1,038 matches
-
să nu se fortifice, prin intermediul aromânilor, influența bulgară. În urma războaielor balcanice, la Conferința de pace - din 1913 - de la București, prezidată de Titu Maiorescu, o anexă a tratatului (și nu clauzele tratatului însuși) specifica obligația țărilor semnatare de a proteja drepturile aromânilor. A intervenit, repede, primul război mondial care, din păcate, la Conferința de pace de după sfîrșitul său glorios pentru Antanta, nu a adus nimic favorabil revendicărilor aromânilor. Și după primul război mondial și după cel de al doilea, precizează dl Carageani
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
tratatului (și nu clauzele tratatului însuși) specifica obligația țărilor semnatare de a proteja drepturile aromânilor. A intervenit, repede, primul război mondial care, din păcate, la Conferința de pace de după sfîrșitul său glorios pentru Antanta, nu a adus nimic favorabil revendicărilor aromânilor. Și după primul război mondial și după cel de al doilea, precizează dl Carageani, "aromânii au pierdut și puținele drepturi cucerite cu greu în cîmpul libertăților religioase, situație ce persistă și astăzi". Aș adăuga că au pierdut și drepturile cetățenești
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
A intervenit, repede, primul război mondial care, din păcate, la Conferința de pace de după sfîrșitul său glorios pentru Antanta, nu a adus nimic favorabil revendicărilor aromânilor. Și după primul război mondial și după cel de al doilea, precizează dl Carageani, "aromânii au pierdut și puținele drepturi cucerite cu greu în cîmpul libertăților religioase, situație ce persistă și astăzi". Aș adăuga că au pierdut și drepturile cetățenești, nemairecunoscîndu-li-se nici calitatea de minorități naționale în țările balcanice în care locuiesc. Din nenorocire, situația
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
și drepturile cetățenești, nemairecunoscîndu-li-se nici calitatea de minorități naționale în țările balcanice în care locuiesc. Din nenorocire, situația geografică sau geopolitică e aici de așa natură încît nu era și nu este posibil să fie unite teritorial zonele locuite de aromâni cu România. Și realitatea de astăzi ca și cea din deceniile precedente demonstrează că întregul efort financiar al României de la sfârșitul veacului al XIX-lea n-a dat deloc, în timp, rezultatele scontate. Dar, consideră dl Carageani, "fără acest sprijin
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
le-a dezvăluit aromânilor, prin intermediul școlii, trecutul lor și le-a pus la dispoziție instrumentele fundamentale ca să poată crea o literatură dialectală proprie și care le-a permis să-și folosească limba lor în școală și biserică, fără acest sprijin aromânii nu ar mai fi continuat poate să existe ca entitate națională distinctă în secolul al XX-lea și mai cu seamă în ultimii patruzeci de ani". E o apreciere dreaptă la care merită să se mediteze, deși azi, în aproape
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
continuat poate să existe ca entitate națională distinctă în secolul al XX-lea și mai cu seamă în ultimii patruzeci de ani". E o apreciere dreaptă la care merită să se mediteze, deși azi, în aproape toate țările balcanice situația aromânilor este în întregime tragică, fiind pîndită de deznaționalizare. Aceasta dacă organismele europene internaționale (Uniunea Europeană) nu se sesizează pentru a adopta măsuri juridice eficiente, în virtutea stipulațiilor drepturilor omului, pentru a-i apăra pe aromâni. Întrebarea, desigur neliniștitoare, este și astăzi stabilirea
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
azi, în aproape toate țările balcanice situația aromânilor este în întregime tragică, fiind pîndită de deznaționalizare. Aceasta dacă organismele europene internaționale (Uniunea Europeană) nu se sesizează pentru a adopta măsuri juridice eficiente, în virtutea stipulațiilor drepturilor omului, pentru a-i apăra pe aromâni. Întrebarea, desigur neliniștitoare, este și astăzi stabilirea numărului de aromâni existenți, în condițiile prigoanei efective împotriva lor în Grecia (unde li se refuză statutul de minoritate etnică, considerați fiind greci) și în Albania. Dl Gh. Carageani își pune, firește, această
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
întregime tragică, fiind pîndită de deznaționalizare. Aceasta dacă organismele europene internaționale (Uniunea Europeană) nu se sesizează pentru a adopta măsuri juridice eficiente, în virtutea stipulațiilor drepturilor omului, pentru a-i apăra pe aromâni. Întrebarea, desigur neliniștitoare, este și astăzi stabilirea numărului de aromâni existenți, în condițiile prigoanei efective împotriva lor în Grecia (unde li se refuză statutul de minoritate etnică, considerați fiind greci) și în Albania. Dl Gh. Carageani își pune, firește, această întrebare și încearcă să răspundă deși nu dispune de rezultatele
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
deznaționalizare. Se va putea păstra (și chiar recupera în anumite cazuri) identitatea lor etnică sau va continua genocidul lor cultural? E greu să facem pronosticuri". Și, apoi, adaugă ceea ce eu am notat mai sus: Fapt este că țara în care aromânii sînt mai numeroși și mai compacți - adică Grecia - dă dovadă de închidere totală în ce privește drepturile minorităților etnice, inclusiv ale celei aromâne". Viitorul, dacă nu aduce dezlegări fericite din partea organismelor Uniunii Europene, e cu totul sumbru, unii exegeți ai fenomenului apreciind
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
d-lui Gheorghe Carageani. Aceasta în pofida constatării pesimiste pînă la deznădejde a prefațatorului, dl N.S. Tanașoca: "Au dispărut, prin slavizare, vlahii din Serbia, Croația, Muntenegru și Bosnia, au dispărut prin bulgarizare vlahii din Hoemus, dispar prin elenizare, slavizare și albanizare aromânii din Macedonia, Epir, Tesalia. Momentele de afirmare, în numele identității lor romanice, a unuia sau altuia dintre grupurile de vlahi din Peninsula Balcanică, a celui din Hoemus, prin Asănești, în secolul al XIII-lea, a celui aromânesc, prin acțiunea statului român
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
protejarea împotriva deochiului și altor boli. Pigmentul folosit era negrul de fum (derivat din cărbune), iar operațiunea era îndeplinită exclusiv de femei. Se pare că negrul de fum avea valențe purificatoare. După cercetătorii greci, aceste tatuaje se realizau numai de aromânii din regiunile Macedonia și Epir. De obicei materialul colorant era amestecat cu alcool, cu această pastă se desena semnul crucii în locul dorit cu un bețișor, apoi se puncta tatuajul cu ajutorul a două ace. Locul era legat cu un material textil
Tatuajele misterioase ale bătrânelor aromânce din Dobrogea. Ce semnifică și de ce îl poartă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63437_a_64762]
-
Cristina Alexandrescu Potrivit tradiției, membrii familiei Becali născuți în aceeași lună cu Everdichia Becali nu au voie să vadă trupul neînsuflețit al acesteia, deoarece riscă să aibă aceeași soartă. vă prezintă câteva dintre obiceiurile de înmormântare la aromâni, culese din cartea "Aspecte istorice din viața aromânilor". - Se crede că dacă în casă se află un copil nebotezat, în timp ce moare cineva, atunci copilul va muri, de aceea copilul va fi dus la un vecin; - Cei ce ajută la îmbăierea
Tradiții și obiceiuri de înmormântare la aromâni. Cum alungi strigoii by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63836_a_65161]
-
familiei Becali născuți în aceeași lună cu Everdichia Becali nu au voie să vadă trupul neînsuflețit al acesteia, deoarece riscă să aibă aceeași soartă. vă prezintă câteva dintre obiceiurile de înmormântare la aromâni, culese din cartea "Aspecte istorice din viața aromânilor". - Se crede că dacă în casă se află un copil nebotezat, în timp ce moare cineva, atunci copilul va muri, de aceea copilul va fi dus la un vecin; - Cei ce ajută la îmbăierea și îmbrăcarea mortului nu vor primi bani pentru
Tradiții și obiceiuri de înmormântare la aromâni. Cum alungi strigoii by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63836_a_65161]
-
îi considerau �fără stăpân" (gr. avasilentoï) și îi descriau ca genus hominum vagus, incertis errans sedibus. Mai ales în sudul Dunării, �străinii" în mijlocul cărora trăiau - câteodată, numai temporar - îi denumeau - nu fără conotații peiorative - Tsintsari, Kutza Vlahi, Karvanagii, Karaguei (pe Aromâni), Ciri-biri, cici (pe Istroromâni) etc. De notat: nume colective, generice. Care altă populație de limbă romanică a primit - în fostul Imperiu roman - din exterior, de la �străinii" majoritari, atâtea nume etnice? Explicația este simplă: romanofonii, în Balcani, și românofonii din nordul
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
se considerau ei a fi? Mai întâi, trebuie specificat că aceste comunități trăiau repliate asupra lor înseși, închise, într-un colectiv social-familial sui-generis. Vorbitorii se autodenumeau Rumâni, atât la nordul Dunării, chiar în Carpații septentrionali (Rumuni), cât și în sud (Aromâni; în Istria, Rumëri) etc. Câteodată - există și asemenea cazuri! - își însușeau etnonimul generic �străin" Vlah (Meglenoromânii, românofonii din bazinul Dunării, își spun �Vlași"; cf. Vlașca, Pădurea Vlăsiei în Muntenia), iar, în nordul Carpaților, Huțuli. Autoritățile maghiare îi numesc Olah, dar
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
altul Vrâncean", există Oșeni, Moți etc., tot astfel cum există �țări" (Țara Loviștei, Țara Bârsei, Țara Hațegului etc.) - care dovedesc �risipirea" în colective restrânse, izolate a romanității românești. Tot astfel, în sudul Dunării, Matilda Caragiu Marioțeanu, DIARO , pp. 76-78, s.v. aromân, enumeră �denumiri după localități" ale comunităților aromânești. Aveau oare aceste comunități romanofone - și românofone, în nord - simțul apartenenței la comunități etnolingvistice mai largi, dincolo de spațiul local-familial propriu? Greu de spus! Se pare, mai degrabă, că, deși vorbeau aceeași limbă, legături
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
vorbi de �insule lingvistice romanofone", de enclave etnolingvistice care, în loc de a forma uniuni, alcătuiau ceea ce se numește astăzi �piele de leopard". Dreptul la old ethnicity, la identitate și-l clama fiecare comunitate în parte. șEste adevărat, în literatura populară a Aromânilor - în culegerile lui Pericle Papahagi, în studiul lui Th. Capidan, DR IV - întâlnim mențiunea colectivă a numelui Ar(o)mân (arămăn) echivalat cu rămăn, rămănime "Român nord-danubian", dar și deosebit de acesta. Se vorbește despre ficori armâni, de munțil'i armânești
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
nord-danubian", dar și deosebit de acesta. Se vorbește despre ficori armâni, de munțil'i armânești, o fată se mândrește a fi Armână di tu munți - dar asemenea identificări etnice generice par a fi târzii, create în medii nord-dunărene, unde apartenența la Aromânii din sudul Dunării devenea un atribut important.ț V. întrebarea principală pe care trebuie să o punem este: membrii acestor comunități romano- și românofone, care își atribuiau ei înșiși diverse nume locale (sau chiar generice), își cunoșteau originile și �dreptul
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
un act cultural a posteriori introdus de istorici și de filologi. VII. în schimb, aceste comunități aveau conștiința propriei identități etnolingvistice. Matilda Caragiu Marioțeanu, în Dodecalogul inclus în DIARO, pp. 439-452, afirmă cu convingerea specialistului: �aromâna este limba maternă a Aromânilor care le conferă conștiința lor etnolingvistică" (p. 442). în aceste condiții, autoarea introduce conceptul sociolingvistic de alteritate, factor esențial cunoscut în cercetările privind identitatea comunităților lingvistice izolate (Sprachinseln). Vorbind altă limbă decât cea din jur și, mai ales, voind a
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
izolate (Sprachinseln). Vorbind altă limbă decât cea din jur și, mai ales, voind a o păstra (language maintenance), alteritatea garantează fidelitatea lingvistică diacronică. (în Peninsula Balcanică, fiecare etnie avea o limbă proprie, ceea ce, arată Matilda Caragiu Marioțeanu, făcea pe �orice Aromân... să se simtă un altul"!) VIII. Problemele identitare au început să se complice începând cu secolul al XVIII-lea, atunci când o bună parte dintre Aromâni au avut acces, în urma dezvoltării economico-sociale, la instrucția școlară. Aromânii se �îmbogățeau", devenind oameni respectabili
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Balcanică, fiecare etnie avea o limbă proprie, ceea ce, arată Matilda Caragiu Marioțeanu, făcea pe �orice Aromân... să se simtă un altul"!) VIII. Problemele identitare au început să se complice începând cu secolul al XVIII-lea, atunci când o bună parte dintre Aromâni au avut acces, în urma dezvoltării economico-sociale, la instrucția școlară. Aromânii se �îmbogățeau", devenind oameni respectabili în societatea greacă. în plus, în aceeași vreme, se fac simțite și în Grecia efectele Iluminismului european, care deschidea drumul spre cultură. Dar la care
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Caragiu Marioțeanu, făcea pe �orice Aromân... să se simtă un altul"!) VIII. Problemele identitare au început să se complice începând cu secolul al XVIII-lea, atunci când o bună parte dintre Aromâni au avut acces, în urma dezvoltării economico-sociale, la instrucția școlară. Aromânii se �îmbogățeau", devenind oameni respectabili în societatea greacă. în plus, în aceeași vreme, se fac simțite și în Grecia efectele Iluminismului european, care deschidea drumul spre cultură. Dar la care cultură, în afară de aceea în mijlocul căreia trăiau: cultura grecească? Aromânii care
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
școlară. Aromânii se �îmbogățeau", devenind oameni respectabili în societatea greacă. în plus, în aceeași vreme, se fac simțite și în Grecia efectele Iluminismului european, care deschidea drumul spre cultură. Dar la care cultură, în afară de aceea în mijlocul căreia trăiau: cultura grecească? Aromânii care voiau să se dezvolte intelectual nu aveau posibilitatea să învețe decât în școli grecești și să-și formeze o cultură grecească. în ce condiții puteau aceștia să-și conserve identitatea aromânească? Th. Capidan 1932, pp. 39-41, vorbește chiar despre
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
care voiau să se dezvolte intelectual nu aveau posibilitatea să învețe decât în școli grecești și să-și formeze o cultură grecească. în ce condiții puteau aceștia să-și conserve identitatea aromânească? Th. Capidan 1932, pp. 39-41, vorbește chiar despre Aromâni care își făceau însemnări cu alfabet grecesc dar în grai aromânesc: �pe vremea aceea, Aromânii cu carte, oricât de grecizați au fost în cultură, ei n-au fost și în conștiință, pentru că întotdeauna au avut conștiința trează că se deosebesc
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
și să-și formeze o cultură grecească. în ce condiții puteau aceștia să-și conserve identitatea aromânească? Th. Capidan 1932, pp. 39-41, vorbește chiar despre Aromâni care își făceau însemnări cu alfabet grecesc dar în grai aromânesc: �pe vremea aceea, Aromânii cu carte, oricât de grecizați au fost în cultură, ei n-au fost și în conștiință, pentru că întotdeauna au avut conștiința trează că se deosebesc de Greci" (ibid.). Și totuși, în această identitate deghizată - profitabil! - au apărut �Greci" - de fapt
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]