1,821 matches
-
face asemănător Fiului, iar cuvintele apostolului se adeveresc: „De ați avea zeci de mii de învățători în Hristos, totuși nu aveți mulți părinți. Căci eu v-am născut prin Evanghelie în Iisus Hristos” (I Corinteni 4, 15). În spiritul interpretării arhimandritului Zaharia, putem spune că botezul, spovedania, euharistia sunt taine care fac dintr-un individ credincios un ipostas al Bisericii universale - un loc unde regulile politeții, atât de necesare în lume, sunt abrogate pentru a lăsa iubirii autoritatea supremă. Pe scurt
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cap. V, VI, VIII). Ar fi cu neputință ca într-un singur articol să facem dreptate bogăției de teme și profunzimii cu care această carte ne surprinde la fiecare pas. Cu discreție, fără să facă operă de patrolog sau istoric, arhimandritul Zaharia îl aduce pe starețul Sofronie în conversație cu cei mai importanți teologi ai Bisericii - de la Atanasie cel Mare, Ioan Scărarul sau Maxim Mărturisitorul până la Simeon Noul Teolog sau Grigorie Palama, arătând mai întâi caracterul tradițional al învățăturii sale dogmatice
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Pavel) nu mai este o simplă instanță a unei naturi generice (umanitatea). Aceasta este și teza apărată, între alții, de mitropolitul Ioan Zizioulas în faimosul și controversatul său eseu intitulat Being and Communion (1984). Totuși, spre deosebire de Berdiaev, Lossky sau Zizioulas, arhimandritul Sofronie nu opune într-un stil existențialist „natura umană” vs „persoana”. Pentru Sofronie Saharov, natura umană restaurată prin har nu mai trăiește sub dictatura necesității, ci a pășit deja în sfera eshatologică a libertății. În excelentul rezumat al ieromonahului Zaharia
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o simplă decizie intelectuală de a îmbrățișa „personalismul dialogic” al teologilor moderni, ci de un mod al existenței plenare, cea care caracterizează viața Sfintei Treimi. Teologia persoanei și roadele compasiuniitc " Teologia persoanei și roadele compasiunii" Teologia persoanei este - în cazul arhimandritului Sofronie - o revelație a concretului în viața duhovnicească ghidată de principiile ancestrale ale tradiției monastice răsăritene. Accentele noi descoperite de arhimandritul Zaharia în teologia starețului Sofronie au, fără îndoială, un caracter profetic, răspunzând întrebărilor mute ale lumii de astăzi. Învățătura
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
caracterizează viața Sfintei Treimi. Teologia persoanei și roadele compasiuniitc " Teologia persoanei și roadele compasiunii" Teologia persoanei este - în cazul arhimandritului Sofronie - o revelație a concretului în viața duhovnicească ghidată de principiile ancestrale ale tradiției monastice răsăritene. Accentele noi descoperite de arhimandritul Zaharia în teologia starețului Sofronie au, fără îndoială, un caracter profetic, răspunzând întrebărilor mute ale lumii de astăzi. Învățătura părintelui Sofronie despre rugăciunea pentru întreaga umanitate este, cu siguranță, una dintre cele mai îndrăznețe schițe de teodicee ortodoxă - iar părtași
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
atrage, cu siguranță, interesul cititorilor deja captivați de frumusețea învățăturilor cuviosului Siluan și de aerul rarefiat al teologiei monastice transmise de către starețul Sofronie noilor generații de creștini. Chemarea la adâncirea personală în taina smereniei universale reprezintă mesajul central al cărții arhimandritului Zaharia. Dată fiind popularitatea crescândă de care se bucură în România teologia starețului Sofronie și învățăturile duhovnicești ale cuviosului Siluan, un studiu exegetic precum Hristos, calea vieții noastre va stimula, probabil, o dezbatere publică mult mai temeinică a surselor și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
trecut, datorii în prezent și așteptări venind din viitor. Nu știm niciodată ce bogății se ascund sub aceste timide întâlniri cu vechiul și noul, laolaltă. Notă bibliografică 1tc "Notă bibliografică1" „Vasul răbdării și chipul blândețelor” a fost publicat ințial în Arhimandritul Teofil Părăianu, Prescuri pentru cuminecături, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1998; textul a fost reluat într-o formă îmbunătățită în volumul Arhimandritului Teofil Părăianu, Pentru cealaltă vreme a vieții noastre, Editura Deisis, Sibiu, 2001. Și un candid avertisment al Părintelui Teofil
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
vechiul și noul, laolaltă. Notă bibliografică 1tc "Notă bibliografică1" „Vasul răbdării și chipul blândețelor” a fost publicat ințial în Arhimandritul Teofil Părăianu, Prescuri pentru cuminecături, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1998; textul a fost reluat într-o formă îmbunătățită în volumul Arhimandritului Teofil Părăianu, Pentru cealaltă vreme a vieții noastre, Editura Deisis, Sibiu, 2001. Și un candid avertisment al Părintelui Teofil adresat cititorului: „Îți trebuie dicționar să înțelegi, e cam sofisticată cuvântarea lui” în Arhimandritul Teofil, Cine sunt eu? Ce spun eu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
reluat într-o formă îmbunătățită în volumul Arhimandritului Teofil Părăianu, Pentru cealaltă vreme a vieții noastre, Editura Deisis, Sibiu, 2001. Și un candid avertisment al Părintelui Teofil adresat cititorului: „Îți trebuie dicționar să înțelegi, e cam sofisticată cuvântarea lui” în Arhimandritul Teofil, Cine sunt eu? Ce spun eu despre mine?, interviu cu Mitropolitul Antonie Plămădeală, Sibiu, 2003, p. 135. Ca post scriptum, am atașat acestui prim text recenzia apărută inițial sub titlul „Părintele Teofil și bulgărele de zăpadă”, Convorbiri literare, vol
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Filologia fără mănuși 275 Situl eclezial al interpretării 279 Limitele pozitivismului 281 Îngerul Silezian 284 Vasul răbdării și chipul blândețelor 290 Taina firescului 293 Amintiri și cumpene 294 Teofil duhovnicul 297 Mesagerul bucuriei 298 Regăsirea paradisului. Note de lectură la arhimandritul Emilianos 300 Ereditatea misticii bizantine 300 Renașterea permanentă 302 Asceza deciziei 304 Absență sau retragere? 305 Denunțul mondenității 307 Darurile ascezei 309 Monahismul: de la credință la cunoaștere 311 Nunta filocalică 314 Ascultare, feciorie, sărăcie 316 Sensul ontologic al pocăinței. Marginalii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Petru Săbăciag, Inocențiu Glodeanu, Grigorie Frunză, Emil Sebeșan, Lucian Plapșa, pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Marcel Petrișor, Traian Popescu, Dan Lucinescu, Silvestru Nanu, pr. Nagy Géza, Corneliu Cornea, Titus Leonida, Petru Cojocaru, Gelu Gheorghiu, Constantin Rodas, Nicolae Itul, Radu Ciuceanu, Eugen Otparlic, arhimandrit dr. Zareh Baronian, Gheorghe Bâgu. Am început studiul pentru cartea de față în urmă cu mai bine de doi ani de zile, nemulțumiți fiind de modul în care erau prezentate evenimentele de la Pitești în toate cercurile și mediile, inclusiv (deseori
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
168, 181, 223 Balanovici Vasile 73 Balasiu Petru 29 Balaș Ioan 29 Balla Andrei 80, 210 Balla Corneliu 31 Bar 29 Barbă Constantin N. 51, 94, 96, 148, 152 Barbu 159 Barbu Constantin 69 Bardac Nicolae 29, 32 Baronian, Zareh (arhimandrit dr.) 16 Bartea Constantin 73 Bașotă Grigore 121 Batariuc Aurel 25, 201-202 Batovici 23 Bădescu Ilie 229 Bădescu Nicolae 143 Bălăceanu 123 Bălănescu 52 Băncilă Ioan 29 Bănescu Ioan 28 Bărbosu Viorel (doctor) 29, 75, 98-99, 164, 177, 182 Bărbulescu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Boris Chirsanov, Gheorghe Ivanițchi, Eugenia Bulboacă, Constanța Simionescu, Mica Bulboacă, Eleonora Vintilescu, Margareta Cernescu, Tara Popa, G. Marcov, E. Paraschivescu, M. Nagacevscaia, A. Lozinschi, D. Gonciaruc, Z. Ioncu, Maria Laurescu, Liudmila Popescu, Dochița Resmeriță, Ana Simionovici, M. Zaharescu, M. Macrițchi. Arhimandrit Teodosie, C. Arventieva, H. Georgescu, V. Gheorghiu, Elena Țoni, M. Pașcanu, Camelia Mihailov, A. Pozimschi, M. Croitor, Gh. Siminel, N. Furcă, N. Melnic, P. Daniel, I. Grădinaru, Alexandra Ianovscaia, Chirică V. Chirilă, Țurcanu Alexandru, Chirsanov Natalia, Roșca Gheorghe, Rudenco ștefan
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
33-34, notele 13 și 22, precum și întreg capitolul dedicat istoricului Ștefan Stratimirović, mitropolit de Karlowitz, în Victor Neumann, op. cit., pp. 71-83; vezi și R. Veselinović, „Srpska istoriografija XVIII-veka”, în Srpska stampana knjiga veka (katalog), Novi-Sad-Beograd, 1963, pp. 33-35; D. Ruvarać, Arhimandrit Jovan Rajić (1726-1801), Sr. Karlovci, 1901; S. Anuichi, Relații bisericești, ed. cit., pp. 156-157. Privitor la receptarea cehă și slovacă, vezi J. Delansky, „Die tschechische Slawistik des 18. Jahrhunderte und Schlözer”, în E. Winter (s.r.), Lomonossow, Schlözer, Pallas. Deutsch-russische
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
aripa de stânga a liberalilor și centrul moderat, înclinând mai curând spre platforma politică a centrului, dar interesat, în publicistică și poezie, de soarta „clăcașilor” și susținând vederile partidei unioniste. I se alătură J. A. Vaillant, Radu Ionescu, I. Strat, arhimandritul Iosafat Snagoveanul. Din țară trimit versuri Gh. Sion și Al. Donici (o poezie adresată ziarului, în care este salutat programul politic unionist). După șapte numere, lui Bolliac i se retrage mandatul reprezentării adepților Unirii, pe care îl capătă V. A
BUCIUMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285893_a_287222]
-
a donat 15 000 de galbeni, 500 de oi și 15 cai pentru construirea unei noi biserici la mânăstirea Cocoș din Dobrogea. Pisania bisericii menționează: Această sfântă și Dumnezeiască biserică s-a zidit în anii de la Christos 1853, pe timpul stăreției Arhimandritului Visarion, începătorul acestui sfânt locaș, dar cu cheltuiala Domniei-Sale, Domnului Hagi Nicolae Ghiță Poenarul"92. După construirea bisericii, "și alți donatori au contribuit, (...) dăruind acestei sfinte monastiri: unii pământ, alții vite, iar alții chiar sume de bani"93. De altfel
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
al XIX-lea, era de 3 287 de locuitori, dintre care: 1 399 erau români, 675 turci, 555 ruși, 229 bulgari, 129 greci și 104 evrei 846. În apropierea orașului Isaccea se afla mănăstirea Cocoș, fondată în anul 1842 de către arhimandritul Visarion, originar din Făgăraș. Acesta, ajutat de către ucenicii Gherontie și Isaia au cumpărat, în anul 1835, terenul pe care a fost construită mănăstirea 847. Prima biserică a mănăstirii a fost construită în anul 1842 "cu cheltuiala" lui Ignatie Irodeanul, unul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Poiana (Transilvania), care se călugărește aici849. Astfel, datorită acestuia "s-a construit biserica cea nouă în 1853"850. Pisania așezată deasupra intrării în biserică preciza că "această Sfântă și Dumnezeiască biserică s-a zidit în timpul stăreției prea cuvioșiei sale Visarion arhimandritul, începătorul acestui sfânt locaș; iar cu cheltuiala Domniei Sale Hagi Nicolae Ghiță Poenarul s-a zidit această sfântă biserică în anii de la Hristos 1853"851. Până în anul 1860 mănăstirea Cocoș l-a avut ca stareț pe arhimandritul Visarion, cel care a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
prea cuvioșiei sale Visarion arhimandritul, începătorul acestui sfânt locaș; iar cu cheltuiala Domniei Sale Hagi Nicolae Ghiță Poenarul s-a zidit această sfântă biserică în anii de la Hristos 1853"851. Până în anul 1860 mănăstirea Cocoș l-a avut ca stareț pe arhimandritul Visarion, cel care a întemeiat-o și a organizat-o după modelul mănăstirilor de la Sfântul Munte Athos 852. După moartea acestuia, survenită în anul 1860, până în 1884, stareț al mănăstirii Cocoș a fost Daniil arhimandritul, originar tot din Transilvania și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a avut ca stareț pe arhimandritul Visarion, cel care a întemeiat-o și a organizat-o după modelul mănăstirilor de la Sfântul Munte Athos 852. După moartea acestuia, survenită în anul 1860, până în 1884, stareț al mănăstirii Cocoș a fost Daniil arhimandritul, originar tot din Transilvania și fost ucenic al lui Visarion 853. În anul 1875 în spatele mănăstirii a fost amenajată o fântână de către un anume Theodor Moruian Construcția clopotniței mănăstirii a început în anul 1864 dar lucrările au fost finalizate abia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sale Regina Elisabeta și sub păstoria Prea Sfinției Sale Episcopul Iosif Gheorghian al Dunării de Jos s-a zidit această clopotniță și un paraclis cu hramul adormirea Maicii Domnului; prin stăruința și cu cheltuiala soborului sfintei monastiri pe timpul stăreției Prea Cucernicului Arhimandrit Daniil, în anul al 23-lea al stăreției sale și în anul mântuirei 1883"855. În 1884 arhimandritul Daniil a renunțat la conducerea mănăstirii ca urmare a acuzațiilor de însușire a unor venituri ale acesteia aduse de către Episcopul Dunării de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
această clopotniță și un paraclis cu hramul adormirea Maicii Domnului; prin stăruința și cu cheltuiala soborului sfintei monastiri pe timpul stăreției Prea Cucernicului Arhimandrit Daniil, în anul al 23-lea al stăreției sale și în anul mântuirei 1883"855. În 1884 arhimandritul Daniil a renunțat la conducerea mănăstirii ca urmare a acuzațiilor de însușire a unor venituri ale acesteia aduse de către Episcopul Dunării de Jos Iosif Gheorghian. Astfel, de la 20 noiembrie 1884 până la 15 noiembrie 1887, stareț al mănăstirii Cocoș a fost
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Daniil a renunțat la conducerea mănăstirii ca urmare a acuzațiilor de însușire a unor venituri ale acesteia aduse de către Episcopul Dunării de Jos Iosif Gheorghian. Astfel, de la 20 noiembrie 1884 până la 15 noiembrie 1887, stareț al mănăstirii Cocoș a fost arhimandritul Nicandru Boia856. După 1887 mănăstirea este implicată într-o serie de procese cu statul român deoarece acumulase o serie de datorii ce se cifrau la circa 30 000 lei. În aceste condiții, la 23 iulie 1890, stareț al mănăstirii a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Grafice "Speranța", București, 1915. Scheletti, Constantin, Dobrogea. Organizarea, Tipografia Română, Tulcea, 1879. Seișanu, Romulus, Dobrogea, Gurile Dunării și Insula Șerpilor, Editura Ziarului Universul, București, 1928. Simionescu, Ioan, Dobrogea, Editura "Cartea Românească", București, 1928. Sorescu, I., Marin, Din viața și activitatea arhimandritului Roman Sorescu, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2009. Sorescu, Roman, Monastirile dobrogene, Tipografia Profesională Dimitrie C., Ionescu, București, 1914. Stanciu, Marin, Dezvoltarea economcă și social-politică a Dobrogei în perioada 1878-1918, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", București, 1984. Stanciu, Marin, CHIRIAC, Ana, Din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
puțin ortodoxă și mai ales din partea unei fețe bisericești. -Care ar fi făptașul? --Ascultă ce spune ierodiaconul de la “biserica a Sfântului Ierarhului Nicolae din orașul Iași”: “Cumpărând eu o casă suptu hanul Trei Sfetitelor despre Bahluiu... și mergând la părintele arhimandritul și egumenul Trei Sfetitelor, chir Ignatie ca să iscălească... și nevrând să iscălească,... am vândut sfinții sale,... cea mai sus numită casă”. --De semnat, ca să confirme cumpărătura, n-a vrut să semneze, dar de cumpărat a cumpărat casa, plătind “dreptu acești
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]