1,313 matches
-
grozav când te-ai apucat de așa ceva. — În ce sens? Ce vreți să spuneți cu „cazuri extreme“? — Păi... bine, îți spun, dar numai ție. Să știi că nu o să mai existe sunete pe lume. — Cum adică? am sărit eu ca ars. — Va dispărea complet sonorul pentru că sunetele nu-și mai au rostul în evoluția omenirii. Ba dimpotrivă, nu fac decât să dăuneze, așa că, mai devreme sau mai târziu, tot ne dispensăm de ele. — A, deci nu vom mai auzi nici ciripitul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
e o problemă chiar mai importantă, zise unul dintre ei. Vă spun din experiență că este singura concluzie rezonabilă la care se poate ajunge. Și dintr-un anumit punct de vedere, e un experiment periculos. — Experiment? am sărit eu ca ars. — Da, experiment, au zis ei în cor. Dar nu-ți putem dezvălui mai mult de-atât. Scuze! Mi-au arătat apoi cum se fac permutările. Mi-au spus să le operez singur, în cursul nopții, să n-am stomacul nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și neoretorica - în franceză (1982) și în japoneză (1979). Un susținător al retoricii a fost F. chiar de la început, în Conceptul de literatură veche întreaga demonstrație, plină de știință, a autorului având în vedere prezența, în cărțile vechi, a acelei ars bene et pulchre dicendi. Conceptul de literatură, pe care F. îl urmărește în Antichitatea greacă și latină, în Evul Mediu și în epoca modernă, nu oferea, în vechime, spațiu pentru distincții obișnuite astăzi. Literatura nu era limpede despărțită de alte
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
viziune de ansamblu măreață asupra folclorului și etnografului român”. F. participă, individual sau împreună cu studenții filologi, la îmbogățirea Arhivei de Folclor a Facultății din Iași cu materiale din județele Moldovei. SCRIERI: Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf, București, 1987; Sapientia ars vitae est. Mic dicționar de cuvinte, locuțiuni, cugetări și citate străine, Iași, 2002. Repere bibliografice: Marin Florea, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, CRC, 1987, 28; Brândușa Steiciuc, „Simeon Florea Marian, folclorist și etnograf”, „Magazin”, 1987, 33; Nicolae Cârlan, „Simeon
FOTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287074_a_288403]
-
Simion Bărnuțiu, Discursul de la Blaj și scrieri de la 1848, pref. Ion Rațiu, Cluj-Napoca, 1990, Istoria filosofiei, I-II, București, 2000-2003 (în colaborare); Samuil Micu, Istoria și lucrurile și întâmplările românilor, I-II, pref. edit., București, 1995; Petru Maior, Scripta minora (Ars literaria. Animadversiones. Epistolarium. Ultimae), pref. și tr. edit., București, 1997; Inochentie Micu-Klein, Arhieraticon, introd. edit., București, 2000; Biblia de la Blaj. 1795, ed. jubiliară, pref. Camil Mureșan, postfețe Ioan Chindriș și Eugen Pavel, Roma, 2000 (în colaborare). Repere bibliografice: Nicolae Balotă
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
în Incursiuni critice (1975), cronicarul literar încearcă, într-o suită de articole, o definire a condiției debutului. El glosează asupra actului critic, pe care îl înțelege ca pe o formă de meditație asupra existenței umane. Termenul de referință pentru o ars critica, bazată pe conceptul moral al „bunului-simț”, ar fi umanismul activ. Poziția sa tranșantă poate crea impresia inaderenței la conceptele teoretice moderne. Chiar dacă nu și-a structurat programatic liniile orizontului critic, este evidentă în demersul său tendința de a-și
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
secția psihologie-pedagogie, a Universității din București (1967), a lucrat ca profesoară, apoi ca redactor la revista „Cutezătorii”. Debutează cu un grupaj de povestiri în „Luceafărul” (1966), colaborând ulterior și la „România literară”, „Viața românească” ș.a. Volumul Liliacul cânta în surdină. Ars amandi (1968), care cuprinde două microromane, adoptă formula confesivă pentru a trata superficial, dar dezinvolt și cu prospețime, teme ca iubirea sau moartea, invidia sau generozitatea. Nuvelele din Aldebaran (1970), mai puțin reușite la nivelul epic decât la cel al
GHIRVU-CALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287269_a_288598]
-
moravuri, primează epicul debordant, cu accente senzaționale. G.-C. semnează și un volum de publicistică, Reverberații (1971), în colaborare cu Alexandru Guțan, precum și romanele pentru copii Alte culori, alte anotimpuri (1973) și Caruselul primăverii (1986). SCRIERI: Liliacul cânta în surdină. Ars amandi, București, 1968; Aldebaran, București, 1970; Reverberații (în colaborare cu Alexandru Guțan), București, 1971; Alte culori, alte anotimpuri, București, 1973; Fluturi pentru iarnă, București, 1977; Aniversarea, București, 1980; Haina vântului, București, 1981; Cum trece timpul, București, 1983; Caruselul primăverii, București
GHIRVU-CALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287269_a_288598]
-
de pesmet din biscuiți, trei linguri de vișinată, trei linguri de zahăr, trei linguri de gem de caise. Amestecăm toate și facem o pastă cu care umplem merele. Într-un vas inox sau emailat punem trei linguri de zahăr la ars și căptușim vasul cu zahărul topit. Așezăm merele în vas, turnăm 100 ml de vin alb și dăm vasul la cuptor. Pe fiecare măr punem un cub de unt și puțin zahăr. NUGAT CU SOS DE ZMEURĂ 200 gr. de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
cele 2 foi. Se împachetează bine și se dă la rece. NUGA (4) 4 gălbenușuri și un ou întreg se bat cu 200 g zahăr și 150 g unt. Separat, într-un vas se pun 200 g de zahăr la ars. Rețeta este pentru 2 foi. După ce s-a caramelizat, se adaugă crema din ouă și se lasă la foc până se topește zahărul, apoi dăm vasul deoparte și punem 300 g nucă prăjită și tocată cu cuțitul. Amestecăm bine și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
când își schimbă culoarea, adăugăm câte puțină zeamă și coajă de lămâie. Se freacă până devine o pastă catifelată. Se pune la borcane și se leagă cu celofan. ȘERBET DE ZAHAR ARS Într-o cratiță punem 300 g zahăr la ars, după care se stinge cu 2 pahare de apă. După ce s- a topit acest sirop, se pune peste el 1 kg zahăr, apoi se topește la foc moale, după care se dă la foc iute și se adaugă o lingură
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
chipului, părul și barba de un blond deschis stârneau în mod deosebit curiozitatea". Dacă Venerina este indignată că lumea își bate joc de străin, dacă ea vrea ca el să fie strigat pe numele său, Lars și nu "L'Arso", Arsul, când ea devine mamă nu mai acordă atenție acestui fapt. ("Strigă-l Arsul ca toată lumea! Acum, nu mai contează"). Bolnavul care se va însănătoși încetul cu încetul, îngrijit cu o tandrețe aproape maternă de către nepoata lui don Paranza, Venerina, deschide
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Dacă Venerina este indignată că lumea își bate joc de străin, dacă ea vrea ca el să fie strigat pe numele său, Lars și nu "L'Arso", Arsul, când ea devine mamă nu mai acordă atenție acestui fapt. ("Strigă-l Arsul ca toată lumea! Acum, nu mai contează"). Bolnavul care se va însănătoși încetul cu încetul, îngrijit cu o tandrețe aproape maternă de către nepoata lui don Paranza, Venerina, deschide ochii mari albaștri plin de uimire ca să privească încăperea și ținutul care îl
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vii din interiorul lor «au ars ca o torță», sub supravegherea polițiștilor ucraineni [sub conducerea pretorului Mănescu, n.n.], în timp ce zecile de mii de evrei care erau închiși în cocini și șoproane au auzit strigătele de groază și durere ale celor arși de vii. Asta s-a petrecut într-o duminică dimineața, 21 decembrie 1941, ultima zi de Hanuca” (p. 148). Evreii din Chișinău au avut, din păcate, aceeași soartă cu cei din Transnistria. în cartierul sudic Vistriceni, transformat în ghetou, au
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu-și pierduseră mințile: „Am mers ziua În amiaza mare peste 900 oameni, care au mai rămas În viață din câteva mii, goi complet”29. Puținii care mai erau conștienți de starea lor au lăsat scene desprinse parcă din literatură: „Arși de sete, plini de plăgi de tot soiul, buzele o rană, trupurile acoperite de sânge Închegat... șașaț am ajuns duminică după-amiază la Călărași XE "Călărași" ”30. Chestorul Poliției, Constantin Manoilescu XE "Manoilescu, Constantin" , a fost printre primii care s-au
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
tratamente, precum și cu compartimentul de spitalizare de o zi. Blocul operator Articolul 46 Blocul operator grupează toate sălile de operații necesare diverselor specialități (profiluri) medicale. În spitalele generale, profilurile medicale care utilizează blocul operator sunt: chirurgia generală, ortopedia, traumatologia și arșii, cardiologia, gastroenterologia, urologia, obstetrica, ginecologia, oftalmologia, ORL, pediatria, oncologia, și serviciul de urgență. Articolul 47 În funcție de numărul de paturi chirurgicale și ținând seama de specificul activităților medicale, pentru unele secții (compartimente) se pot prevedea săli de operații proprii în afara blocului
ORDIN nr. 713 din 8 iunie 2004 privind aprobarea normelor de autorizare sanitară a unităţilor sanitare cu paturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164621_a_165950]
-
În funcție de numărul de paturi chirurgicale și ținând seama de specificul activităților medicale, pentru unele secții (compartimente) se pot prevedea săli de operații proprii în afara blocului operator centralizat, cum este cazul pentru: secția obstetrica-ginecologie, secția de oftalmologie, secția ORL, compartimentul de arși, serviciul de urgență. Articolul 48 Dimensionarea blocului operator, respectiv determinarea numărului necesar de săli de operație, se face prin raportare la numărul de paturi din secțiile și compartimentele cu profil chirurgical care îl utilizează. ● O sală de operație pentru 30-35
ORDIN nr. 713 din 8 iunie 2004 privind aprobarea normelor de autorizare sanitară a unităţilor sanitare cu paturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164621_a_165950]
-
operație, se face prin raportare la numărul de paturi din secțiile și compartimentele cu profil chirurgical care îl utilizează. ● O sală de operație pentru 30-35 de paturi chirurgicale ● O sală de operație pentru 25 de paturi pentru specialități chirurgicale (transplant, arși). Articolul 49 În funcție de marimea și structura medicală a spitalului, blocul operator centralizat poate grupa 2-10 săli de operație. Articolul 50 În proiectarea/amenajarea blocurilor operatorii se vor lua în considerație următoarele: (a) Pentru spitalele mici și mijlocii se recomandă gruparea
ORDIN nr. 713 din 8 iunie 2004 privind aprobarea normelor de autorizare sanitară a unităţilor sanitare cu paturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164621_a_165950]
-
particularitățile procedurilor medicale și/sau numărul de paturi aferent o justifica, se pot organiza compartimente de terapie intensivă specializate, distincte de unitatea centrală, amplasate în secțiile medicale respective; este cazul mai ales pentru următoarele specialități: cardiologie și boli vasculare, pediatrie, arși și traumatologie, transplant de organe. Articolul 64 Spațiile componente ale serviciului AȚI sunt următoarele: ● unitățile de îngrijire - saloane sau nuclee cu spații aferente pentru: postul de supraveghere (directă și/sau monitorizată), grupul de igienizare, depozite diverse; ● cameră de lucru pentru
ORDIN nr. 713 din 8 iunie 2004 privind aprobarea normelor de autorizare sanitară a unităţilor sanitare cu paturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164621_a_165950]
-
prevăzute în normele de protecție a muncii. (c) Pentru protecția mediului este obligatorie dotarea echipamentelor de ventilație mecanică prin exhaustare cu dispozitivele de filtrare prevăzute de norme. Articolul 9 (a) Se recomandă dotarea blocurilor operatorii (cu precădere pentru transplant, mari arși, chirurgie pe cord deschis, imunodepresati), serviciilor de terapie intensivă și a unităților de prematuri din spitalele existente la data intrării în vigoare a prezentelor norme, cu instalații de tratare specială a aerului (în cazul în care spitalul nu este încă
ORDIN nr. 713 din 8 iunie 2004 privind aprobarea normelor de autorizare sanitară a unităţilor sanitare cu paturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164621_a_165950]
-
exceptând versantul sud-vestic al vf. Tifla (intravilanul localității Cioclovina), parcelele forestiere 41 - 61, 73 - 74, 76 - 86, 88 - 122, 124 - 143, 146, 147, 162 - 231 din UP I Fizesti a OS Pui precum și pajiștile și fânețele de la sud de Dl. Arsului, est de Culmea Robului și aliniamentul localităților Murgoi, Zabadiu, Norda, Varmita, Federi, excluzând intravilanul localităților Ohaba Ponor, Slatina și Sipoteni, parcelele 169-188 din UP ÎI Stânga Strei a OS Baru cu enclavele din interiorul acestora, pășunea Dealu Poienii și pășunea
ORDIN nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversitatii biologice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152208_a_153537]
-
de urgență Floreasca - nozocomiale Spitalul universitar de urgență București - nozocomiale Spitalul clinic Colentina - cabinet județean DV din secția de specialitate Spitalul clinic "Prof. Dr. Scarlat Longhin" - cabinet județean DV din ambulatoriul de specialitate Spitalul clinic de chirurgie plastică reparatorie și arși - nozocomiale Spitalul clinic "Dr. L. Cantacuzino" - nozocomiale Spitalul de obstetrica-ginecologie "Dr. Maria Burghele" Buftea - nozocomiale 1.2 Supravegherea și controlul infecției HIV/SIDA Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București Institutul de Sănătate Publică București Spitalul de boli
ORDIN nr. 172 din 18 februarie 2004 pentru aprobarea derulării programelor şi subprogramelor de sănătate finanţate din bugetul de stat şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în anul 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156245_a_157574]
-
Nicolau" Buc. Serviciul de Ambulanță al Municipiului București Spitalul clinic de urgență Floreasca București - clinică de chirurgie cardiovasculară, AȚI Spitalul universitar de urgență București - secția AȚI Spitalul clinic de urgență "Bagdasar-Arseni" secția AȚI Spitalul de Urgență Chirurgie Plastică Reparatorie și Arși București Spitalul Clinic Colentina București - Clinică Ortopedie Spitalul clinic de urgențe oftalmologice București Spitalul de copii "L. Țurcanu" Timișoara Spitalul clinic județean Timișoara - secția AȚI Centrul de Hemodializa și Transplant Renal Timișoara 2.13 Tratamentul pentru toxicodependenta Spitalul clinic de
ORDIN nr. 172 din 18 februarie 2004 pentru aprobarea derulării programelor şi subprogramelor de sănătate finanţate din bugetul de stat şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în anul 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156245_a_157574]
-
de urgență Floreasca - nozocomiale Spitalul universitar de urgență București - nozocomiale Spitalul clinic Colentina - cabinet județean DV din secția de specialitate Spitalul clinic "Prof. Dr. Scarlat Longhin" - cabinet județean DV din ambulatoriul de specialitate Spitalul clinic de chirurgie plastică reparatorie și arși - nozocomiale Spitalul clinic "Dr. L. Cantacuzino" - nozocomiale Spitalul de obstetrica-ginecologie "Dr. Maria Burghele" Buftea - nozocomiale 1.2 Supravegherea și controlul infecției HIV/SIDA Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București Institutul de Sănătate Publică București Spitalul de boli
ORDIN nr. 113 din 18 februarie 2004 pentru aprobarea derulării programelor şi subprogramelor de sănătate finanţate din bugetul de stat şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în anul 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156248_a_157577]
-
Nicolau" Buc. Serviciul de Ambulanță al Municipiului București Spitalul clinic de urgență Floreasca București - clinică de chirurgie cardiovasculară, AȚI Spitalul universitar de urgență București - secția AȚI Spitalul clinic de urgență "Bagdasar-Arseni" secția AȚI Spitalul de Urgență Chirurgie Plastică Reparatorie și Arși București Spitalul Clinic Colentina București - Clinică Ortopedie Spitalul clinic de urgențe oftalmologice București Spitalul de copii "L. Țurcanu" Timișoara Spitalul clinic județean Timișoara - secția AȚI Centrul de Hemodializa și Transplant Renal Timișoara 2.13 Tratamentul pentru toxicodependenta Spitalul clinic de
ORDIN nr. 113 din 18 februarie 2004 pentru aprobarea derulării programelor şi subprogramelor de sănătate finanţate din bugetul de stat şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în anul 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156248_a_157577]