6,475 matches
-
și colții, iar altele, cu copitele, îi amestecă trupul în solul pietros al peșterii. Mai târziu, ca o eternă aducere aminte a acestei osânde divine, dreaptă și necruțătoare, din sângele său crește un arbore cu frunze roșiatice numit sânger. Acest arbore intră și el în legende, fără nici o legătură aparentă cu prima, fiind, la un moment dat, considerat lemnul din care a fost cioplită crucea Mântuitorului. Este vorba desigur de interpretări târzii, influențate evident de creștinism și care au o importanță
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
în arealul considerat acum românesc este legenda lui Sânger, însă racordarea ei la mitologia creștină, demonstrează că această legendă era cunoscută înainte de evenimentele care au făcut posibilă răspândirea creștinismului pe continentul Europa, iar aducerea în discuție a blestemului cu care arborele numit sânger traversează mileniile, este edificatoare pentru impactul emoțional deosebit de puternic al acestei creații culturale. Privind însă astfel lucrurile, prin prisma unor ipoteze, chiar dacă racordate logic, apare o problemă! Istoriografia didactică susține existența comunităților umane în urmă cu mai bine
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369413_a_370742]
-
solitudine și devorat de visuri de mărire, dramatice în inevitabilele lor eșecuri” (Teodor Vîrgolici). Atras de heraldică, dar mai ales de iluzia unei ascendențe aristocratice pentru a depăși statutul de fiu din flori al unui „berar”, Mateiu va inventa un arbore genealogic plecând de la ideea că bunica sa pe linie paternă, ca fiică a negustorului grec Luca Kiriac Karaboas, provenea din familia Karabetz de Nagy-Buny aparținând nobilimii încă din Evul Mediu. În acest fel, pe când avea 22 de ani, își semna
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
în jur și extragerea sâmburelui plin de miez în fiecare, însă autoarea punând ceva din eul său. Fie că este vorba despre Vlonga, despre Motanul cântă în balcon, depre Mogorogea, de un Eseu despre zacuscă ori un Taifas la umbra arborelui cu perfuzii, personajele create, fețe multiplicate ale aceeași oglinzi, sunt oameni simpli, cu bucurii și înfrângeri, cu vieți la vedere și taine ascunse, cu dorințe realizate sau înăbușite, învârtindu-se pe lângă naratorul discret, situat în umbră, dar mereu prezent, confident
„PARABOLA VULTURULUI” DE LUCIA OLARU NENATI SAU VIAŢA NOASTRĂ DE ZI CU ZI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368192_a_369521]
-
Podoabele, cu care bradul se încarcă în casele mirosind a curățenie, spre a fi cântat în noaptea plină de splendoare, premergătoare Crăciunului, a nașterii pruncului Iisus, sunt simbolurile științei și ale bogăției. Știința că bradul este pomul vieții, iar bogăția arborele fertilizator. Verdele perpetuu: Verde cetină de brad / noi vă colindăm cu drag / de cu seara gospodari / să trăiți voi oameni mari, a dat mereu liniștire sufletului și încrederea într-o viață viitoare. Cercetările științifice au dovedit ceea ce de fapt omul
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
tăinuită-n ceruri. Misterul morții e un simbol al vieții Și nimeni nu poate să ni-l spună, Ascuns e-n taină și doar prin vers poeții Îi dau târcoale visând-o, deci nu e ireală! O doxă veritabilă a Arborelui Vieții, poate-i mit, Nici metafizica nu-i știe adevărata rădăcină Dincolo de real iubirea-i asemeni unui rit Ce-i dă sufletului s-aleagă nemurirea-n viață. Referință Bibliografică: Simbol ascuns / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2047
SIMBOL ASCUNS de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353403_a_354732]
-
cu privirea spre cer, să cresc încă o dată și încă o dată cu visul singurul care mi-a mai rămas în durerea plânsă fără glas... Dimineața aceasta, fumegând în timpul scurs pendulează distanțe de-a lungul zborului și aruncă liberă cu flori peste arborele vieții crescut și el din rădăcini de vis. Referință Bibliografică: Dimineața... / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1166, Anul IV, 11 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ecaterina Șerban : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DIMINEAŢA... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353510_a_354839]
-
și darul e gata nu-l împachetez (florile se oferă libere cu zâmbet deplin) îl las pe marginea pragului să fie primit Domnul adaugă un licăr de bucurie celui ce știe a primi cu inima larg deschisă darul sângelui din arborele luminii ființei lui e liniște și soare o pasăre își construiește cuibul în mărul înălțat din semințele copilăriei mele 16 martie 2014 Referință Bibliografică: în inima timpului / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1171, Anul IV, 16
ÎN INIMA TIMPULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353525_a_354854]
-
cu ochii minții, șuvoiul de lavă ce-i colcăie în crater, și luăm și vulcanul, și lava din craterul lui, ca mod al lor intrinsec de a fi. În acest sens, între cuvântul „vulcan” ori „lavă” și cuvântul „floare” sau „arbore” nu poate fi decât decât tandră vecinătate. Nimic dizarmonic. Că în poezie e pe viață și pe moarte nu este să fie deloc a brusca, ori o impresiona, ori a înspăimânta. AG -Nu mă pot opri să te întreb, ascultându
DISCUŢII DESPRE POEZIE INTERVIU REALIZAT DE ADRIAN GRAUENFELS de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352747_a_354076]
-
a semănat un codru de năluci. Vin alții de aiurea și-i culcă la pământ Resimt a doua oară în trupul lor securea, Semeți pe locuri vechi, se unduiau în vânt Și domnul, în genunchi, le priveghea tăcerea! În fiecare arbore un suflet e de om Și trunchiul care cade-i Marie sau Ion. Referință Bibliografică: În fiecare arbor un suflet e de om / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 293, Anul I, 20 octombrie 2011. Drepturi de
ÎN FIECARE ARBOR UN SUFLET E DE OM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354357_a_355686]
-
se instalează prin îmbrățișarea unui copac, mesteacăn sau măr; axis mundi pentru șamanii din vechime, copacul e asociat cu Luna și Soarele, simbol ambivalent, masculin și feminin, în același timp; alegorie a primăverii și feminității, mărul (și mesteacănul) reprezin¬tă arborele tutelar al vieții și regenerării ființei: cu îmbrățișa¬rea lui poate începe noua viață: "țin păsări în mînă/ Cum țin și/ Amurgul de braț;/ Dar peste timp/ Din tine/ Nimic n-a mai rămas./ Doar zarzării/ Umbrind/ Alte poteci/ Pe
CRISTINA EMANUELA DASCĂLU, O ”VOCE” PARTICULARĂ ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353813_a_355142]
-
de petrecere cu ocazia Crăciunului, printre care oferirea de cadouri și aprinderea de lumânări; - împodobirea pomului de Crăciun în perioada sărbătorilor de iarnă (solstițiul de iarnă) și așezarea sa în fața locuinței ori în interiorul acesteia este un obicei provenit din „cultul arborelui”, care a fost, după cum se cunoaște, foarte răspândit în rândul europenilor păgâni (în special la triburile germanice) și s-a practicat apoi și după convertirea lor la creștinism. Amintesc faptul că pomii au fost simbolul vieții cu mult înainte de creștinism
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
pur și simplu am intrat, însoțit de Apollon și Artemis, în acest Templu solar din Insula Albă. Acolo, am primit prima revelație mistică, o vedenie a gemenilor Zamolxis, ce m-a făcut să încep lucru chiar în ziua următoare la “Arborele genalogic”(ulei pe pânză, 220cm) să proiectez primele Coloane infinite și să fac primele schițe de geneze, cruci cosmice, zeițe-mume ale pământului, vânători și strămoși, ce urmau să fie sculptate și amplasate într-un templu solar. Într-o segvență de
DESPRE WWW3 ŞI CELE TREI EXPERIENŢE REVELATOARE: O EXPERIENŢĂ ÎN AFARA CORPULUI (EAC), O EXPERIENŢĂ LA LIMITA MORŢII (ELM) ŞI O STARE MODIFICATĂ A CONŞTIINŢEI (SMC) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/353618_a_354947]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CULEGE-MĂ CUM SUNT Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 444 din 19 martie 2012 Toate Articolele Autorului Culege-mă cum sunt Sunt ca și tine, eternă, creată în mister Sunt arborele ce-și are seva, rădăcinile în cer Binecuvântat, ivit din ascunzișul pur al zării Încarnat, răsfrânt în dulcea taină a înflorării Ramurile lui cresc ciudat, așa ca din iubire Până ating pământul spre marea împlinire Sau dimpotrivă, cresc drepte, rămurind
CULEGE-MĂ CUM SUNT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354662_a_355991]
-
Tetoiu, județul Vâlcea. Născut în primăvara de foc și moarte a anului 1907, Bogdan Amaru a fost al treilea copil, după Costel (preot) și Dinuța, din familia lui Nicolae și Ana Pârâianu, oameni gospodari și bine înstăriți cu rădăcini din arborele genealogic al marelui neam boieresc al Pârâienilor de pe Valea Oltețului; mezin fiind Nicu (avocat). Tânărul Alexandru Pârâianu a absolvit clasele primare la Școala din satul Nenciulești. A continuat la Rm. Vâlcea la Liceul „Alexandru Lahovary”, secția modernă. Elev fiind, pentru
78 ANI DE LA MOARTE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347061_a_348390]
-
nici frământat cu mâna ori picioarele, precum aluatul de pâine sau lutul de casă. Poezia propusă de Romeo Tarhon are darul de a mișca până și pietrele. Mută munții, la fel ca și bobul de credință. Și fierul asudă și arborele îți face semne din frunze când e atins de ea. Natura umană intră în rezonanță cu natura cosmică. Omul se îndumnezeiește. Își confecționează aripi și încearcă zborul suprem. E un tumult care nu poate fi stăvilit. Cine se molipsește de
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
faptul că decizia de a lua în considerare acest aviz-diagramă, care îl vom arăta în figura de mai jos în loc să fie un fapt împlinit, îl putem cataloga mai degrabă ca o opinie decât un fapt în sine. Acesta, este un arbore geneaologic, în care se arată atât mutațiile suferite în ADN, cât și migrațiile popoarelor, în intevale de timp din pleistocenul de mijloc și cel superior: Ierarhia popoarelor este discutabilă deci, din acest punct de vedere întemeiată pe faptul că fiecare
EVOLUȚIA RASEI UMANE ȘI MODIFICAREA STRUCTURI ADN-ULUI DE-A LUNGUL TIMPULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/347123_a_348452]
-
tragem din maimuță, Parcă sună a miuță. Cum se poate ? Nu se-alege, Dacă omul este rege ! Nu iese bine deloc, E-o minciună la mijloc. Poate unii sunt un pic... Nu încerc să-i contrazic ! Fiecare-și face, logic, Arbore genealogic ! Fără a fi un fals modest, Eu aici înalț protest: Vă spun sincer și curat Că...mă simt mai elevat ! Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Oare ? / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 310, Anul I, 06 noiembrie
OARE ? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357114_a_358443]
-
06 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului JENĂ ȘI PLĂCERE De sfioasă ce-mi era.. În cap polele-și punea. VEVERIȚA, rușinosă... Cum sunt fetele la noi, Grăbită, -mi ieși din casă Și, direcția-n "ZĂVOI". LUPU, din Vălenii Seci, Lângă-un arbore stătea... - Unde vrei să treci, madam?! Umblă URSU prin vâlcea. - O!... să te bată nenorocul, Animal fără prihană!... În potecă-ți găsiși locul? - Ce să fac, defect de vrană. Pudică, nevoie mare... Să nu vadă cepul tras, Își ridică fusta
J E N Ă Ş I P L Ă C E R E de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357153_a_358482]
-
umărul nimănui și nimeni nu știe ce este în inima ei. O admir”! Oare cum ar fi muzica populară moldovenească, folclorul românesc, dacă Maria Șalaru nu ar iubi pe copii și nu ar iubi cântecul?! Ar fi amputată, ca un arbore fără un ram și fără vlăstare. Pentru că, neiubind copiii și cântecul, nici artista Maria Șalaru, această artistă iubită la rându-i, pentru sufletul, pentru glasul și pentru chipul ei, nu ar exista! Ea e Măriuța, moldoveanca din Delenii Iașilor, căreia
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
exemplu pentru proști.Nu avea mamă, întrucât era țăran din tată-n fiu.... XXVII. CE NOROC!, de Janet Nică , publicat în Ediția nr. 300 din 27 octombrie 2011. CE NOROC! Deși are RĂDĂCINI adânci în istorie, poporul nostru nu e arbore. Deși are RAMURI, industria nu e copac.Deși are FLORI, covorul nu e plantă. Cu toate că perseverența dă întotdeauna ROADE, ea nu e pom.Toată lumea știe că munca este IZVORUL bunăstării, dar cine și-a umplut ulciorul din răcoarea ei fierbinte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
sau opinci în PICIOARELE mesei sau ale scaunului,să-mi spuneți și mie. Ce nebun ar ridica POALELE muntelui,și de ce?S-a pus vreodată ... Citește mai mult CE NOROC! Deși are RĂDĂCINI adânci în istorie, poporul nostru nu e arbore.Deși are RAMURI, industria nu e copac.Deși are FLORI, covorul nu e plantă.Cu toate că perseverența dă întotdeauna ROADE, ea nu e pom.Toată lumeaștie că munca este IZVORUL bunăstării, dar cine și-a umplut ulciorul dinrăcoarea ei fierbinte? Deși
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
să picure neliniștea din țurțurii așteptărilor. Nepotul meu Darius, jucându-se cu o carte veche, rupse o pagină din această, pe care era imprimat calendarul anului 1907. Foaia rămase la piciorul biroului meu că o frunză uscată, căzută dintr-un arbore, cănd toamnă își scutură pălăria peste Sinaia. Lângă pianul din fața mea, la care cântă Leon Moreau, vioară lui Enescu atacă acordurile „Cvartetului cu pian în re major, opus 16” sub baghetă dirijorului Dimitrie Dinicu. În spatele meu, Nineta Ducă, cu pălăria
FELIA DE PEPENE GALBEN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357373_a_358702]
-
primordiale. El este Spiritul divin ce îl însoțește încă de la începuturile lumii, orientând sensul căutărilor sale printr-un organ privilegiat, canal și simbol al vieții spirituale: „îl caut prin oul apelor/ și el e cu mine/ de la nașterea Lumii/ în arborele gânditor din steaua/ urechii drepte”. Urechea este, în mai toate mitologiile, revelația, ascultarea învățăturii, înțelegerea. În țesătura densă de simboluri a poemului, arborele gânditor creează imaginea din imagine, adevărată punere în abis nu numai a discursului, ci a întregului volum
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
al vieții spirituale: „îl caut prin oul apelor/ și el e cu mine/ de la nașterea Lumii/ în arborele gânditor din steaua/ urechii drepte”. Urechea este, în mai toate mitologiile, revelația, ascultarea învățăturii, înțelegerea. În țesătura densă de simboluri a poemului, arborele gânditor creează imaginea din imagine, adevărată punere în abis nu numai a discursului, ci a întregului volum. Viziunea antropocentristă de factură renascentistă trimite la reprezentările lui Leonardo da Vinci și orientează cititorul spre înțelegerea ciclicității cosmice și a dinamicii universale
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]