3,682 matches
-
1969-1972), Cleopatra Ionescu (1973), Radu Gioglovan (1974-1976), Mihai Oproiu (1977-1981), Ovidiu Costina (1997), Alexandrina Andronescu (1998); redactor-șef: Gheorghe Bulei (1994, 2002). Așa cum indică și subtitlul „Studii și materiale de istorie și istorie a culturii”, V. valorifică cercetările de istorie, arheologie și cultură locale, comunică texte și date inedite sau care corectează unele informații despre viața și activitatea unor scriitori, oameni de cultură, cărturari care s-au născut sau sunt legați de ținuturile dâmbovițene, mai ales în volume tematice, cum sunt
VALACHICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290412_a_291741]
-
Debutează în revista „Cum vorbim” (1950) și e prezent în „Limba română”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Cronica”, „Iașul literar”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revue roumaine de linguistique”, „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»”, „Teologie și viață” ș.a. A fost distins cu Premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei Române (1962) și cu Premiul „Perpessicius” al revistei „Manuscriptum”, pentru ediția critică Dosoftei, Opere, I (1978). Ca istoric al culturii române vechi și premoderne, U
URSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290391_a_291720]
-
și palpând stările germinale inefabile („Închinător la morile de vânt,/ am privit ceea ce nu avea întrerupere, / am căutat ceea ce încă nu devenise făptură”). O permanență rămâne evocarea Nordului natal și a larilor țărănești, în strofe ce se constituie într-o arheologie a eului liric, dar și într-un panteon al „Ion”-ilor cântați cotrușian de debutant. Amintirea năvălește din tot ce atinge poetul, ea se sedimentează în lucruri ce se retrag în cuvinte. Artistul e un Homer care orbește spre a
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
a personalității sale. Alte colaborări sunt găzduite de „Luceafărul”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, de care va și răspunde, întâi ca secretar științific de redacție (1971-1988), apoi ca redactor-șef. A mai semnat în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»”, „Ateneu”, „Buletinul Universității «Al. I. Cuza»”, „Cronica”, „Curierul de Iași”, „Revista română” ș.a. Câteva contribuții i s-au tipărit în publicații din străinătate: „Cahiers Benjamin Fondane” (Paris-Ierusalim), „Wissenschaftsstrukturen in Rumänien vor und nach 1989. Funktionsmodelle und Entwürfe” (Tübingen
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
Personaj întârziat între cronicarii epocii fanariote, Z.R., influențat de mișcarea de renaștere națională, scrie sub impulsul sentimentelor de îngrijorare pentru „Patria” în primejdie. Publicate postum, de B. P. Hasdeu (1884) și de Gr. G. Tocilescu (în „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, 1885, 1891), paginile sale își accentuează și prin aceasta carcterul anacronic. El tratează istoria Țării Românești între 1796 și 1820, cu incursiuni în trecut, până la daci și romani, și reveniri în actualitate, până la 1848. Sursele, vag amintite, „istorii
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
închis în mai multe penitenciare (Iași, Jilava, Gherla, Balta Brăilei). Amnistiat, lucrează mai întâi ca bibliograf la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, iar din 1968 revine în cercetare, ca responsabil al colectivului de istoria culturii la Institutul de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol” din Iași. Doctor în științe istorice (1973) și bursier al Fundației Humboldt (1977-1978), beneficiind de real prestigiu științific, devine, după evenimentele din 1989, director al aceluiași institut și profesor (până în 2001) la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
de Mare Ofițer (2000). Face parte din Comisia Internațională de Istoriografie, Asociația Istoricilor Europeni, Asociația Istoricilor Americani, Societatea Internațională pentru Studiul Timpului etc., din colegii de redacție la publicații din țară și de peste hotare, coordonează „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»” și „Xenopoliana” (editată începând din 1993) precum și numeroase volume tematice, printre care Cultură și societate (1991), Identitate/alteritate în spațiul cultural românesc (1996), Basarabia. Dilemele identității (2001), Globalism și dileme identitare. Perspective românești (2001), Franța, model cultural și
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
erudiția cu nevoia de orizont”), „nostalgia totalității” și „tradiția enciclopedică” la Mircea Eliade. De câte ori i se ivește prilejul glosează asupra unor „conexiuni” și „interferențe” ale istoriei cu limba, literatura, lingvistica, creația populară, melosul folcloric, iconografia, comparatismul, memorialistica, economia, publicistica, asociază arheologia cu arta. Îi va plasa, de exemplu, adunând tot felul de mărturii, pe Kogălniceanu, Xenopol, Pârvan sau Iorga „în universul muzicii”. Z. desăvârșește o scriitură elevată, care se supune deopotrivă rigorilor stilului științific și plasticității celui literar, devenind, prin expresivitate
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
11-12; Alexandru Zub: un personaj și o cultură de tip eroic, CL, 1994, 11-12 (semnează Florin Cântec, Florea Ioncioaia, Lucian Nastasă, Florin Platon și Cătălin Turliuc); Dan Berindei, Alexandru Zub la 60 de ani, „Memoriile Secției de Științe Istorice și Arheologie”, t. XIX, 1994; Istoria ca lectură a lumii (volum omagial), Iași, 1994; Iosif Sava, Invitații Eutherpei, Iași, 1997, 11-45; Rusu, Membrii Academiei, 573-574; Mircea Iorgulescu, Încotro și de unde, „22”, 2002, 660; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 446-447; Dicț. scriit. rom., IV
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
ARTA ANTROPOMORFĂ FEMININĂ ÎN PREISTORIA SPAȚIULUI CARPATO-NISTREAN „ Dr. Ilie Borziac este, fără îndoială, un om vrednic...”. Așa începeam, cu doi ani în urmă, Omagiul adus unui mare specialist al arheologiei paleoliticului european<footnote V. Chirica, Prof. univ. dr. habil. Ilie Borziac la 60 de ani, în ArhMol., XXXII, 2009 (2010), p. 410-411. footnote>. Acum, trebuie să spunem că Dr. habilitat Ilie Borziac a fost un om vrednic, pentru că la data
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
de acest râu. Atunci, la Nitra, Ilie Borziac mia spus că ar merge pe jos până la Putna, la mormântul Voievodului întregii Moldove, Ștefan cel Mare. După numai câteva luni, a avut această posibilitate, în cadrul primului Colocviu pe care Institutul de Arheologie Iași al Academiei Române l-a organizat pentru ca arheologii de Iași să se cunoască cu arheologii de la Chișinău. Au trecut peste 20 de ani de frumoasă, rodnică, benefică prietenie și colaborare, pe teren și în volume speciale. Noi doi am fost
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
data de la 22 iulie 1948, în com. Bulboci, lângă Soroca, unde a făcut și școlile de până la cursurile universitare. În 1972 a absolvit Facultatea de Istorie a Universității de stat din Chișinău, dar s-a impus ca un pasionat al arheologiei încă din timpul studenției, când și-a făcut și „practica” în domeniu, în compania unor iluștri arheologi basarabeni: prof. Ion Niculiă și prof. N. Chetraru. Îndeosebi cu N. Chetraru, Ilie a străbătut spațiul geografic dintre Prut și Nistru, iar rezultatul
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
iar rezultatul a fost descoperirea a peste 200 de noi stațiuni paleolitice, multe dintre acestea fiind introduse în circuitul științific prin strădaniile sale de mai târziu. În această postură, de student-arheolog a fost remarcat de Profesorul P. I. Boriskovskii, Patriarhul arheologiei europene a Paleoliticului, cum l-am numit în 1980, cu ocazia unei vizite la Leningrad, la Institutul de Arheologie al Academiei de Științe a URSS. La numai un an după terminarea facultății, a fost acceptat la doctorat, de către Prof. P.
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
științific prin strădaniile sale de mai târziu. În această postură, de student-arheolog a fost remarcat de Profesorul P. I. Boriskovskii, Patriarhul arheologiei europene a Paleoliticului, cum l-am numit în 1980, cu ocazia unei vizite la Leningrad, la Institutul de Arheologie al Academiei de Științe a URSS. La numai un an după terminarea facultății, a fost acceptat la doctorat, de către Prof. P. I. Boriskovskii, susținându-și, în 1978, cu un succes binemeritat Teza cu titlul Paleoliticul superior din Nord-Vestul R. Moldova
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
Știință și Studii Postuniversitate (1999-2005), fie ca cercetător științific principal și secretar științific al Institutului de Istorie și Științe Politice din cadrul Facultății de Istorie și Relații Internaționale (din 2005). Cultura sa generală, pregătirea de specialitate, probitatea sa profesională în domeniul Arheologiei preistorice, al Istoriei antice, cu necesarele implicații științifice în domeniul disciplinelor conexe arheologiei, au făcut posibilă, ba chiar au impus prezența sa la catedră, la diverse școli superioare de la Chișinău, unde a prezentat studenților cursuri strălucite în domenii diferite, dar
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
al Institutului de Istorie și Științe Politice din cadrul Facultății de Istorie și Relații Internaționale (din 2005). Cultura sa generală, pregătirea de specialitate, probitatea sa profesională în domeniul Arheologiei preistorice, al Istoriei antice, cu necesarele implicații științifice în domeniul disciplinelor conexe arheologiei, au făcut posibilă, ba chiar au impus prezența sa la catedră, la diverse școli superioare de la Chișinău, unde a prezentat studenților cursuri strălucite în domenii diferite, dar care impuneau o strictă specializare. În paralel cu aceste activități științifice și didactice
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
Chișinău, unde a prezentat studenților cursuri strălucite în domenii diferite, dar care impuneau o strictă specializare. În paralel cu aceste activități științifice și didactice, Ilie Borziac a colaborat la editarea și tipărirea mai multor serii de publicații științifice în domeniul arheologiei și istoriei vechi, de la Chișinău, devenind membru al comitetelor lor de redacție. Pe criterii strict profesionale, pe baza competențelor sale științifice, ca urmare a valorificării descoperirilor proprii sau ale altora mai vechi, dr. Ilie Borziac s-a impus și atenției
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
Covalenko, V. Haheu, V. Burlacu, ori paleontologii Th. Obadă, A. Prepeliță, V. Pascaru. I-a primit cu aceeași dragoste și le-a împărtășit din știința sa, pe arheologii români C. Beldiman, Em. Alexandrescu, ori pe unii membri ai Școlii de arheologia paleoliticului de la Târgoviște. Tuturor le-a fost apropiat prieten, sfătuitor, îndrumător, le-a oferit cu generozitate informații și materiale arheologice, pe care le au valorificat în studii care au îmbogățit accesul la cunoașterea realităților arheologice din Preistoria întregului spațiu carpatonistrean
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
întregii epoci paleolitice, prin cele peste 70 de comunicări științifice, prezentate la reuniuni științifice interne și internaționale, la marile congrese organizate de UISPP, de Comisia a 8-a a UISPP, la colocvii speciale pe teme diverse, îndeosebi cu privire la discipline conexe arheologiei paleoliticului. În același context, se apreciază cooperarea sa la organizarea și buna desfășurare a primului Colocviu arheologic sovieto-american, cu o vizită specială pe șantierul de la Cosăuți (1989), iar în 1991 a făcut parte din delegația ruso-moldoucraineană în USA, la mai
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
pus capăt unei experiențe pozitive a societății românești sub un domnitor autohton, ele Însemnând, totodată, Începutul unei perioade reacționare, marcată de „alianța burghezo-moșierească” <ref id="3">3 Vasile Russu, Considerații privind teoria alianței burghezo-moșierești, În Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A. D. Xenopol”, Iași, XV, 1978, p. 456-463; v. și Vasile Russu, Studii de istorie modernă, ed. Gh. Cliveti și Silviu Claudiu Mihai, Bacău, 2008, p. 583-596. </ref> și de instalarea „prințului străin” pe tronul României, prinț descendent din ramura cadetă
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
înconjoară, s au îngălbenit, șoșoteau, se strecoară, poleiesc, hohotesc. Imagini vizuale, Imagini auditive, Imagini de mișcare Se innegurează, vâjâie, risipește 4. Transformă propozițiile următoare în titluri fără predicat: Elevii traversează Munții Carpați. -Traversarea Carpaților Cercetătorii urmăresc dezvoltarea plantelor Urmărirea plantelor Arheologii cercetează ruinele unei cetăți Cercetarea cetății Ei se gândesc să organizeze o excursie organiyarea excursiei Profesorii corectează testele date la examen corectarea testelor 5. Alcătuiește un scurt text în care să redai cât mai multe acțiuni desfășurate de tine în
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
va înlocui, e director al școlilor naționale neunite române și sârbești din satele regimentului și, până la sfârșitul vieții, protopop la Mehadia. Prin școală și biserică duce o susținută activitate de luminător cultural. A fost pasionat mai ales de istorie, de arheologie și numismatică, deschizând la Mehadia un muzeu - apreciat și de Damaschin T. Bojincă -, unde va aduna colecții antice și medievale, descoperite în Banat. Deși a scris mult și variat - lucrări istorice și didactice - în limba română și în germană, S.
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
există potcovari. Nu mai există nici cai care să-i caute pe potrcovari. Copiii nu mai descoperă în praf / potcoave de fulgerătură dură / pe care să scuipe și să le-arunce-n urmă / ca să aibă parte de noroc. / Nu mai există caiele, arheologii doar / de vor descoperi printre dinții ultimului potcovar... // Nu mai există potcovari. / Există numai momentul unei nicovale / - într-un muzeu, ca o nedumerire, deci - / Cutreierat de mistice scântei. / Există numai poemul acesta ca un cal / strivit de hulubele de oțel
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
redactor responsabil adjunct) și Iorgu Stoian (secretar). Ulterior mai fac parte din comitetul de redacție Cicerone Poghirc, Valentin Al. Georgescu, I. Fischer, Zoe Petre, Eugen Cizek, Andrei Avram, A. Barnea. Revista își propune să publice „lucrări de filologie propriu-zisă, de arheologie, de istorie veche, de filosofie, de istorie a dreptului, de metodica predării limbilor clasice, adresându-se pentru colaborare cadrelor didactice și cercetătorilor Universității și din institutele Academiei RPR” (Cuvânt înainte). De-a lungul timpului se păstrează aceleași rubrici: „Comunicări și
STUDII CLASICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289992_a_291321]
-
ploaie / și inima arde: Ieri a făcut arătură, / azi a pus semințe, / mâine semințele vor încolți. Vântul se potolește, ploaia cade din belșug. / Holdele omului vor rodi” (Mulțumire). În cărțile următoare - Pietre kilometrice (1963), Miracole (1966), Alte poeme (1968) și Arheologie blândă (1968) - se dezvoltă o poezie nostalgică în care sentimentalitatea deceptivă se susține prin evocarea lucrurilor mărunte și prin invocarea vremurilor apuse. Stilistic vorbind, această etapă e o sinteză între G. Bacovia și Ion Pillat: atmosfera rămâne aceea de oraș
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]