2,138 matches
-
Ibidem. 170 Ibidem, p. 85. 171 Ibidem, p. 106. 69 particular al logodnei cu Alessandro, mirele iubit, dragostea fizică nu mai cunoaște tabu uri, pudibonderii sau timidități artificiale nici din partea eroilor care o trăiesc, nici din partea naratoarei care o relatează. Argumentația fetei, în fața papei, pentru a motiva alegerea făcută, care părea imposibil de acceptat în epocă, datorită diferențelor sociale ce nu puteau fi ignorate, mai mult, încălcarea lor ducea la pedepse crâncene, dovedește o deplină stăpânire a retoricii, a tehnicii argumentative
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lucrările lor, pulverizându-le și fragmentându-le, tocmai pentru a impune sensurile dorite de ei.”310 Se resimte permanent în glasul ei revolta împotriva autorității încetățenite în epocă. 311 Discursul târgoveței se înscrie în maniera epocii de a structura o argumentație, de a face o exegeză, chiar și așa empirică, cum este cea a personajului feminin asupra căruia ne îndreptăm atenția. Alison devine comică, ba chiar hilară, pentru că nu înțelege întotdeauna citatele pe care le folosește sau doctrina pe care o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în părerile ei, care stâtnesc nedumerirea naratarului. „Rămâne claustrată în închisoare limbajului masculuin” 335 , vocea ei nu se poate distanța prea mult de autoritățile patriarhale și de aceea eșuează, textele invadându-i monologul și stabilind mereu punctele de plecare în argumentația femeii, în cele din urmă este învinsă de o carte.336 Reprezintă produsul tehnicii masculine și reia, de fiecare dată, aceste tehnici retorice de a susține și argumenta o problemă. 337 Nu avem în cazul personajului feminin chaucerian ceea ce am
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Prologul târgoveței, Chaucer a creat un monolog subtil și dramatic, care ne înfățișează o femeie credibilă, ce a depășit barierele timpului. Comicul acestui autoportret are un patos al său, deoarece cititorul percepe, ceea ce personajul nu reușește, și anume că puterea argumentației ei acoperă și conține mirajul unei vieți care este de fapt o minciună.469 Stareța, un alt personaj feminin semnificativ din rama Povestirilor din Canterbury, devine, simbolic, exponenta celei de-a doua puteri în stat, după cea 464 H. Marshall
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
femeile, în totalitatea lor, să nu fie condamnate pentru vina unora dintre ele, și vine cu exemple biblice ale unor eroine ale căror sfaturi au fost mai mult decât benefice: Rebeca, Iudita, Abigal, Estera. Seria de proverbe care îi concluzionează argumentația dovedește că nimic nu este mai prețios decât o soție virtuoasă.774 Melibeus este convins de pledoaria soției sale și decide să se conducă după sfaturile ei, așa după cum afirmase și Toma d’Aquino, „un om prudent este unul bine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
că grafele aleatoare au anumite proprietăți interesante. De exemplu, dacă o persoană A dintr-un astfel de graf are z vecini și fiecare vecin al său are, de asemenea, z vecini, atunci A are z2 vecini de ordinul doi. Extinzând argumentația, A are z3 vecini de ordinul trei, z4 vecini de ordinul patru ș.a.m.d. Deoarece multe persoane au între 100 și 1000 de cunoștințe, rezultă că z4 este între 108 și 1012 (dacă z = 100 = 102 atunci z4 = 108
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
categorie de preocupări intră de exemplu medicina dar și managementul. Cu trecerea timpului Însă, vocația, intuiția sau experiența au cedat loc rigorii, regulilor sau tehnicilor tot mai elaborate și tot mai sofisticate. Deci, În ceea ce privește managementul, se poate spune cu justificată argumentație că arta a precedat știința. Manifestarea calităților de lider și manager În conducerea instituțiilor de Învățământ. Am menționat diferențierea care există și calitățile specifice ale leadership-ului și ale managementului. Desigur, am menționat și faptul că este dificil de a găsi
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
iar cele care există nu sunt destul de precise pentru a evalua atingerea obiectivelor; ο imposibilitatea de a diferenția și a cuantifica contribuția elementelor și activităților care vor avea impact pozitiv sau negativ asupra sistemului calității. Astfel, poate fi adusă o argumentație „solidă” pro și contra asupra dificultății stabilirii metodelor care vor „merge” și care nu. Așa se explică replica unora dintre profesori „dacă nu suntem siguri de rezultatele schimbării, atunci de ce să mai schimbăm ?” • Procesele formative din universitate nu sunt simple
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
ce semn va fi cel care urmează. Acesta este un principiu de bază al teoriei informației. Noul maximal posibil (cea mai mare valoare posibilă a noului) este dat atunci, când diferitele elemente dețin aceeași probabilitate de apariție. Pe baza acestei argumentații se poate spune că Învățarea de către individ nu Înseamnă numai lărgirea sistematică a bagajului de semne a celui ce Învață, ci și apropierea, egalizarea sistemică a probabilităților diverselor semne din repertoriul receptorului, cu probabilitățile diferitelor semne din repertoriul emițătorului, pe
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
asocierii antipsihoticelor, de regulă două. Validată din plin de practica clinică, asocierea neurolepticelor este de obicei validată în literatura de specialitate de o serie de argumente. O analiză a asociațiilor cele mai frecvente întâlnite se dovedește în acest punct al argumentației noastre, necesară. Astfel, din analiza datelor deduse din repartiția procentuală celor mai importante cupluri de antipsihotice au reieșit următoarele tei direcții principale: 1. Cea mai frecventă este asocierea la un neuroleptic incisiv a unui neuroleptic sedativ (de regulă la haloperidol
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
lui 23 august 1944 când, conform propagandei comuniste, România se eliberase "de sub jugul fascist". Legiferarea s-a produs în regim de urgență, textul oficial neoferind nici o explicație pentru această opțiune 1. Dincolo de contextul politic, dedicat altor priorități, omiterea unei minime argumentații în actul normativ sugerează că rațiunile alegerii țineau, pentru contemporani, de domeniul evidenței. Între reprezentările identitare care supraviețuiseră instalării și apoi prăbușirii regimului comunist, acest moment istoric s-a dovedit a fi cel mai reconfortant pentru stima de sine a
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
24 ianuarie nu se număra, la acea dată, între sărbătorile legale ale statului 10, însă dascălii ignorau acest aspect, continuând cu devotament tradiția unei aniversări interbelice populare, recuperată și de regimul comunist. Din șirul confuziilor, al contagiunilor și al oscilațiilor argumentației istorice, deducem că și sărbătorirea zilei de 1 decembrie respectiv a "Marii uniri" din 1918 a parcurs, timp de aproape un secol, o întreagă evoluție narativă. Rând pe rând, dintre faptele, personajele și proiectele anului 1918 au fost promovate sau
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
bacalaureat", ceea ce se confirma prin "proiectul de plan-cadru de învățământ pentru clasele a IX-a și a X-a publicat de Ministerul Educației și Cercetării [în 2003], care prevede numai 1 oră pe săptămână în trunchiul comun" (de studiu obligatoriu). Argumentația se rezuma, ca de obicei, la o generalizare favorabilă: "încă de la instituirea sistemului învățământului general obligatoriu, în secolul al XIX-lea, și până în anul 1999, în învățământul gimnazial și liceal din România, pentru predarea Istoriei au fost consecvent alocate 2
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
a fost reformulat. De la dezideratul "gândirii istorice" s-a trecut la cel al "înțelegerii istorice" (Ibidem). 281 "Înțelegerea istorică" constă "în a cerceta sensul pe care un autor a dorit să îl dea în textul său", a înțelege presupunerile, intențiile, argumentația sa (Ibidem, p. 21). Concret, ar trebui să însemne antrenarea elevului în analiza unui text istoriografic, inițierea lui în diferite tehnici de lectură și interpretare; ceea ce, iarăși, nu este ușor de realizat. În realitate, comentariul atunci când există vizează de obicei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
S. Floru, op. cit., p. 6 (din prefața la ediția I). 285 Ibidem, p. 10. 286 Ibidem, p. 11. Această sugestie nu a avut urmări semnificative în istoria de uz școlar a epocii, dar se va regăsi parțial cu o altă argumentație și din alte rațiuni în noua periodizare a istoriei românilor, impusă în manualele de istorie din anii '70. 287 Ibidem, p. 339. 288 Ibidem, p. 349. 289 Ibidem. Anticipând retroactiv gestul ardelenilor, un alt autor scria că "regele Ferdinand intră
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
effects) asociați de Lasswell discursului propagandistic, publicitatea se axează și ea pe analiza subiectului emițător, a mesajului transmis, a publicului vizat, a suporturilor selectate și a efectelor (scontate și realizate), actualizate de teoria enunțării, teoria audienței, analiza mediilor și teoria argumentației. Izotopia discursului publicitar, euforizantă atît la nivelul enunțului (actanții sînt prezentați într-un cadru exotic, erotic, în orice caz transgresînd banalul cotidianului) cît și la nivelul enunțării (firma X sau o instanță nenominalizată care incită subiectul mai puțin să cumpere
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de-a face cu o tranziție de fază în sensul fizicienilor de la semnificația convenționalizată la cea literală (infra iv, v, vi). Glumele extralingvistice pun în evidență stereotipii inferențiale, mai precis eșecul unor operații cognitive: implicație (infra vii), deducție (infra viii), argumentație (infra ix) sau subminează anumite stereotipii comportamentale (infra x, xi): i) O fetiță spune prietenei sale care sare coarda: "Lasă-mi și mie puțin". Profesoara care tocmai trece pe acolo o corectează: "Lasă-mă și pe mine"; această glumă axată
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
concretă a prizonierilor de către creștini, atinge apogeul, în gândirea sa, atunci când au asemenea opinii fără o demonstrație precisă. Credinței creștine îi lipsește în acest caz capacitatea cunoscătoare, exactitatea conformă logosului, obiecția pe care a adus-o Galenus din Pergam (129-216). Argumentația sa se deplasează pe liniile polemicii păgâne contemporane, întrucât caricaturizarea creștinismului este definită din perspectiva pozitivității medio-platonice. În ansamblu, gândirea sa pretindea o cunoaștere adecvată a activităților celor credincioși și o inserare a creștinismului în schema religioasă a lumii greco-romane
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pe care le-am enumerat nu se aplică automat, așa cum nu e de ajuns să îi dăm unui bucătar ucenic o rețetă pentru ca aceasta să reușească. Trebuie să găsim combinația de criterii care ne poate folosi pentru a ne construi argumentația. E nevoie de discernământ, de exercițiu, de talent... E aspectul artistic al muncii științifice. Capitolul XI Dezbaterea de idei De ceva timp asistăm la un veritabil cult al dezbaterii de idei. Ne așteptăm ca de aici să răzbească lumina, soluțiile
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Wallerstein este preluată și amendată de Meyer (2000), ce mută accentul de pe economie ca factor structurant al ordinii globale pe dimensiunea politică, mai precis pe statul-națiune. Statul-națiune nu e doar condiționat de funcționarea sistemului economic, ci și condiționează funcționarea acestuia. Argumentația se bazează pe ideea că politicul și economicul au moduri distincte de creare a valorilor. Economia creeză valoare prin ceea ce generic numim mărfuri sau bunuri (producție, extracție, schimb, consum), pe când politicul crează valoare prin autoritate colectivă (construcție de obiective și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
susțin că, în primul rând, o mai bună responsabilitate începe de "acasă 184" Astfel, organizațiile interparlamentare, pornind de la obiective comune stabilite prin tratatele constitutive, permit și încurajează dialogul direct între legislatori și, în virtutea reprezentării politice diverse a delegațiilor, dezvoltarea unor argumentații diverse, benefice pentru rezultatul final al analizei și pentru concluziile referitoare la domeniile de acțiune. Deși hotarârile se iau cu vot majoritar în cea mai mare parte a situațiilor, aceastea reflectă o armonizare chiar și parțială a pozițiilor în domenii
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
de consecință, beția puterii, caracteristică executivelor trebuie estompată prin acțiuni concertete democratice, parlamentare. Astfel, organizațiile interparlamentare, pornind de la obiective comune stabilite prin tratatele constitutive, permit și încurajează dialogul direct între legislatori și, în virtutea reprezentării politice diverse a delegațiilor, dezvoltarea unor argumentații diverse, benefice pentru rezultatul final al analizei și pentru concluziile referitoare la domeniile de acțiune. Deși hotarârile se iau cu vot majoritar în cea mai mare parte a situațiilor, aceastea reflectă o armonizare chiar și parțială a pozițiilor în domenii
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
internaționale, nu doar de a le susține sau comenta. Un mare merit al organizațiilor internaționale este acela că, pornind de la obiective comune stabilite prin tratatele constitutive, permit dialogul direct dintre legislatori și, în virtutea structurii lor pluripartinice și multinaționale, dezvoltarea unor argumentații foarte diverse, benefice vieții democratice. Chiar dacă deciziile se iau cu majoritate de vot, există o practică generală a pealizării unui concesn, fie el și parțial. În secțiunea a treia, Parlamentul european, instituție fundamentală a Uniunii Europene, a fost expusă apariția
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
pentru că altfel nu poate ajunge la capătul acestuia, îndumnezeirea. Frumusețea gândirii și trăirii Sfinților Părinți seduce sufletul oricărui cititor însetat de creștere spirituală în iubire, de formare intelectuală în adevăr și de rodire practică în fapte bune. Raționalitatea duhovnicească, puternica argumentație însoțită de forța iubirii smerite și jertfelnice a Sfinților Părinți, și realismul lor invită la o profundă meditație chiar și pe cei ce își ignoră propria mântuire. Așadar, putem susține cu deosebită convingere că valoarea Sfinților Părinți este cu adevărat
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
stau lucrurile, nu cumva trebuie să considerăm pe Eminescu (dată fiind dimensiunea sugestiv-muzicală a liricii sale) un precursor al simbolismului românesc? Desigur. Numai că, în mod bizar, Lovinescu refuză să tragă această concluzie la care l-a condus, dealtfel, chiar argumentația sa. Refuzul se datorează poate și faptului că ideea mai fusese exprimată în epocă de N. Davidescu, adversar înverșunat al criticului de la Sburătorul. Însă, dacă nu voia să-i acorde lui Eminescu statutul de precursor al simbolismului, măcar prin unele
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]