119,094 matches
-
prelungit pînă azi al unora dintre cei în care ne pusesem mari speranțe în anii '70. Pintilie, purtătorul ștafetei Nu știu dacă meritul la care vreau să mă refer în primul rînd, după lectura celor peste 300 de pagini dedicate artei filmului de revista Secolul 21, aparține directorului publicației, Ștefan Aug. Doinaș, sau "consilierului de număr", Alex. Leo Șerban. Dar în mod cert, printre performanțele acestuia din urmă, definitorie pentru aptitudinea criticului, este întrunirea, la colocviul introductiv al numărului special pe
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
simplă. Volumul se structurează mai departe în alte șase secțiuni, uneori convențional numite, subsumând de regulă mai multe scrieri leibniziene: Lămurirea dificultăților ridicate de Pierre Bayle, Despre ceea ce este independent de simțuri și de materie, Discurs cu privire la metoda certitudinii și arta de a inventa pentru a încheia disputele și pentru a progresa în timp scurt, Considerații despre teoria unui spirit universal unic, Considerații despre principiile de viață și despre naturile plastice, Principiile naturii și grației întemeiate pe rațiune. Trebuie remarcat că
O premieră editorială by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15240_a_16565]
-
geometria lui Lobacevski, în care paralelele se întîlnesc, nu dezminte, ci completează geometria lui Euclid, întrucît vorbește despre altceva. Cu umanioarele lucrurile stau ceva mai complicat. Nu numai că există teorii și comentarii contradictorii asupra aceleiași entități (o operă de artă, un fenomen social, un curent artistic), dar fenomenele studiate sunt schimbătoare în timp și variabile în spațiu. Care este, în aceste condiții, obligația și dreptul unui specialist? Să țină cu dinții de ce-a învățat el cu zece, treizeci ori
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
un Șantier Naval din Germania pentru aceeași operație. Problema este că, ajuns abia la mila 25, între Tulcea și Sulina, bricul Mircea s-a oprit: i-a cedat motorul. Aflăm, cam în același timp, că a fost inaugurată Galeria de Artă Medievală Românească, expoziție permanentă din cadrul Muzeului Național. Peste 900 de lucrări din secolele XIV-XVIII (între care frescele renumite de la Curtea de Argeș) au fost restaurate rapid și bine de către specialiștii români. Lucru interesant, dar tocmai aceștia n-au fost la ceremonia inaugurală
Etică și profesionalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15234_a_16559]
-
de unii politicieni în naționalism - , dar are în timp mai puține șanse de durată. Desigur, rădăcinile nu pot lipsi, este insuficientă "apartenența la lumea întreagă" și respectarea principiilor democratice, oamenii au nevoie de imagine, de culoarea memoriei, și de retorică, arta de a vorbi inimilor, dar asemenea talente nu pot înflori în pustiuri lipsite de liberate și practici democratice. Cartea lui Viroli ne redeșteaptă interesul pentru această vigoare morală, virtutea civică, "armă împotriva celor puternici sau desfrânați care nu vor să
Destinul poate fi ales by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15230_a_16555]
-
asta până în 1913, când am descoperit nordul și San Sebastian. Casa, recent construită de tata, atrăgea curioșii. Veneau s-o vadă chiar și din satele vecine. Era mobilată și decorată după gustul epocii, acel "prost gust" revendicat acum de istoria artei și al cărei strălucit reprezentant a fost, în Spania, catalanul Gaudí. Când se deschidea poarta mare a casei, ca să intre sau să iasă cineva, se vedea un grup de țângăi pe scări - jos sau în picioare - care privea cu uimire
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
un alt eveniment cultural de amplă rezonanță, dedicat lui Cervantes și Zilei Cărții: lectura publică a romanului Don Quijote de la Mancha, capodoperă a literelor spaniole și universale, în impunătoarea Sală a Coloanelor din cunoscutul lăcaș de cultură care este Cercul de Arte Frumoase, din centrul capitalei Spaniei. Lectura începe la miezul zilei de 22 aprilie și se derulează fără întreruperi 48 de ore. În fața unui auditoriu entuziast, provenind din toate straturile sociale și profesionale, care, desigur, este mereu altul, se perindă cei
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
cei care citesc unul cîte unul un scurt fragment din roman, în ordine, de la primul la ultimul său capitol. Onoarea de a inaugura solemnitatea revine, conform uzanțelor, recentului cîștigător al Premiului Cervantes, urmat de personalități din variate domenii: politică, administrație, artă, educație, cultură, dar și de cititori anonimi care îl omagiază cu fervoare pe Cervantes. Anul acesta Álvaro Mutis a citit începutul lui Don Quijote, urmînd apoi ministrul de Interne, Mariano Rajoy, ministrul Culturii, Pilar del Castillo, purtătorul de cuvînt al Guvernului
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
și vocale din muzica barocă spaniolă, unele pe versuri de mari poeți contemporani cu Cervantes: Lope de Vega, Góngora, Calderón de la Barca. Concertul a fost prima transmisie în direct a noului canal "TV Cultural". Același strălucitor Secol de Aur al artelor și literelor spaniole a fost ilustrat și prin prisma artelor plastice. Pe 22 aprilie, directorul Muzeului Academiei Regale de Arte Frumoase din Madrid, Antonio Bonet Correa*), specialist reputat în istoria artelor, a oferit o magistrală conferință însoțită de diapozitive, intitulată
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
mari poeți contemporani cu Cervantes: Lope de Vega, Góngora, Calderón de la Barca. Concertul a fost prima transmisie în direct a noului canal "TV Cultural". Același strălucitor Secol de Aur al artelor și literelor spaniole a fost ilustrat și prin prisma artelor plastice. Pe 22 aprilie, directorul Muzeului Academiei Regale de Arte Frumoase din Madrid, Antonio Bonet Correa*), specialist reputat în istoria artelor, a oferit o magistrală conferință însoțită de diapozitive, intitulată "Arta în epoca lui Cervantes", fascinantă incursiune în universul celor
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
de la Barca. Concertul a fost prima transmisie în direct a noului canal "TV Cultural". Același strălucitor Secol de Aur al artelor și literelor spaniole a fost ilustrat și prin prisma artelor plastice. Pe 22 aprilie, directorul Muzeului Academiei Regale de Arte Frumoase din Madrid, Antonio Bonet Correa*), specialist reputat în istoria artelor, a oferit o magistrală conferință însoțită de diapozitive, intitulată "Arta în epoca lui Cervantes", fascinantă incursiune în universul celor mai de preț opere din pictura, sculptura și arhitectura barocă
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
canal "TV Cultural". Același strălucitor Secol de Aur al artelor și literelor spaniole a fost ilustrat și prin prisma artelor plastice. Pe 22 aprilie, directorul Muzeului Academiei Regale de Arte Frumoase din Madrid, Antonio Bonet Correa*), specialist reputat în istoria artelor, a oferit o magistrală conferință însoțită de diapozitive, intitulată "Arta în epoca lui Cervantes", fascinantă incursiune în universul celor mai de preț opere din pictura, sculptura și arhitectura barocă spaniolă. A intervenit de asemenea acad. C. Bălăceanu-Stolnici. Programul zilei de
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
și literelor spaniole a fost ilustrat și prin prisma artelor plastice. Pe 22 aprilie, directorul Muzeului Academiei Regale de Arte Frumoase din Madrid, Antonio Bonet Correa*), specialist reputat în istoria artelor, a oferit o magistrală conferință însoțită de diapozitive, intitulată "Arta în epoca lui Cervantes", fascinantă incursiune în universul celor mai de preț opere din pictura, sculptura și arhitectura barocă spaniolă. A intervenit de asemenea acad. C. Bălăceanu-Stolnici. Programul zilei de 23 aprilie a cuprins o paletă bogată de manifestări. Cu
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
fi de observat, în marginea aserțiunilor d-lui Dan Ciachir, că, în fond, "autonomia esteticului" a lui E. Lovinescu și a emulilor săi apare mai curînd dublată decît negată de plano, printr-o autonomie a funcției speculative, frecvent interferentă cu arta literară. Profesorul și gazetarul Nae Ionescu n-ar fi putut fi considerat la rigoare un soi de estet al ideilor? Măcar atît pentru cei reticenți față de sfera spiritualității! Discipolii săi au ilustrat modul înalt al libertății de gîndire propus de
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
investigat cu exasperare și am aflat că nu există o altă arhivă a presei românești (poate că erau, răzlețe, eșantioane pe la Securitate?). Nimeni nu va putea face studii de istorie - atâta cât aceasta reiese din "ziare" -, dar șí de literatură, arte plastice, spectacole și altele, din cronicile publicate în acestea. L-am văzut, în sala vetustă a BA, pe un foarte cunoscut ziarist, uitându-se prin colecțiile legate ale unor ziare: a dat șí dânsul (ori au dat alți ziariști) această
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
sancționării civice a celor vinovați de teroarea comunistă, ea îi trece sub tăcere pe marii vinovați ai terorii. Adică pe arhitectul și conducătorul suprem al tuturor structurilor de represiune ale sistemului comunist, partidul național-pecerist și ideologia lui criminală. Maeștri în arta disimulării, reducem un monstru la ghearele sale, iar pușcăria la câinii din curtea de pază. În fapt, securitatea nu a făcut decât să-și joace rolul sinistru pentru care a fost creată și să execute cu ferocitate ordinele stăpânilor ei
Absurdul continuu () [Corola-journal/Journalistic/13402_a_14727]
-
orice cale de mijloc”, “puterea singularului învinge de departe cunoașterea generalului”. Alte lecturi ale filosofului și criticului care a fost Fondane sunt propuse de Till Kuhnle, de la Universitatea din Augsburg ( În inima scârbei, aventurile unei gândiri existențiale și avangardismul european), Arta Lucescu, de la Universitatea din New York (Benjamin Fondane și gândirea existențială). Despre raporturile lui Fondane cu prestigioasa revistă “Cahiers du Sud” scrie Claire Gruson, care nu uită să menționeze publicarea corespondenței cu Jean Ballard, directorul acesteia, la Editura Fundației Culturale Române
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
Pavel Șușară Cunoscutul ziarist, scriitor și critic de artă Tudor Octavian, personaj cu un vag aer cehovian prin imaginarul epic, devine subit și iremediabil kantian prin exactitatea prezenței și prin rigoarea mișcărilor, atunci cînd pătrunde în lumea concretă, miraculoasă și labirintică a obiectului de artă. Cu fler de comisar
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
scriitor și critic de artă Tudor Octavian, personaj cu un vag aer cehovian prin imaginarul epic, devine subit și iremediabil kantian prin exactitatea prezenței și prin rigoarea mișcărilor, atunci cînd pătrunde în lumea concretă, miraculoasă și labirintică a obiectului de artă. Cu fler de comisar în veșnică anchetă din oficiu și cu suflet caritabil de misionar a cărui credință i-a subminat instinctul de conservare, el străbate extatic tărîmuri reale și țări imaginare, forează academic prin depozitele muzeelor și scotocește magic
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
mult mai bogată, că zoologia nu exclude botanica și că nici amîndouă la un loc nu se pot substitui geologiei, apoi acela, vorba înaltă și tristă a lui Sorin Antohi, ,,e singurul”. Un asemenea solitar, neîmpăcat cu prejudecata că istoria artelor plastice românești nu este decît traseul scurt al constituirii unei oligarhii, că singurele nume valide ale muzeului nostru real sau imaginar sunt ușor de numărat și numai pe degetele unui ciung și că după granița naturală din vecinătatea numelor lui
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
dacă pot să-i spun așa, adică un solar îmbrăcat în alb și scăldat într-un albastru dezarmant, el este un apolinic cu vocație dionisiacă, un diurn care și-a făcut din orbecăiala prin catacombele și prin rigolele întunecate al artei românești un tropism profesional și un imperativ etic. Enervat de îndelunga privire maniheică și de cruzimea zglobie cu care tăiem în carnea vie a înseși ființei noastre profunde, Tudor Octavian a pornit, în presă și pe teren, adică pe Covaci
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
alpinist și cu acribia unui entomolog, artiști uitați, spirite rătăcite, destine frînte și străluciri proaspete, sufocate însă fără speranță sub nămolurile ne-simțirii, adică ale lipsei noastre de simțire adevărată. Privind înlăuntrul acestei aventuri, vom putea observa noi înșine că arta românească nu este unidimensională, că panoramarea lumii doar din perspective realiste nu este singura soluție de a participa la marele spectacol al creației, după cum judecățile critice ale celor cincizeci de ani de comunism, acelea care au împărțit istoria artei în
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
că arta românească nu este unidimensională, că panoramarea lumii doar din perspective realiste nu este singura soluție de a participa la marele spectacol al creației, după cum judecățile critice ale celor cincizeci de ani de comunism, acelea care au împărțit istoria artei în alb și negru, nu numai că nu sunt singurele, dar sunt și profund viciate și cu un mare potențial toxic. A-l socoti încă pe Kimon Loghi drept un evazionist și un estetizant burghez, în vreme ce el este unul dintre
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
îl privesc doar pe unul sau pe altul dintre criticii și istoricii români mai vechi ori mai noi, ci vicii de fond ale fenomenului însuși, o disfuncție inacceptabilă a metabolismului receptării și un impas grav al conștiinței de sine a artei plastice românești. Împotriva acestei crize de creștere a unui organism tînăr, așa cum este cultura română, împotriva frisoanelor simultane de narcisism și de ură de sine, împotriva proiectului scurt și a amneziei lungi se ridică acum lancea donchijotescă, adică solitară și
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
din natură, se apucă deodată să crească anapoda în interiorul unei locuințe omenești: „Un nuc tânăr - notează autorul în final - se ridicase prin acoperișul de șindrilă al unei șure înalte... E de la vreo nucă încolțită în pod” explică cel de alături. (Arta fiind Falsul bine plantat, bine întocmit). Într-o scrisoare, primită pe adresa redacției - nici nu ne cunoaștem - autorul își definește „romanul” ca pe... „o parabolă despre destinul culturii, dar și o imagine a virtualităților prozei românești”. Sunt prozatori care excelează
Biblioteca lui Noe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13417_a_14742]