1,030 matches
-
se numește și-i era prea rușine să întrebe. Auzise că lingurițele de argint Buccellati sunt la modă și se întreba dacă poate să facă rost de ele la timp. Se îngrijora că husa de pe canapea trebuie să fie perfect aranjată, să nu arate de parcă tocmai șezuse cineva pe ea și voia ca pernițele să fie înfoiate, dar nu foarte. Oare talentul menajerei în materie de călcat se va ridica la înălțimea așteptărilor ei în ceea ce privește apretatul șervețelelor de cocteil? Vârfurile apretate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
cea mai plăcută casă mică pe care am văzut-o. Seara a fost plină de stele și luminată de Crai Nou. Am ieșit afară și mi-am pus o dorință pentru Andrei. Mioara pregătise tot felul de bunătăți foarte rafinat aranjate, fiecare platou era o mică operă estetică, și ea o gazdă impecabilă, cu un simț european interbelic al entertainmentului. A fost o seară frumoasă, cu patru generații de oameni, toți prieteni între ei, arătându-ne iarăși că prietenia nu are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cu un pahar de cocktail în mână, ochi injectați și obraji îmbujorați. Deci ! spune binevoitoare. Ieși în oraș cu Nathaniel. — Da. Arunc o privire de control în oglindă. Am optat pentru o ținută casual. Jeanși, top simplu, sandale. Păr proaspăt aranjat. Fâl. — E un tânăr foarte arătos. Mă scrutează curioasă pe deasupra paharului de cocktail. Foarte musculos. — Ăă... da. Cred că da. — Așa te duci ? Mă măsoară din priviri. Nu e prea epatant, nu crezi ? Hai să-ți împrumut ceva de la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
splendide. Dacă aș putea să‑mi petrec tot weekendul în baie... Deci, zice el, întorcându‑se în cameră. Nu știu ce ai vrea să facem... Se duce la valiza lui și o deschide cu un clic - și văd mai multe cămăși frumos aranjate, călcate de menajera lui. Cred că ar fi bine să despachetăm, mai întâi... — Să despachetăm! Categoric, zic veselă. Mă duc la valijoara mea și mă joc cu încuietoarea ei, fără s‑o deschid. Sau... spun, de parcă tocmai atunci mi‑a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
oare!? Tânèrul de atunci e neschimbat ca si cum totul s-ar fi petrecut ieri! Urc încet scèrile farmaciei, recunosc clinchetul clopoțelului de la ușè, apoi, dupè câteva secunde de așteptare, din spatele rafturilor se ivește o doamnè mai în vîrstè, cu pèrul impecabil aranjat, poartè ochelari de vedere și mè privește cu severitate, profesional, Cu ce vè pot fi de folos?! Nimic nu s-a schimbat în încèperea frumos iluminatè, totul e la fel, dar farmacista pare sè nu mè mai recunoascè, Bunè seară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
aplecându-se peste masă ca să mă vadă. Astfel se dezvălui. Nu știu cine ești și nici ce cauți aici, dar ăla e scaunul lui Govar și ai face bine să pleci până nu vine înapoi. Era de o înălțime potrivită, cu părul aranjat frumos, exact cum cerea regulamentul. După cum era îmbrăcat, părea să fie elevul-model pe care orice profesor l-ar fi dorit. Mai puțin limbajul. Avea o limbă puțin cam obraznică. Cel din spatele lui dădea semne că nu i-ar fi convenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
totală absență a luminii. Gura, asemeni prietenei sale, era micuță, dar nu era limitată de buzele apetisante ale Marcelei, ci de două linii subțiri de un roșu aprins, sângeriu. Părul, negru și lung, era strâns mereu într-un coc splendid aranjat. Deși amândouă sunt răzbunătoare din fire, erau foarte calculate în acțiunile lor. Marcela era impulsivă, iar Maritsu calmă, completându-se una pe alta. Erau foarte comunicative în general, dar deveneau extrem de arțăgoase când venea vorba de orientarea lor sexuală, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ale instituției. Mirosul îmbătător al florilor îmi inunda corpul și simțeam o stare de euforie inexplicabilă. Era frumos să stai să te plimbi prin grădina liceului. Era împărțită în segmente și fiecare conținea diferite tipuri de flori sau era diferit aranjat, asemeni unei grădini botanice, dar era mult mai minunată și mai frumoasă. Deși aerul e incredibil de toxic și ploile sunt acide, aceste flori cu care ne mândream noi nu au fost modificate genetic, așa cum au fost copacii din oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
televizor. El era cel care anunța fiecare lege tâmpită și ruina lumea. Imaginea reală a Ministrului se diferenția foarte mult de cea pe care o vedeau miliarde de oameni pe micile ecrane. Era mai puțin înalt, dar destul de impunător. Părul aranjat, deși plin de culoare, era brăzdat de șuvițe argintii ce îi trădau vârsta puțin avansată și grijile care-i ocupau timpul. Pielea îi era de un galben bolnăvicios, iar ochii îi erau adânciți în orbite, obosiți, dar tot calculați și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
da' n-am făcut-o dinadins ... - După cum vă știu, nu cred să fi făcut ceva rău ... - Păi chiar n-am făcut nimica rău. Se trimisese vorbă că vine inspecție de la județ și să avem grijă să arate școlile bine, curate, aranjate, pentru începerea noului an școlar. L-am pus pe moș Petrache să văruiască, am luat fotografii cu aspecte din gospodăria colectivă, le-am înrămat frumos, am pus femeia de serviciu să spele podelele cu motorină, am făcut școala lună. - Păi
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
s-o măturăm, tot s-a terminat și cum nu mai aveam ce face, ne tot suceam și ne învârteam, până ce a dat cu ochii de noi inginerul. - Hai să vă mai dau o treabă. Vedeți colo, lăzile alea? Trebuie aranjate frumos, în stive. Hai, la treabă! Am început noi să le aranjăm cât mai frumos, dar mai ales cât mai încet, că nu de alta, dar iar rămâneam fără sarcini de îndeplinit. Cam obosiți de atâta muncă sub soarele dogoritor
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
despre proporția de aur a frumuseții ? spune Jemima, cealaltă colegă a noastră de apartament, intrând În cameră țaca-țaca, cu pantofii ei cu toculeț. E Îmbrăcată În jeanși roz deschis și un top alb și e, ca Întotdeauna, perfect bronzată și aranjată. Teoretic, lucrează la o galerie de sculptură. Dar, practic, toată ziua are treabă să-și epileze, penseze sau maseze diverse părți ale corpului și e plecată la Întâlniri cu bancheri importanți, despre care știe exact cât câștigă, Înainte să accepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
duci să-l saluți pe taică-tău ? zice mama, strecurând niște mazăre. Masa e gata peste vreo zece minute. Îi găsesc pe tata și pe Nev În sufragerie, În fața meciului de cricket de la televizor. Barba căruntă a tatei e frumos aranjată, ca Întotdeauna, și bea bere dintr-o cană Înaltă, de argint. Încăperea a fost redecorată de curând, dar cupele obținute de Kerry la concursurile de Înot sunt tot la locul lor. Mama le lustruiește În mod regulat, În fiecare săptămână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
unul sau doi dintre voi, vă va privi cum lucrați. Așa că doresc să vă purtați cât mai normal, dar, firește, la cele mai Înalte standarde... Ce sunt hârtiile astea ? se rățoiește brusc, cu ochii la un teanc de șpalturi frumos aranjate, din colțul de lângă biroul lui Fergus Grady. — Sunt... Îhm... propunerile grafice pentru noua campanie Panther Gum, spune Fergus, care de felul lui e foarte timid și creativ. N-am unde să le pun pe birou. — Ei bine, nici acolo nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ți veni? Stai că-mi împrăștii hârtiile! - Mai ai? - Termin în curând. - Hai la Miles Canyon - O fi rece... - Ne îmbrăcam mai gros. E soare încă. Nu stăm mult. - OK, măi dă-mi o oră. Am pus hainele sub băncuța, aranjate frumos. Briză nu e rece, dar îmi înfioară pielea. E cald, aici e cald mereu, chiar și noaptea. Klick <maria>: bună, victor <victor37>: bună, maria <maria>: nu mi- ai mai scris <victor37>: nu știam că te interesează <maria>: întotdeauna mă
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
făcea destul de des -, părul ei se umfla, galben ca grozama și ciudat de vioi, ca să nu spun ușuratic. Pe masă, între noi, aveam câte un pahar cu suc de merișor. Tata mersese cu bunicul la oraș, căci proteza acestuia trebuia aranjată. Mama a început prin a spune: Trebuie să începi să te bărberești. Nu, am spus eu. Nu am de gând să mă bărberesc. Briciul și cuțitul mă înspăimântă. Evanghelistul Ioan era bărbierit. Dar nimeni altcineva. Acum, după toți anii aceștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Sophie. ― Nu, zice Lisa. Nu fi ridicolă, dragă, era interesat de tine. Dar e al naibii de evident că nu crede ce spune, și chiar și eu îmi pot da seama că a fost fascinat de buzele ei bosumflate și părul ciufulit, aranjat ca și cum abia s-ar fi sculat din pat. ― Și v-a invitat în oraș? întreb eu, dorindu-mi pentru o clipă să se oprească și la masa mea vreun străin chipeș și să plăvrăgească cu mine. Măcar o dată, doar ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
mama fiind mama, ea nu prea acceptă asta, transformă totul într-un afurisit de eveniment. S-a înscris la un club de slăbit, și-a făcut un cerc nou-nouț de prietene - toate femei mai grase, cu vise împărtășite despre burți aranjate și coapse ferme - iar acum ăsta e singurul lucru la care se gândește în viață. ― Sincer, Jemima, chiar dă roade. Am mai pierdut cam un kilogram săptămâna asta și mi-am făcut atâția prieteni. Cred că ți-ar face bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
îmi ia incredibil de mult timp să mă machiez și aleg o ținută neagră pentru seara asta. ― Ce naiba, spun eu cu voce tare, mișcându-mă în fața oglinzii. De ce nu? La șapte fix sună soneria, iar pe trepte este Lauren, la fel de aranjată. Râdem amândouă. ― Slavă Domnului, spune Lauren. Mă gândeam că am exagerat, dar e evident că și tu te-ai gândit la fel. Acum putem să ne dăm drumul și să luăm orașul ăsta pe sus. ― Crezi că-și poate da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
să pretind că sunt în Saint. ― Saint? ― Trebuie să știi Saint. E un bar. ― A, sigur, mint eu. Saint. ― Vă rog să-mi permiteți să vă face cinste cu o băutură, ne spune un bărbat calm și oacheș, cu pomeți aranjați și ochi care te îmbie în pat. ― Nu, mulțumim, spun eu, și o trag pe Lauren, înainte să se topească complet. Ne e bine așa, mai spun, și o trag spre celălalt capăt al barului. ― De ce-ai făcut asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
am privit. Ochi întunecați, ras proaspăt și mirosind a citrice. A fost suficient pentru ca fluturii din stomac să se trezească la viață și să înceapă să se ciorovăiască apropo de al cui rând era să prepare cafeaua. Luke era mai aranjat decât îl văzusem vreodată. Lăsase la vedere mult mai puțin păr și material de blugi decât de obicei. Mi-am dat seama că asta însemna că mă lua în serios. Ceea ce mi-a umplut inima de bucurie. în timp ce el pășea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
avea de aranjat ultimele detalii privind transportul de cherestea. Toate documentele erau deja întocmite și semnate, nu mai rămăsese decât să treacă data pe factura "in voice" și să semneze scrisoarea de trăsură. Lemnul era încărcat în containerele care așteptau aranjate frumos pe platformele vagoanelor de cale ferată. Unul singur mai rămăsese așezat pe rampă. Acesta era gol. Lângă el se afla un morman de bușteni tăiați la aceeași dimensiune. Acolo urmau să așeze capcana cu bestia înăuntrul său. Ceva mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
armăsar). Eu, doamnă, beau numai apă din aceea care pe rusește se cheamă voda sau apușoară, pe rusește vodka. Ăsta-i secretul - râs sonor, care dă imediat în tuse la ivirea Zinei, cu aerul de om trezit din somn, totuși aranjată, în negru din cap până-n picioare, părul strâns spre spate lăsându-i la vedere tâmplele albicioase, în contrast neplăcut cu tenul ei, doar puțin machiată cu movul acela despre care tot eu îi spusesem că dă nemaipomenit la tenul oacheș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
complet neatentă. 13 7:10.Dimineață. Cald. Somn. Uram să deschid ochii și să-mi Întrerup cele mai frumoase vise. Uram lunea. Și lunea aceea avea să fie una foarte grea. ― Ridică-te! Maria era deja Îmbrăcată și cu părul aranjat. Purta bluza mea, roz pal și niște blugi anormal de strâmți, În care n-aș fi Încăput niciodată. ― Mama te așteaptă În bucătărie. M-am ascuns sub plapumă. Era atât de moale, atât de Îmbietoare. I am răspuns Mariei cu
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
neînfricată: toate aceste temeri erau la fel de puțin justificate: un cățeluș mă prinsese o dată de pantalon, o ploaie torențială umpluse o dată strada, din trotuar în trotuar mama și tata erau polii mei de siguranță și iubire în lume, iar despre mariaje aranjate și iubiri interzise vorbeau toate filmele de dragoste care, pe lângă westernuri și filme de război, intrau în cinematografe sau rulau la televizor. Oricum, ca să mă asigur că nu voi fi forțată să mă căsătoresc din alte rațiuni decât din iubire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]