4,072 matches
-
Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1152 din 25 februarie 2014 Toate Articolele Autorului De sonoritatea unei viori vechi sunt botezat în trei izvoare și urc pe o coloană de aer în care nu sunt păsări nici pești argintii care să-mi concentreze lumina într-n asterisc. Sunt un suflet cu palmele pe inima ta unde rotunjesc munți încrețiți dintr-o vale începând. În sângele meu nu se simte furtuna rupând copacii pentru că sunt o pădure în care te
PE O COLOANĂ DE AER de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353740_a_355069]
-
este îndemnată să se veselească. A urmat slujba primei Duminici a Învierii ce s-a desfășurat într-o revărsare totală de Lumină Cristică, amplificată de lumina lumânărilor din policandre și din mâinile credincioșilor, de culoarea albă a hainelor preoțești, de argintiul și auriul catapeteasmei. Lumina exterioară s-a unit cu cealaltă a sufletelor obținută prin post și rugăciune, într-o atmosferă de armonie, blândețe, înălțare, bucurie și binecuvântare, în comuniune deplină cu Dumnezeu. Lecturile biblice, cântecele intonate au preaslăvit din nou
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
și urechile, brodându-ne în suflete cele mai frumoase gânduri despre școala movileană și elevii săi. Deși soarele nu a fost generos cu razele sale, lumina a venit totuși de pe chipurile micuților învățăcei, alunecând mângâietoare ca o țesătură de ape argintii, făcând posibilă trăirea unei zile de neuitat. Bucuria ce am citit-o în ochii fiecărui copil, mi-a dat sentimentul că în inimi, preț de câteva ore, acestora le-au crescut aripi albe, cu care vor zbura, dar se și
PICURI RUGINII PE-AL TOAMNEI OBRAZ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354551_a_355880]
-
Care cântă a dragoste... Gângurit de guguștiuc Mă-ndeamnă să mă duc... Să mă duc ori unde, aiurea, Să mă iubesc cu pădurea. Să văd o turmă de oi Păscând iarbă în zăvoi Și un munte cu tichie De zăpadă argintie Să ascult frunza cum crește Și o vorbă-n românește... CB: Pe la porți să văd mătuși Prunci frumoși scâncind la uși Veselie cu cireșe la ureche Zambetul fără pereche Scoate pâinea din cuptor Cântă jale, cântă dor Dragoste pe fân
SCRISORI DE DEPARTE (POEME) de CARMEN BARBU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354663_a_355992]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ZÂMBET ADORMIT Autor: Carmen Marin Publicat în: Ediția nr. 449 din 24 martie 2012 Toate Articolele Autorului Într-o noapte cu vise argintii, Mi-am strâns zâmbetele, în coșul vieții. Din întâmplare unul a zburat! Spre păduri acoperite de roua. Într-o dimineață cu ploaie și vânt, Mi-am descoperit zâmbetul pierdut, Adormit pe matasea albastră, a sufletului meu. L-am mângâiat, ca să
ZAMBET ADORMIT de CARMEN MARIN în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354691_a_356020]
-
visul: păpușa chiar vorbea...! Și făr-a sta pe gânduri, fetița merge, spune Bunicilor. Iar vestea, pe loc, se răspândea...! Copiii, cu mirare priveau păpușa vie Cum cântă, cum dansează, cum râde, cum vorbește... Și i-au făcut hăinuțe din pânză argintie. Minunea-nsuflețită c-un zâmbet mulțumește. Povestea cu păpușa-minune, ce dansează Ajunge la ureche de păpușar vestit, Pornit la drum degrabă, cu ochii lui să vază De-i adevăr ce-aflase, sau de-i vreun zvon scornit. Nu-l obosise
MARA de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347074_a_348403]
-
sa, așa că ne mulțumim să privim numai reflectarea lui pe stâncile golașe cărora le dă o culoare aurie, care combinată uneori cu albul zăpezii pare și mai strălucitoare. Fascinația cea mare o constituie însă serile cu cer senin și lună argintie care se înalță treptat-treptat deasupra brazilor. Sinceră să fiu, iarna nu am avut niciodată posibilitatea de a admira cerul atât de mult. Timpul liber, temperatura aerului nu prea ridicată ne permit să savurăm seară de seară taina cerului a cărui
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
al marii revelații și al comuniunii universale. Prin intermediul ei cerul pare a se uni cu pământul, efemerul cu eternul, materialul se spiritualizează și devine aspirație spre înălțime și desăvârșire, plăcere de a contempla și a se minuna. O lună sferică, argintie, pură și strălucitoare se ridică pe cer deasupra brazilor. Pe măsură ce se înalță imaginea ei devine și mai mare și mai strălucitoare. Pare un disc alcătuit din argintul cel mai pur, o oglindă în care se reflectă esența lumii, în care
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
cer-apă-pământ, între om și Dumnezeu. Pe partea stângă Nessebarul este scăldat de apele Mării Negre, străjuite la rândul lor de stațiunea Sunny Beach și de Munții Balcani care în lumina soarelui creează o adevărată feerie coloristică, albastrul mării, ce uneori devine argintiu în lumina soarelui sau o oglindă lucioasă în asfințit, albul clădirilor din Sunny Beach, verdele-albastru al muntelui. La intrare un zid de piatră și ruinele vechii cetăți amintesc de valurile istoriei, clădiri cu acoperiș de țiglă roșie dau viață peisajului
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
schimbau și câte o vorbă cu sătenii întâlniți. Ce faci Ioane ? - îl întreba pe bunicul un vecin, acum vii de la pădure ? Așa, așa, afirma și bunicul. Ce mânz frumos ai, măi Mitică, strigau niște copii de pe marginea drumului. Are coadă argintie și pete albe pe spate! Îl cheamă Luminos! - așa să știți. E un nume potrivit, își dădeau cu părere copiii, să ai grijă de el! Și așa trecea vremea în sat, când cu lucru, când cu povești. Pe urmă: felurile
LUMINOSUL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357048_a_358377]
-
de frunze uscate Care foșnesc, aburii moi îi dilata nările Organista apasă tragic pedalele Un bocet profund se sparge în tavanul catedralei Harpa dublă strălucește sub degetele tandre Care par a mîngîia gîtul fragil al clepsidrei Ghitara mare își sărbătorește argintia ei sonoritate Plînge, geme, respira pentru ultima oară Susurul suav al flautului piccolo vine de niciunde Sparge trompeta cămașă ranitặ de fluturi a nopții Cazane de arama, linguri, capace de cratița Fundalul nocturn se risipește în cioburi Fetele au transpirat
CRISTINA LILA de CRISTINA LILA în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357086_a_358415]
-
2012. Cristina LILA 11 02 2012 CE-AS GÎNDI EU OARE, DACĂ N-AȘ FI FLOARE ? Ce-aș gîndi eu, oare, Dacă n-aș fi floare, Ci doar, în pădure, O tufa de mure ? Poate-aș vrea să fiu Norul argintiu, Sau rază de soare Care vrea să zboare Prin cerul senin Ca un gînd divin! Citește mai mult Cristina LILA11 02 2012CE-AS GÎNDI EU OARE, DACĂ N-AȘ FI FLOARE ? Ce-aș gîndi eu, oare,Dacă n-aș fi floare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
gînd divin! Citește mai mult Cristina LILA11 02 2012CE-AS GÎNDI EU OARE, DACĂ N-AȘ FI FLOARE ? Ce-aș gîndi eu, oare,Dacă n-aș fi floare,Ci doar, în pădure,O tufa de mure ?Poate-aș vrea să fiuNorul argintiu,Sau rază de soareCare vrea să zboarePrin cerul seninCa un gînd divin!... VIII. RITMURI, de Cristina Lila, publicat în Ediția nr. 383 din 18 ianuarie 2012. 1 demain est dimanche un jour sans mimique sans apparence et sans essence 2
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
tocmai îmi pun voalul ruginiu și mă pregătesc de sindrofii și nunți, ca să nu-ți mai amintesc despre cumnatul meu Vântu ce se cam umflă în pene și face pact cu fratele lui, Geru, să-mi acopere legumele cu pulberea argintie a brumei, fiind însoțiți de multe burnițe reci și răutăcioase care-mi alungă cântăreții, iar tu... ții neapărat să intri în castelul meu, ocazie rară ca să-ți spun, BINE AI VENIT!" și cu o grație de zână cuceritoare mi-a
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, TOAMNĂ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357149_a_358478]
-
tocmai îmi pun voalul ruginiu și mă pregătesc de sindrofii și nunți, ca să nu-ți mai amintesc despre cumnatul meu Vântu ce se cam umflă în pene și face pact cu fratele lui, Geru, să-mi acopere legumele cu pulberea argintie a brumei, fiind însoțiți de multe burnițe reci și răutăcioase care-mi alungă cântăreții, iar tu... ții neapărat să intri în castelul meu, ocazie rară ca să-ți spun, BINE AI VENIT!"și cu o grație de zână cuceritoare mi-a
MI-ATÂT DE DOR DE TINE, T O A M N Ă ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357150_a_358479]
-
chemată de sunetul mării, descoperi aproape de mal, o insulă prietenoasă. Se gândea, oare cum ar putea ajunge la ea, dar între timp osteneala drumului a trimis-o în lumea viselor. În somn a fost căutată de un peștișor cu solzi argintii și cu o crenguță acvatică în gură. După ce a admirat frumusețea fetei, care semăna cu strălucirea sirenelor, a așezat o crenguță magică în palmă. În zorii zilei, odată cu răsăritul soarelui, fata se bucura de atâtea minunății de culori, câte putea
CASTELUL DE STICLĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357206_a_358535]
-
a măicuței satrețe - venită aici, în 1989 - pare o rugăciune. Ne mărturisește istoria acestui așezământ monahal, durat pe temelia de credință a unor creștini evlavioși, la mijlocul secolului al XVII-lea, lângă poalele unui deal împădurit, în luminișul poienii de pe firul argintiu al pârâului Văleni, nu departe de apa Topologului. „Prima biserică, aceea ce poartă hramul Sfânta Treime a fost construită din lemn, în înainte de 1665 de către Zosim schimonahul (Zaharia Grădișteanul). Până la războiul ruso-turc (1787-1792) a fost mănăstire de călugări. Fiind pustiită
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
toți ceilalți mușterii și noii veniți la această masă poartă haine de firmă cu etichete la vedere, cămăși și cravate ce costă mai mult decât pensia medie pe un an de zile, ghiuluri, telefoane celulare așezate la vedere, negre, sau argintii, cu melodii date la maximum, sunt veseli și foarte comunicativi, dacă luăm în seamă faptul că vorbesc fără sfială cu cei de la mesele aflate la celălalt capăt al sălii, mănâncă numai pizza, se ling pe degete și rostesc, evident cu
UN ET PRINTRE CORPORATIŞTI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357820_a_359149]
-
ca salt uniform al existenței unei lumi dejucate la hotarul dintre viață și moarte. Palidul este atras de cenușiu și târât în cavouri a căror cripte vor despărți fostul „eu” de lumină, zădărnicindu-l în obscur. Aparent, „nefiindul”: „Pe zări argintii / În vastul cavou...” (Amurg) încearcă să se rupă de egoul său care, în realitatea eternă, se va zbate hăituit de neliniști a căror critică rămâne drumul neînțeles. Perpetuumul lucind al ideii țâșnite din obscur, din interiorul căreia crepusculul zvâcnește: „Cu
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]
-
camera cu pereții galbeni. dincolo, toți râdeați. erați oamenii mari ai casei. priveam cu jind cum tata ridica paharul și ciocnea cu tine, cu bunica... eu stăteam sub masa din lemn de cireș cu Lizuca în brațe. îi mângâiam părul argintiu și îi povesteam... păpușa zâmbea strâmb. și acum zâmbește strâmb. capul e legat cu elastic de trup. stă ca un copil bolnav. până și jocul s-a destrămat. jucăria e frântă. îl înțeleg pe Andrei de ce plângea lângă ea. nu
MAMĂ, TE IUBESC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358396_a_359725]
-
-n apă viața. Sălciile arcuite spre oglinda de cleștar, lasă gheța ce le-mbracă să prelingă stropi de apă. Cade acum o picătură și alta se pregătește, gheața râului în raze și cristale-ncet pleznește. Zăresc peștii curcubeu, aurii și argintii, ce-și pun solzii in valoare, fluturând din aripioare. Susur duios se aude, „Simfonii de primăvară”, și pe maluri, dalbe flori scot căpșorul din zăpadă. Tot privești și nu ai crede că gingașii ghiocei, cu lăncile din smarald, scot clinchet
ANOTIMPURI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358472_a_359801]
-
de clopoței. O boare de vânt ușoară va purta mireasma lor, „Vestitori ai Primăverii”, bucuria tuturor. Iarna însă nu se lasă, „Babele” își pregătește să cearnă zăpadă-n zări troienind din nou cărări. PRIMĂVARA Ca o boabă străvezie Luna-i argintie, cerul e întunecat, cu nori negri încărcat. Fiindcă astăzi a plouat Primăvara a-ncercat să curețe atmosfera și să încălzească Terra. Dimineața m-a trezit din somn fluierarul mi-a plăcut cântecul lui, sigur are harul. A plouat și a
ANOTIMPURI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358472_a_359801]
-
la urmă, atît de simplă ... Cînd au ajuns pe culme, s-au oprit să răsufle și au privit cu încîntare satul ce se desfășura la picioarele lor pe fundul văgăunii, cu căsuțe de pitici și cu apa care se unduia argintie prin mijlocul lui, iar podul arcuit și puternic părea să unească două lumi ce se reflectau una în cealaltă, ca într-o oglindă magică. Dincolo de culme, privirile li se risipeau pe platoul imens și verde, străjuit în depărtare de munți
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
urez, acum pe ger și pe zăpadă, cu brațele-mi spadă, făcute cer, LINIȘTE ALBĂ, cu steluțe bătute-n salbă, ave, ave, la mulți ani, sânul plin de gologani, la masă să aveți parte de belșug și sănătate, pe zăpada argintie, viața numai bucurie, să uitați amarul, iubire cu carul, răul, fâlll,fâll, mai departe până -l vom duce la moarte, să aveți privirea blândă, fără vorbe de osândă, numai bucurii si vise, fără gânduri plânsu-mi-se. din cupe doar vinuri grele
COLINDE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358063_a_359392]
-
frumoasă toamnă, Încât am să-ți răpesc Sublimele tablouri Pictate în culori divine Și-am să le port în inimă Ca prețioase trofee. Mi-ești dragă, toamnă, Te-am așteptat atât să vii Chiar dacă florile-ai învăluit În reci culori argintii. Mi-e viața încărcată de toamne, Câte prin lume-au trecut, Doamne! Referință Bibliografică: File de toamnă / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 669, Anul II, 30 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea Cărbune : Toate Drepturile
FILE DE TOAMNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358081_a_359410]