3,559 matches
-
important ca aceștia să fie bine aleși, apoi orientați corect, pe baza culturii companiei Sony. Grupul nu ezită să lucreze cu alte companii (de exemplu, cu Toshiba), În cadrul unor dispozitive de comunicare orientate (ba), ce canalizează comunicarea și repartizarea informațiilor, articulând competențele. Chi-Do, managementul prin Înțelepciune Kao Corporation Înțelepciunea a devenit problema centrală a managementului. Misiunea supremă a Kao constă În a traduce În viața consumatorilor cunoștințele pe care compania le creează. Trei principii ghidează compania Kao: servirea consumatorului, egalitatea absolută
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
justețea și armonia companiei cu piețele sale. Moku-no-chi nu se naște prin internet, pentru că nu se exprimă prin cuvinte, ci prin integrarea chi-urilor Întreprinderii, Înțelese ca diferitele niveluri de cunoaștere și de Înțelepciune. Prin dimensiunea sa profundă și invizibilă, Moku-no-chi articulează aceste niveluri, În sensul că el constituie În același timp humusul și rădăcinile lor. El conferă unicitatea Întreprinderii În modul de a acționa, de a trata problemele, de a-și alege și a-și exprima valorile, misiunea și scopul. Incarnează
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
cunoștinței vitale și inexprimabile. Gradația chi-ului pleacă de la date pentru a atinge providența, trecând prin informație, cunoaștere, Înțelegere, spirit (wit), Înțelepciune și sophia. Această scară coboară din cer spre pământ, de la zeu la om, de la natură la umanitate. Efortul cotidian articulează elementele Mei (clar, explicit și colectiv) și An (sumbru, tacit și individual), dar Moku, profund și cuprinzător, stă la baza relațiilor virtuoase, În sinergie și instructive pentru toți. Prin definiție, managementul cunoașterii tacite, Moku-no-chi, nu este posibil; se poate doar
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
pentru a face diferența pe piață. Apoi, și-a dat seama că trebuia să se meargă mai departe și a ales să insiste asupra imaginii și reputației sale. Acest proces a condus la deschiderea Monozukuri Museum (Making Things Museum), ce articulează un show room, o poilitică de Întâmpinare a clienților și utilizatorilor cu un efort de comunicare pe piață, menținând totodată o strictă preocupare pentru raportul investiție/rentabilitate. Această strategie este menită să demonstreze și să explice publicului realitatea și abilitatea
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
În putere, rămânând totodată flexibil, sprijinindu-se pe disponibilitatea unor rețele rapide și sigure pentru toți cei care participă la ele. În grup, gestionarea cunoașterii se manifestă prin programe mobilizatoare, ce acoperă atât linii de produse, cât și servicii. Fujitsu articulează și structurează nivelurile și dinamica achiziționării și difuzării cunoașterii În modurile sale de funcționare. Cu The Framework of SolutionNET, Întreprinderea se transformă Într-o organizație de studiu. Programul ProjectWeb (Everything on the Intranet) optimizează arhitectura intranetului, pentru a face din
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
la nivel strategic, cât și tactic. I se adaugă un ansamblu de practici noi și de inovații, care, Împreună, fac obiectul unor analize detaliate. Sistemul de evaluare a efectivității misiunilor și sarcinilor asigurate de funcționari și de serviciile administrative se articulează pe un program intensiv de formare și animare. Sloganul „a planifica-a face-a vedea” (Plan-Do-See Circle) cuantifică și măsoară performanțele globale și individuale. A vedea nu se limitează la constatarea sau analizarea rezultatului obținut, ci la identificarea relațiilor cauză
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
această activitate. Primul este reprezentat de comunitățile interne, tematice sau centrate pe obiective ale IMM-urilor, reunind salariații și conexiunile acestora. Un al doilea cerc este asociat Întreprinderilor partenere din grupul NTT, din care face parte compania. Un al treilea articulează Mediascope cu clienții și prestatorii săi de servicii. Diferitele comunități de utilizatori implicate În ansamblul acestor activități constituie cel de-al patrulea cerc, ce participă obiectiv la viața companiei. Această clasificare reia cele patru arii de cooperare ale Întreprinderii: În
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
de Îngrijire și familial, cu care trebuie să se stabilească contactul. Trufașe, suverane și izolate, competențele excepționale, oricât de precise ar fi, sunt insuficiente, fie că țin de știință, de cercetare-dezvoltare sau de marketing... Pentru a combina și a se articula cu energia cererii și a necesității HHC, Eisai se străduiește de acum să se situeze mai aproape de pacienți, suscitând un ba cu aceștia În propriile medii. Din creativitatea acestei interacțiuni rezultă producerea cunoașterii, a ceea ce trebuie făcut și a modului
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Între Eisai, pacienți și actorii din mediul lor este strategică prin faptul că vizează interesele vitale ale fiecăruia: bolnavi, familii, spitale și... grupul Eisai Însuși! Aprecierile bolnavilor cu privire la afecțiunile lor reprezintă o sursă de cunoaștere esențială, ce trebuie să se articuleze cu competențele și orizonturile de cercetare ale grupului. Cunoștințele pe care le au despre bolile lor pacienții, familiile și diferiții actori din mediul lor sunt, inițial, de natură tacită, neformulată. Crearea de condiții favorabile socializării și externalizării lor trece prin
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
le dobândească și să le utilizeze. Pe aceste baze, angajații vor căuta singuri cunoștințele ce le lipsesc pentru a-și Îndeplini obiectivele. În mod tradițional, În Japonia, dacă faci ceva Într-o manieră diferită, destabilizezi anturajul. Experiența și cunoașterea se articulează pentru a crea idei noi, iar Întreprinderea evolueză servindu-se de ele la momentul și locul potrivit. Conceperea proiectelor, a produselor și a serviciilor noi rezultă Întotdeauna din atenția acordată mediului, de la care se Învață, pentru ca apoi să i se
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
formalizate, către cea a fluxurilor care circulă Între actori și continuă să evolueze. Astfel, ea urcă la nivelul informalului subiectiv, ce preexistă explicitării cunoștințelor și se focalizează pe producerea de condiții propice existenței sale. Acesta e sensul unui ba, care articulează ceea ce s-a dobândit, s-a testat, s-a verificat și este disponibil, pe de o parte, cu un efort depus pe un front de cunoaștere, În contact cu necunoscutul, pe de altă parte. Odinioară, În Japonia, comunicarea nu avea
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
fotografii facilitează identificarea fiecăruia. Dimensiunea comunitară se traduce În faptul că fiecare utilizator participant la sistem evaluează calitatea informațiilor pe care le consultă și a interacțiunilor În care este implicat, printr-un număr de stele acordate În funcție de interesul prezentat. Dispozitivul articulează cunoașterea explicită și organizată disponibilă În bazele de date cu o cunoaștere tacită și cu abilitatea experților, ceea ce presupune recenzarea lor (know who) pe domenii de competență și de excelență. În funcție de cererile utilizatorilor, transformarea cunoașterii tacite În cunoaștere explicită este
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
corespunzătoare (know who) permite accesuri directe care accelerează procesele. Pe de altă parte, rețelele informale și relațiile de Încredere stau la baza schimburilor de cunoștințe; ele constituie referința acestora, pe această constatare bazându-se produsul piața cunoașterii pe intranet. KnowledgeMarket articulează un sistem de Întrebări și răspunsuri, de identificare a băncilor de date pertinente În funcție de nevoi cu un sistem de Împărtășire a documentelor. Această integrare reclamă participarea tuturor. Angajații implicați creează categoriile strategice pentru definirea orientărilor și a clasificărilor. Datorită naturii
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Pl hanne’em"n este predicat nominal al carui subiect este YHWH. În cel de-al doilea citat, ne’m"n este predicat într-o propoziție relativă nominală. Acest nume este o expresie alcătuită de astă dată din numele generic articulat cu articol hotărât urmat de participiul formei nipe‘al a verbului ’"mân - este deci din aceeași familie lexicala cu cele trei nume de la paragraful anterior. Formă nipe‘al are drept corespondent în arabă formă infa‘ala219, având aceeași valoare de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
mondial al statului națiune și a dezvoltării sale. Ca instituție, educația de masă occidentală implică următoarele caracteristici: 1. Este centrată pe socializarea indivizilor ca membri ai societății. 2. Aspiră la extinderea apartenenței la națiune a tuturor indivizilor din societate. 3. Articulează o viziune secularizată despre progres, în care acțiunea și împlinirea au loc în această lume, nu în una transcendentă. 4. Propune un curriculum din ce în ce mai standardizat. 5. Leagă stăpânirea acestor conținuturi de dezvoltarea personală, aceasta fiind de asemenea importantă pentru progresul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nivelul oamenilor și al tuturor entităților organizaționale din lanțul producerii și utilizării informațiilor. După 1989 a fost nevoie de o perioadă de aproximativ un deceniu pentru a putea genera o bază de date veridice cu care să poată să se articuleze modele ori să se concretizeze tendințe. Chiar și în acest moment există încă semne de întrebare legate de veridicitatea unor informații sau statistici oficiale. Dacă se recunoaște oficial la cele mai înalte niveluri că există o „economie paralelă” de amploare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
legate de posibilitatea selectării și utilizării personalului cu valorile cele mai potrivite cu strategia aleasă sau cu modelul gândit de întreprinzător. Chiar și în cazul elementelor tangibile există un avantaj dat de posibilitatea preluării celor mai bune exemple sau modele articulate într-un sistem modern și coerent de simboluri concepute în concordanță cu produsul sau afacerea principală - slogan, denumire (marcă), siglă etc. Utilizarea artefactelor culturale într-o manieră ofensivă, în special cu rol de promovare a produselor, pare a fi o
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
După 1989, piața este invadată de mărci cunoscute de bere străină, ca și de mărci românești nou-apărute ale unor mici producători. Managementul firmei, constatând erodarea relativă a poziției acesteia, în ciuda unor indicatori financiari liniștitori, ajunge la concluzia că trebuie să articuleze o strategie de creștere care să folosească avantajele inițiale ale firmei din anul 1990. Dată fiind abundența de mărci și sortimente de pe piață, se decide urmarea unei strategii de diferențiere. Pentru implementarea strategiei alese - creștere cu diferențiere -, se studiază cultura
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
costurile totale anuale actuale, dar se concepe un plan prin care vor fi compensate de reduceri ale cheltuielilor prin îmbunătățirea calității produsului. 6. Acțiunile imediate legate de transformarea elementelor palpabile de imagine fac necesară angajarea unei firme specializate care să articuleze un sistem unitar constituit din nume, simbol, slogan, culori, elemente de prezentare (pliante, cadouri promoționale, panouri publicitare etc.). În paralel, cu ajutorul unei echipe interne special constituite, experții externi fac un plan de revalorificare a unor elemente intangibile asociate trecutului interbelic
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
care o detaliază versurile următoare - „reușește să se mențină la suprafață, fiind totuși expus puterii nestăpânite a adâncurilor”. Pe acest adânc tumultuos și insondabil își află temeiul „partea” omului, interioritatea sa care se exprimă prin cuvânt. Acesta, la rândul său, articulează comunitatea. „Cuvântul este la originea posibilității de a crea un spațiu închis care apără de exterior, de a avea un al-său-propriu, un cămin, de a se pune la adăpost de elementele exterioare, de frig, de ploaie, de arșița soarelui. Lumea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
e cea care rămâne în ascundere.” (p. 83) Faptul fundamental al reflecției filosofice la începuturile sale (să ne amintim doar de Heraclit și de eleați) îl constituie prezența simultană a ceea ce se descoperă și a ceea ce se ascunde. Cum se articulează cele două? Cum se explică coexistența pluralului și a perisabilului cu unicul și eternul? Or, cel puțin un lucru devine clar: faptul că punctul de articulație al celor două îl reprezintă sufletul. El e menit a corespunde eternității și în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în ultimă instanță” (ibidem). Realizarea unei lumi a dreptății întemeiată pe adevăr este moștenirea lui Socrate, opera lui Platon și, în cele din urmă, „proiectul Europa”. În ciuda tuturor formelor diferite (ținând de amprenta romană sau de tradiția creștină) acest proiect articulează în timp și spațiu o lume radical diferită de tot ceea ce ne oferă geografia și istoria. Dar cum anume se realizează efectiv, concret, grija față de suflet? Păstrând mirarea inițială sub forma întrebării. La rândul ei, întrebarea se desfășoară în dialog
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
apar - așa cum a observat Aristotel - când e vorba de raportarea la lumea schimbătoare a naturalului și a umanului. Dacă la nivel cosmologic proiecția matematică a Ideilor face inteligibilă structurarea lumii, ce se întâmplă la scară umană - care e forma ce articulează viața Cetății? Răspunsul lui Platon e: „o dreptate pentru dreptate, întemeiată pe înțelegerea faptului că dreptatea e în ea însăși ceva bun și drept” (p. 115). Însă o atare concepție a dreptății este menită conflictului cu percepția comună - utilitară și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sau poate în primul rând) comunitatea. Exigența politică a lui Platon este aceea a unei comunități în care și prin care sufletul să își poată urma mișcarea sa proprie. În acest sens, tema centrală a gândirii platonice - grija față de suflet - articulează istoria Europei: statul dreptății, cel în care filosoful nu mai trebuie să moară, ci poate să trăiască tocmai ca filosof, statul modelat de exigența filosofică a grijii față de suflet este moștenirea pe care eșecul polis-ului grec o transmite lumii
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ca reprezentant al statului, transmițător de cunoștințe și educator, evaluator al elevilor, partenerul părinților în sarcina educativă, membru în colectivul școlii, coleg. Profesiunea de educator este Ă fără îndoială Ă încărcată de tensiune. Pentru a putea răspunde atâtor cerințe și articula oferta sa comportamentală unor solicitări diverse, el trebuie să aibă conștiința misiunii sale, are obligația de a observa și evalua, disponibilitatea de a primi sugestii, aptitudinea de a organiza și regiza procesul de instruire. Adesea profesorul se găsește în situații
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]