1,444 matches
-
inconsecvente a demersului filozofic. În acest moment, văd că fiind disponibile cel puțin două linii argumentative: una care se bazează pe o explicație de fond de ordin sistematic și una de factură istorică. Voi consideră pe rând aceste două linii argumentative. Pentru a înțelege cum anume pot sta împreună realismul și reprezentationalismul în cadrul aceleiași teorii, este folositor să avem în atenție cum anume se aplică aceste două interpretări la fiecare nivel al cunoașterii. Fiecare din cele două mari niveluri ale cunoașterii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cu altele mai reduse ca importanță globală, precum cele australiană, canadiană ori indoneziană, am sperat să sugerez complexitatea domeniului, precum și dependența benzii desenate de propriul ei context economic, social, politic și cultural. În fine, coborând și mai departe pe firul argumentativ, analizând banda desenată prin prisma conținutului și al încărcăturii ideatice și ideologice, am încercat să evaluez relația benzii desenate cu imaginea, să extrag din vasta literatură dimensiuni esențiale care o caracterizează și îi determină conținutul, precum continuitatea, dar și să
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
repere oarecum generale: libertatea individului de a cunoaște și evalua realitatea și de a-și exprima și promova opiniile, dreptul fiecărui european de a participa la dezbaterea asupra problemelor vieții publice, la nivel local, regional, național și european, admiterea comunității argumentative și a instituțiilor ce o reprezintă drept cadru al promovării scopurilor. În crearea noii Europe trebuie să se țină seama de toate realitățile. Există o mare diversitate (economică, culturală) a țărilor europene, iar nevoia resimțită în multe sectoare ale vieții
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
juridic și aplicarea lui în cauză, acestea constituie repere utile în procesul de interpretare a normei juridice și astfel chestiunea de drept își pierde caracterul dificil, susceptibil de a sta la baza dezvoltării unei jurisprudențe neunitare. ... 100. În acest cadru argumentativ, pornind de la situația-premisă care fundamentează întrebarea adresată și ținând seama de statuarea asupra termenilor clari și neechivoci în care este redactată norma juridică ce consacră menținerea cuantumului sporurilor, se cuvine observat că demersul instanței de trimitere urmărește dezlegarea cu
DECIZIA nr. 245 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300365]
-
și demonstrativ. Douăzeci de secole mai târziu, atenția retoricii se îndreaptă spre literatură, spre arta discursului frumos, oral sau scris, centrându-se pe figurile retorice. În funcție de natura mecanismelor performative pe care le studiază cu predilecție, se poate discuta despre retorică argumentativă, retorică metafizică, retorică textualistă, retorică poetică 1. Retorica argumentativă studiază, în principal, mecanismele logice prin care un discurs poate deveni performant. Retorica metafizică studiază mecanismele de ordin ideatic. Retorica textualistă analizează forma de organizare a unui text ca mijloc de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
se îndreaptă spre literatură, spre arta discursului frumos, oral sau scris, centrându-se pe figurile retorice. În funcție de natura mecanismelor performative pe care le studiază cu predilecție, se poate discuta despre retorică argumentativă, retorică metafizică, retorică textualistă, retorică poetică 1. Retorica argumentativă studiază, în principal, mecanismele logice prin care un discurs poate deveni performant. Retorica metafizică studiază mecanismele de ordin ideatic. Retorica textualistă analizează forma de organizare a unui text ca mijloc de influență, iar retorica poetică investighează mijloacele stilistice de influență
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
asemenea, se mai poate vorbi despre retorică aplicată la diferite domenii ale cunoașterii umane: filosofie, politică, educație, religie, ecologie, justiție. Pentru arta elocinței, însă, discursul rămâne un eveniment comunicativ unic, al cărui impact poate fi analizat prin intermediul tehnicilor și mecanismelor argumentative, ideatice, textualiste sau stilistice. O altă știință preocupată de fenomenul discursivității, având totodată și unele rădăcini retorice, este pragmatica. Aceasta are sensul de "studiu al uzului limbii, privită nu ca sistem de semne, ci ca acțiune și interacțiune comunicativă"2
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
accidentele de mașină apar din cauza vitezei excesive a șoferilor, însă se abandonează acceptabilitatea atunci când explicația dată vizează implicarea Băncii Naționale în deturnarea traiectoriilor autovehiculelor. În această perspectivă, acceptabilitatea trimite la dimensiunea psihologică a argumentării și la temeiurile pentru care demersurile argumentative au succes sau eșuează, deși ele pot utiliza doar argumente adevărate și scheme logice valide 59. Dacă partenerul de dialog nu acceptă argumentele de o anumită factură, orice teză, oricât ar fi de justificată, nu va putea fi susținută și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
și nu poate să refuze o premisă dacă ea constituie un acord" sofismele punctelor de plecare; "nici o parte nu trebuie să considere că un punct de vedere a fost apărat convingător dacă această apărare nu este realizată după o schemă argumentativă adecvată și corect aplicată" sofismele schemelor argumentative; "nici o parte nu poate utiliza decât argumente logic valide" sofisme de logică; "dacă un punct de vedere nu a fost apărat convingător, atunci cel care l-a propus trebuie să îl retragă. Dacă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
dacă ea constituie un acord" sofismele punctelor de plecare; "nici o parte nu trebuie să considere că un punct de vedere a fost apărat convingător dacă această apărare nu este realizată după o schemă argumentativă adecvată și corect aplicată" sofismele schemelor argumentative; "nici o parte nu poate utiliza decât argumente logic valide" sofisme de logică; "dacă un punct de vedere nu a fost apărat convingător, atunci cel care l-a propus trebuie să îl retragă. Dacă un punct de vedere a fost apărat
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
argumentare utilizate să fie valide. Încălcarea normelor de corectitudine logică facilitează imixtiunea tehnicilor de manipulare. În cazul raționalității, sofismele se produc prin încălcarea normelor de corectitudine formală ale tehnicilor de argumentare. Ele se împart în două clase: sofisme de tehnică argumentativă induse de gândire și sofisme de tehnică argumentativă induse prin limbaj 124. Sofismele de tehnică argumentativă induse prin actele de gândire sunt următoarele: sofismul falsei dileme, sofismul negării antecedentului, sofismul afirmării secventului, sofismul celui de-al patrulea termen, sofismul generalizării
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
corectitudine logică facilitează imixtiunea tehnicilor de manipulare. În cazul raționalității, sofismele se produc prin încălcarea normelor de corectitudine formală ale tehnicilor de argumentare. Ele se împart în două clase: sofisme de tehnică argumentativă induse de gândire și sofisme de tehnică argumentativă induse prin limbaj 124. Sofismele de tehnică argumentativă induse prin actele de gândire sunt următoarele: sofismul falsei dileme, sofismul negării antecedentului, sofismul afirmării secventului, sofismul celui de-al patrulea termen, sofismul generalizării pripite, sofismul cauzei false, sofismul falsei analogii, petitio
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
cazul raționalității, sofismele se produc prin încălcarea normelor de corectitudine formală ale tehnicilor de argumentare. Ele se împart în două clase: sofisme de tehnică argumentativă induse de gândire și sofisme de tehnică argumentativă induse prin limbaj 124. Sofismele de tehnică argumentativă induse prin actele de gândire sunt următoarele: sofismul falsei dileme, sofismul negării antecedentului, sofismul afirmării secventului, sofismul celui de-al patrulea termen, sofismul generalizării pripite, sofismul cauzei false, sofismul falsei analogii, petitio principii, sofismul concluziei irelevante, post hoc ergo propter
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
pierderii alegerilor de către PSD și a pierderii puterii de către părinții Rudeanu și Mischie. Se sugerează o cauzalitate, când, de fapt, nu există așa ceva, ci doar un raport de succesiune: pierderea alegerilor de către PSD, urmată de divorțul tinerilor. Sofismele de tehnică argumentativă induse prin actele de limbaj sunt: sofismul compoziției, al diviziunii, al întrebării complexe, sofismul falsei reprezentări. În fragmentul următor: "Trebuie să explicăm cu claritate: PSD trebuie să câștige aceste alegeri pentru că, dacă nu câștigă, atunci pierde întreaga Românie". (Stolojan inutil
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de vedere într-o manieră manipulatorie, care nu lasă posibilitatea de opțiune. Consecința acestei modalități de definire este aceea că articolul neutru din cadrul grilei de tendențiozitate poate cuprinde opinii negative sau pozitive (față de grila orientării ziarelor), exprimate însă critic și argumentativ. Spre exemplu, ține de libertatea de expresie să ai o opinie negativă despre Traian Băsescu, pentru care pot exista și argumente, dar ține de tendențiozitate atribuirea de mărci precum dictator, Lukașenko al României, fascist, Trăienel, care nu lasă posibilitatea de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
caracterului de argumentabilitate prin utilizarea sofismelor de argument induse prin actele de gândire și a sofismelor de argument induse prin limbaj Abandonarea caracterului de acceptabilitate prin introducere unor argumente de tipul misoginismului, xenofobiei, antisemitismului, etc. 2. Raționalitate Sofismele de tehnică argumentativă induse prin acte de gândire Sofismele de tehnică argumentativă induse prin actele de limbaj 3. Interesul publicului Supralicitarea Introducerea de teme false Minimalizarea Omisiunea unor evenimente Evenimențialitatea Tabloidizarea 4. Așezare atractivă Transformarea ilustrațiilor Atribuirea arbitrară a poziției, mărimii sau ponderii
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
prin actele de gândire și a sofismelor de argument induse prin limbaj Abandonarea caracterului de acceptabilitate prin introducere unor argumente de tipul misoginismului, xenofobiei, antisemitismului, etc. 2. Raționalitate Sofismele de tehnică argumentativă induse prin acte de gândire Sofismele de tehnică argumentativă induse prin actele de limbaj 3. Interesul publicului Supralicitarea Introducerea de teme false Minimalizarea Omisiunea unor evenimente Evenimențialitatea Tabloidizarea 4. Așezare atractivă Transformarea ilustrațiilor Atribuirea arbitrară a poziției, mărimii sau ponderii unui material Manipularea prin titlu Manipularea prin figuri retorice
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
identificat tehnici de manipulare pentru fiecare trăsătură a acestuia. Astfel, obiectivitatea este încălcată prin: minciună, orientarea articolelor, selecția neobiectivă, sofismele de argument induse prin actele de gândire și de limbaj, abandonarea acceptabilității. Raționalitatea dispare atunci când se utilizează sofisme de tehnică argumentativă induse de gândire și sofisme de tehnică argumentativă induse prin limbaj. Interesul publicului este manipulat prin supralicitarea sau minimalizarea unor evenimente, prin evenimențialitate și prin tabloidizare. În sfârșit, manipularea prin forma atractivă utilizează următoarele tehnici: manipularea ilustrațiilor, atribuirea arbitrară a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
acestuia. Astfel, obiectivitatea este încălcată prin: minciună, orientarea articolelor, selecția neobiectivă, sofismele de argument induse prin actele de gândire și de limbaj, abandonarea acceptabilității. Raționalitatea dispare atunci când se utilizează sofisme de tehnică argumentativă induse de gândire și sofisme de tehnică argumentativă induse prin limbaj. Interesul publicului este manipulat prin supralicitarea sau minimalizarea unor evenimente, prin evenimențialitate și prin tabloidizare. În sfârșit, manipularea prin forma atractivă utilizează următoarele tehnici: manipularea ilustrațiilor, atribuirea arbitrară a poziției și mărimii unui material, titluri tendențioase, figuri
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
cu supunere: "păi deh! Domnule, ce să fiu? Creștin și eu ca toți creștinii, dreptul lui Dumnezeu!" (cf. Murgescu, 1999, p. 12). Nemulțumindu-se doar să sondeze prin întrebări identitatea țăranilor, Ionescu-Gion a resimțit și futilitatea tentativelor de convingere pe cale argumentativă a țăranilor de propria lor românitate: "[...] bine mă vericule, da cum așa numai creștin? Creștin! Creștin e și bulgarul...; e creștin, dar e și Bulgar!... Creștin e și Muscalul... Creștin e și Grecul... Prin urmare, și tu... bine, ești Creștin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Autorii petițiilor au fost succesorii intelectuali ai episcopului I. Micu, grupați în ceea ce a ajuns să se numească Școala Ardeleană: Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ioan Budai-Deleanu etc., heralzii națiunii valahe din Transilvania. Fără a fi inovative pe plan argumentativ, Supplex-urile fundamentează și mai solid temele invocate de episcopul I. Micu ca premise ale emancipării "națiunii" nerecunoscute ca atare a valahilor. Împărtășind soarta celorlalte memorii, Supplex-urile au fost respinse iar efectul lor politic a rămas miminal. În schimb, chiar dacă pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Conștiința românească, deprivată de fondul său ortodox, a fost ranforsată cu ideile romanității poporului român și continuității istorice a acestuia pe teritoriul dacic. Ideile originii nobile, a priorității istorice și permanenței temporale a românilor în spațiul transilvănean, mobilizate în angrenajul argumentativ cu care se purta lupta intelectuală pentru drepturi politice în secolul al XVIII-lea, au putut astfel acoperi acel gol identitar lăsat în urmă de părăsirea ortodoxiei ce amenința să înstrăineze poporul român din Transilvania față de sine însuși. După cum se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-lea, mult după așezarea ungurilor în interiorul arcului carpatin. Contra tăioasă, venită din partea istoricilor naționaliști români, nu s-a lăsat prea mult așteptată. În 1884, A.D. Xenopol publică Teoria lui Rösler, în care își propune să demonteză piesă cu piesă eșafodajul argumentativ încropit de istoricul austriac. Starea tensională amorsată în avangarda istoriografică prin revigorarea în forță a tezei imigrațiunii, urmată de reacția tăioasă a românilor care au reafirmat teza permanenței neîntrerupte a românității, s-a strecurat și în ariergarda literaturii școlare. Xenopol
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adevărata entelehie [a] vieții" naționale românești, "legea [spirituală] care o duce spre idealul cuprins virtual în ea" (Stăniloae, 1939, p. 66). Pentru a dezamorsa contradicția în care se închid universalismul creștin și particularismul național, Stăniloae recurge la o neașteptată manevră argumentativă, îndumnezeind națiunea. Respingând apodictic doctrina catolică a naționalității ca o însușire suprapusă (deci superficială) umanității, Stăniloae consideră calitatea națională a fi esențială și intrinsecă omului: "calitatea națională a eului omenesc nu este ceva accidental, de suprafață, aposterioric, ci face parte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideea eternității națiunii cu datele istoriei biblice și sociale care arată fără dubiu că națiunile nu au făcut parte din creația divină, Stăniloae introduce concepția de creaționism germinativ. Să îl lăsăm pe Stăniloae însuși să dea glas acestei bizare acrobații argumentative prin care se străduie să dezvolte o teologie primordialistă a națiunii: "[...] creațiunea propriu zisă n-a constat într-o arătare a lumei în forma ei deplin desvoltată, cu toate speciile și varietățile lucrurilor din ea. Dumnezeu a creat numai semințele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]