2,364 matches
-
existență, un destin ca al domnului Petru C. Baciu, nici nu are nevoie de repere biografice. Existența în slujba Adevărului și a Neamului, te duce dincolo de timp, te urcă spre veșnicii. „Noi am învins legile materiale. Atât timp cât suntem sub scutul Arhanghelului Mihail și la picioarele lui Hristos, vom renaște mereu din propria cenușă” (Corneliu Zelea Codreanu). Avem în față un nou volum, ce-l are ca autor pe Petru C. Baciu. La 92 de ani, sufletul acestui erou, de pe meleagurile băcăuane
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
spre lumea de duh așteptând seninul altor zile în lupta cu fiara apocaliptică. Crucea mi-a dat curaj și bărbăție, mi-a fost spadă și scut. Să te arunci în flăcări și să nu fii mistuit. E ocrotirea Cerului, sabia Arhanghelului Mihail, protectorul spiritual al Mișcării Legionare și puterea Crucii lui Hristos, cea cu care prin patimile Sale a sfărâmat porțile iadului.
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
adormit în El. 15. Iată, în adevăr, ce vă spunem prin Cuvîntul Domnului: noi cei vii, care vom rămîne pînă la venirea Domnului, nu vom lua-o înaintea celor adormiți. 16. Căci însuși Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel și cu trîmbița lui Dumnezeu, Se va coborî din cer, și întîi vor învia cei morți în Hristos. 17. Apoi, noi cei vii care vom fi rămas, vom fi răpiți toți împreună cu ei, în nori, ca să întîmpinăm pe Domnul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85042_a_85829]
-
și ele la curvie și au poftit după trupul altuia, ne stau înainte ca o pildă, suferind pedeapsa unui foc veșnic. 8. Totuși, oamenii aceștia, tîrîți de visările lor, își pîngăresc la fel trupul, nesocotesc stăpînirea și batjocoresc dregătoriile. 9. Arhanghelul Mihail, cînd se împotrivea diavolului și se certa cu el pentru trupul lui Moise, n-a îndrăznit să rostească împotriva lui o judecată de ocară, ci doar a zis: "Domnul să te mustre!" 10. Aceștia, dimpotrivă, batjocoresc ce nu cunosc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85107_a_85894]
-
preamăresc momentele principale din viața Maicii Domnului și a Mântuitorului. Scenele părții mistice ale acatistului sunt pictate în partea arcului din interiorul altarului. Prima scenă - Bunavestire - este plasată la baza consolei nord-estice a arcului și cuprinde zborul printre nori a arhanghelului Gavriil care întinde mâna spre Sfânta Fecioară Maria, care stă pe tron. Bunavestire mai este ilustrată în alte 3 scene: Sfânta Fecioară în picioare și Arhanghelul în fața ei, tinzând mâna spre ea, apoi Sfânta Fecioară în fața unei clădiri dominată de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
este plasată la baza consolei nord-estice a arcului și cuprinde zborul printre nori a arhanghelului Gavriil care întinde mâna spre Sfânta Fecioară Maria, care stă pe tron. Bunavestire mai este ilustrată în alte 3 scene: Sfânta Fecioară în picioare și Arhanghelul în fața ei, tinzând mâna spre ea, apoi Sfânta Fecioară în fața unei clădiri dominată de razele Sfântului Duh și Sfânta Fecioară pe tron având în spate îngeri care țin o draperie, simbolizând zămislirea supranaturală. Scena a cincea este întâlnirea dintre Sfânta
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
dimensiuni de 115 cm în lungime și 90 cm în lățime. Icoana Mântuitorului este roșie cu verde cromat. Este icoană portret cu text evanghelic. Icoana Maicii Domnului este de culoare roșie cromată. Urmează icoana de pe ușa diaconală cu chipul Sfântului Arhanghel Gavriil. Are dimensiunile 102 X 58 cm. Are culoarea albă cu roșu și verde. Icoana Soborul Sfinților Apostoli încheie rândul icoanelor împărătești din partea sudică a catapetesmei. Are culoarea roșie cu marou și verde cromat. Este icoana hramului mănăstirii. Ușa domnească
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
58 cm. Are culoarea albă cu roșu și verde. Icoana Soborul Sfinților Apostoli încheie rândul icoanelor împărătești din partea sudică a catapetesmei. Are culoarea roșie cu marou și verde cromat. Este icoana hramului mănăstirii. Ușa domnească de nord are icoana Sfântului Arhanghel Mihail. Are culoarea roșie cu verde. Urmează icoana Sfântului Ioan Botezătorul, care încheie partea nordică a icoanelor împărătești. Are culoarea marou cu verde. Icoanele împărătești din catapeteasmă Icoanele împărătești din catapeteasmă Sub icoanele împărătești se găsesc în medalion de 37
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pe glafurile ferestrelor, cuprinde figuri de sfinți, majoritatea dintre ei sunt mucenicii. Întrucât unele pisanii sunt deteriorate nu pot fi identificați. Privind de la altar spre vest, îi vedem pe Sfinții Petru și Pavel, patronii mănăstirii, ținând împreună un chivot, Sfântul Arhanghel Mihail, înainte de prima fereastră, Sfinții Nichita, Platon și Gheorghe cu sabie și scut (între primele două ferestre), Serghie și Vah, Evstatie (între ultimele două ferestre), Dorotei și Leontie, Teodor Stratilat (după a treia fereastră), Iacob, Procopie etc. În capătul acestui
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mare, este reprezentată iarăși Mucenicia unor sfinți. Pisania este ștearsă. Iisus se roagă, iar o persoană taie cu sabia capetele sfinților. În registrul de sfinți mucenici de deasupra strănilor, pe ziduri și în glafurile ferestrelor sunt reprezentați: Andrei, Ioan Teologul, Arhanghelul Gavriil, Artemie, Vichentie, Mina, Victor, Dimitrie, Mochie, Nichifor, Bonifatie, Nestor, Anastasie, Fotie, Agatonic, Teodor Tiron, Sava Stratilat, Mercurie etc. La capăt sunt Sfinții Constantin și Elena. La unii sfinți pisaniile sunt șterse, de aceea nu pot fi recunoscuți. În afară de scenele
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în fața Sfântului Evanghelist Luca, iar a doua oară, el ține icoana cu Maica Domnului în mână. Ultima scenă, din colțul de nord-vest ni-i prezintă pe Sfinții Iason și Sosipatru. Pe partea de sus a intradosurilor coloanelor sunt câte doi arhangheli, pictați în bust, deci, în total șase imagini. Pe spațiul îngust dintre catapeteasmă și marginea turlei, marcată de brâul răsucit, este o friză cu figuri de sfinți, întregi sau medalioane. Glafurile de jos ale ferestrelor nu sunt pictate, ca cele
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
paznic și apoi pivnicer. După trei ani de ascultare a fost tuns în monahism, tânărul Toader primind numele de Teofan. După un an, la sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva a fost hirotonit diacon, apoi, la 8 noiembrie de sărbătoarea Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil a fost hirotonit preot pe seama Mănăstirii Cetățuia. A slujit sfânta liturghie, a așteptat credincioșii în ușa sfântului altar pentru a le da sfatul potrivit pentru viața lor duhovnicească, a fost iubitor al rugăciunii și al liniștii. Așa
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
doamna Anastasia Duca și dăruit ctitoriei în ziua sfințirii din data de 29 iunie 1672. Artista a brodat în fir de aur, argint și mătase un rând de 12 îngeri, două rânduri de câte 6 serafimi, pe Fecioara Maria, pe Arhanghelul Gavriil și buchete de flori. Inscripția brodată în limba slavonă are următorul text: Acest aurar l-a făcut Io Duca Voievod și doamna sa Anastasia și l-au dăruit la noua lor ctitorie Mănăstirea Cetățuia, în anul 7177 (1669)”. Tot
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
este sculptată Răstignirea, jos în medalioane sunt sculptați cei 4 evangheliști, iar pe verso Maica Domnului cu Pruncul. Mai sunt două cățui din argint filigranat. Sunt lucrate în stil gotic cu scena Pogorârii Duhului Sfânt iar a doua cu Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Ambele au câte o inscripție cu litere chirilice: „Această cățuie este de mine afierosită la Sfântul Agafton spre vecinica mea pomenire. Costachi Miclescu 1854 noiembrie 22”, iar a doua este datată 24 noiembrie 1854. Un alt obiect
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de lei publici, care circulă vioi prin sistemul finanțelor publice și alimentează din greu sutele și miile de contracte dubioase ale clientelei politice. Atunci i se pare și lui, că asta îi afectează cumva interesele, înjură din nou de toți arhanghelii cunoscuți, dar ca un adevărat pui de dac, înțelenit din antichitate pe meleagurile acestea, înțelege rapid că modalitatea aceasta de abordare a problemei nu-i folosește la nimic și alege să se descurce de unul singur, să-și găsească o
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
ce am scris... Ce să înțelegi din niște semne încâlcite? Dar tata înțelegea și-mi citea... Abia atunci mi se lua parcă o perdea de pe ochii și înțelegeam ce am scris. Îmi vorbea bând și-mi spunea cu glas de arhanghel: să te silești să înveți, să nu zică lumea că ai luat premiul pentru că învățătorul mi-e prieten. Eu promiteam cu lacrimile ca niște perle neșlefuite, și nu ridicam privirea până nu pleca. Mă sileam. Mă sileam două, trei zile
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
mai departe și aflu că paharnicul spune: „Adeverescu cu acestu încredințatu zapisul meu,... pentru o moșie, anume Zastinca, ce-am avutu aice la Moldova, care moșie este la ținutul Sorocii... Această moșie... am dat-o danie,... la sfânta mănăstire Svetei Arhangheli (Mihail și Gavril) de lângă Iași, zidire mării sale,... domnu al łării Moldovii... Io Grigorie Ghica voievoda, care este închinată la... marea mănăstire de la Muntele Sinaii”. Trebușoara asta îmi aduce aminte de Melentie Balica - portar al Sucevei - care se trăgea din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să-l întreb pe bătrân”. Cu acest gând în minte citesc mai departe și aflu că la 18 februarie 1741 (7249): „Natalie călugăriță, mama lui Costandinachi”, face un zapis „la mâna svinții sali, părintelui Filaretu egumenul de la sfânta mănăstire Sfetii Arhangheli și Sfânta Vineri din Iași, precum... am dăruit svintilor mănăstiri o parte de moșie ce avem cumpărătură de la răzeșii di satu de Tatomirești, care... cuprindu toate o sută și două pământuri... și cărțile domnești... le-am datu... la mâna sfinții
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
l-au dat danie domnii mele”. Îmi fac curaj și înot mai departe prin documentele vremurilor. Și la „Let 7250 (1742) august 3” găsec că s-a dat „O carte a lui Constantin Mavrocordat voievod... lui Filaret egumen de Sfetii Arhangheli (Mihail și Gavril), de volnicie, și pe cine ar pune la moșiile sale, aici pe dealu Gălății, în Târgușor, pe unde îi scriu dresele, să-și ia venitul locului pe obicei”. Se întâmpla însă ca unii slujbași domnești să sară
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
calul - cum se spune. Așa s-au petrecut lucrurile și cu pârcălabul târgului Hârlău, care a trecut peste hotărârea lui Grigorie Ghica voievod și a luat pârcălăbia de pe un pod peste Bahlui făcut de „Egumenii ce-au fostu la sveti Arhangheli și un iaz și mori în Bahlui la satul Ulmi din ținutul Hârlăului”. La 4 august 1753 (7261) însă Matei Ghica voievod hotărăște: „Dacă am văzut hrisovul... părintelui domnii mele de miluire ce au făcut cu aceste svinte mănăstiri (Frumoasa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lumea. Am avut privilegiul de a fi prezent la adunările lojei prezidate de el. Am trăit momente extraordinare. ȘATFA avea puterea de a face vizibilă realitatea care există dincolo de vălul simbolurilor. Îmi amintesc, de pildă, de acea zi a marilor arhangheli din ierarhia îngerilor, Mihail și Gabriel, zi în care cerul și pământul se apropie, iar comunicarea dintre vizibil și invizibil este cu mult mai ușoară. Ei bine, ȘATFA a reușit să ni-i aducă printre noi pe cei șapte îngeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ordin, crucea Sfântul Vladimir, nu mai era nici măcar bogatul negustor armean care câștiga și împărțea bani sau daruri cu generozitate. De când îl descoperise îngenuncheat, încovoiat în rugăciune lângă fărâma de lumină a candelei, cu umerii adunați, smeriți între aripile unui arhanghel, pictorul văzuse acolo doar un om singur și o mare suferință. Ezitase. Ieșise din biserică. Revenise totuși. Se oprise la câțiva pași de el. Se rugase, se rugase împreună cu prințul. Nu era o natură religioasă, dar atunci trăise, din plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
avea odoratul normal, n-a mai suportat... - Ce n-a mai suportat? Ce duhoare? - De picioare, domnule. Vara, domnule. În cizme - domnule. Pauză. L-am făcut praf. L-am lichidat. Cam prea ușor. Ce bun aș fi fost eu, În arhanghel apărător al românimii-românești - Împotriva străinismului Înstrăinant, alogenic și antidacoromân. Dar Grecoteiul nu se lasă, nu se lasă: - De unde știi că ne puțeau picioarele? Ți-a spus bunicu-tău, Popescu? Care știa de pe când ne pupa cizmele? Ce spuneam! Ne-românul, străinul-hainul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
îi e sete ori foame, dacă trăiește sau a murit cu ochii deschiși. În pofida caniculei, doi pasageri porniră o discuție absolut necesară. Unul susținea că Stoica era sub protecție divină, că visase planul jocului, care-i fusese descoperit noaptea de arhanghelul Gabriel. Tovarășul său de banchetă, mai rafinat, cu chelie străjuită de tuleie grizonate de jur-împrejur, susținea că, din contră, jocul era întemeiat pe o gândire probabilistică remarcabilă. - Cel puțin zece ani mai ține, ascultați-mă pe mine! Unele cucoane protestară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
o proprietăreasă posesivă; Nea Ghiță Patiserul un Criminal fără vocație; Nae Contrabandă un chefliu. Un libertin. Un crai de mahala; Coco ( poreclită și Cău-Cău) concubina flușturatică a Bossului; Pale Botîncur vărul lui Nae; Popa Costică un preot folkist; Îngerul Uriel Arhanghelul Cunoașterii Divine; Bursucul și cu Iepurele doi cavaleri medievali reîncarnați; Profesorul-curator Georgescu omologul lui Dracula; Sandu Chituc și Costel Mânecuță polițiști. Apărători ai legii și ordinii; Bogdănelu' Nebunu' zis " Dă și mie cinci lei!"; Lili Gladiatoarea o amazoană...; Mariusache Patru
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]