea taine, nebănuite. De a avea intuiții în orișice moment. Simt fiecare nerv întins ca să vibreze la cea mai mică atingere. Dar de o
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Viky în pat în salon, camera cea mai mare a casei. Curat, fiecare lucru la locul său și peste tot un covor imens, cu o admirabilă îmbinare de culori. Viky pare obosită; după obrajii roșii, se vede că are o arșiță mare, dar nu uită deloc să se arate politicoasă cu toată lumea. Surâde ca de obicei și răspunde la toate întrebările noastre, ce nu mai contenesc. Ioana se așează chiar lângă dânsa, ca să probeze desigur, cum se obișnuiește la cazurile acestea
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
-i la Cultură Dăm dovezi c-avem cadavre; Nu mă mir, cei buni de gură O-ntrețin cu-a’ lor palavre. Oana Muscă-i la Cultură. De n-ar face mușițe! Noi mafii să intre-n tură Dup-a’ slavei arșițe. Eu beau votcă, țuică, gin Cât încape-n degetar, Dar de-i din Cotnar un vin Sorb pe-ncetul un pahar. De ai iertat greșeli ce-au fost Și-ți amintești, tu n-ai iertat. Altminteri, sub ăst mare rost
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
ordinul lui Afonso Costa, șeful Guvernului. Cad morți și răniți și dintr-o parte și din alta. La 23 august izbucnește greva lucrătorilor de la Societatea de Apă lăsând, timp de patru zile, întreaga populație a Lisabonei, - pe cea mai grozavă arșiță, - fără apă de băut, de gătit și de spălat. Greviștii cereau, ca de obicei, sporirea salariilor, pentru că moneda se devalorizase și costul vieții se ridicase considerabil. La 7 septembrie se declară greva personalului poștelor și telegrafului. Guvernul imobilizează pe greviști
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]