2,401 matches
-
cu dialectele unei limbi romanice actuale, ori în general cu dialectele limbii unui popor cu unitate etnică, pentru că cele dintâi sânt izvorâte din baze de articulare și psihologice tare deosebite, iar cele de al doilea sânt izvorâte din baze de articulare și psihologice puțin deosebite” (I, 366). Estomparea în prezent a vechilor deosebiri antropologice, aflată în contradicție cu chemarea autorului de a se studia originea românilor doar pornindu-se de la starea antropologică actuală a lor, îi servește lui Philippide la abordarea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
munca trebuie îndreptată într-acolo ca să constatăm clasificarea pe care limba însăși și a dat-o prin propriile ei calcule etimologice, prin etimologia populară adică” (I, 383 urm.). Așadar autohtonii balcanici din Moesia Superior, români prin baza lor nativă de articulare a sunetelor, au românizat, preluând latina, șí latura semantică a acesteia, impunând astfel cuvintelor o nouă etimologie care ascunde în sine tot ce etimologia fonetică a savantului, preocupat numai de latinitatea cuvântului, nu poate explica. Se face astfel loc, prin
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
puțin fățișă de sub tutela acestuia. În consecință, în primele capitole sunt căutate astfel de reminiscențe printre manifestările literare specifice comicului, mai întâi în firidele departajate după criteriul "sensului"1 (satiră, ironie, parodie, grotesc, umoristic) și apoi în cele delimitate în funcție de "articularea tematică"2 (comicul de caracter, de situații și de moravuri) și "formală"3 (comicul creat de limbaj). Pentru certificarea observațiilor sunt respectate necesarele popasuri de natură teoretică, a căror ariditate este contracarată de concretizări și exemplificări prin mostre specifice praxisului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Considerăm că un tablou sinoptic mai amplu și edificator în privința locului fiecărui aspect al comicului discutat până acum se poate întocmi prin combinarea mai multor criterii. Pornind de la sugestiile lui Jean-Marc Defays, putem include compartimente distincte ale comicului în funcție de "mijloace, articulare, sens"47. Înțelegem convențional prin "mijloace" suporturile fenomenului comic, sistemele semiotice utilizate. Pentru a cuprinde toate sferele de manifestare ale comicului se iau în calcul în afara suportului lingvistic, la rândul lui de tip oral sau scris, sistemul plastic și scenic
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sistemul plastic și scenic. Departajăm așadar vorba bună, snoava etc. de romanul umoristic, schița, anecdota etc. elaborate pe suport lingvistic, de caricatura, banda desenată specifice artelor plastice și de comedia, filmul comic, spectacolul de clown, de mim etc. manifestate scenic. Articularea se referă la natura elementului pe care se bazează mecanismul comic. Trăsătura pertinentă care provoacă râsul poate fi de natură formală și este în acest caz responsabilă de așa-numitul comic de limbaj, mai exact, de "comicul pe care îl
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de limbaj, mai exact, de "comicul pe care îl creează limbajul" (fantezia verbală), dar și de comicul stârnit de alte procedee, cum ar fi gesturile dezarticulate ale mimului, jocurile nonconformiste de scenă, decupajul cinematografic etc. specifice altor sisteme semiotice. În funcție de articularea de natură tematică se disting tradiționalele categorii ale comicului de caracter, de situație și de moravuri, așadar variantele comicului "exprimat de limbaj". În sfârșit, sensul comicului, adică raporturile cu contextul cultural, cu lumea, caracterul său general, câmpul său de activitate
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
să facă un inventar cât mai amănunțit a ceea ce se vede, în nădejdea că, de pe un promontoriu al depozitului, din înălțimea unui turn al cetății scufundate, va putea privi într-o zi fericită întregul și fiecare detaliu, obținând în sfârșit articularea universală, un înțeles final al rostului, și, oh, Doamne, liniile desăvârșite, nezdruncinate ale Frumosului etern. Setea aceasta de inventar ne împinge spre confesiune și de aceea romanul nu moare. Romanul reface mereu inventarul, nimeni nu-i reproșează că repetă o
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
suprafață, ca acel Întuneric opac ce acoperă lumina zilei, o eclipsă bruscă neavertizată de nimeni. (decembrie) Nu sunt același astăzi cu cel ce-am fost ieri: În intervalul de timp care a trecut, m-am schimbat deja În felul de articulare a cuvintelor; mi s-a mai Îngroșat vocea, m-am mai Îndepărtat de realitatea mitului originar ce mă ținea În strânsoarea lui și m-am apropiat de real. Când mă Întorc spre copilărie, eu caut să mă Îndepărtez de real
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de Hix și Lord. În primul rînd, UE prezintă partidelor naționale alegeri politice. Aceste alegeri pot constitui baza unei noi surse de competiție politică între partide în arena națională. La nivel european, partidele naționale pot fi tentate de agregarea și articularea intereselor. În cadrul partidelor europene, de exemplu, pentru a influența politicile publice europene. Cu toate acestea, problematica fundamentală pentru partidele naționale constă în intrarea în competiție pe planul supranațional european. În plus, acest mediu slăbește intensitatea clivajului dintre stînga și dreapta
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
naționale, așa cum dovedesc apelul către alegători din 1979 și manifestele succesive începînd cu alegerile din 1984. Dar efortul lor de a se adresa cetățenilor europeni este scurtcircuitat de partidele naționale, care sînt în favoarea unei competențe naționale în campaniile electorale. În ce privește articularea cererilor cetățenilor europeni, PSE nu a putut să facă asta direct. Mecanismul este mai curînd indirect, în măsura în care elitele partidelor politice naționale și instituțiile supranaționale din aceeași familie politică i-ar putea reprezenta pe cetățeni. Federația ar permite atunci articularea cererilor
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
În ce privește articularea cererilor cetățenilor europeni, PSE nu a putut să facă asta direct. Mecanismul este mai curînd indirect, în măsura în care elitele partidelor politice naționale și instituțiile supranaționale din aceeași familie politică i-ar putea reprezenta pe cetățeni. Federația ar permite atunci articularea cererilor între elitele partinice naționale și europene. În acest caz, avem de-a face cu o articulare indirectă a cererilor venite dinspre bază. Cît despre organizarea comportamentului actorilor în procesul decizional, se pot distinge două dimensiuni. Prima și de departe
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
indirect, în măsura în care elitele partidelor politice naționale și instituțiile supranaționale din aceeași familie politică i-ar putea reprezenta pe cetățeni. Federația ar permite atunci articularea cererilor între elitele partinice naționale și europene. În acest caz, avem de-a face cu o articulare indirectă a cererilor venite dinspre bază. Cît despre organizarea comportamentului actorilor în procesul decizional, se pot distinge două dimensiuni. Prima și de departe cea mai importantă este legată de organizarea internă în raport cu procesul politic european. Europartidul își concentrează eforturile pentru
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
i gestioneze v(nzarea prin intermediul asocia(iilor, putem s( ne referim la schema prezentată (n figura 2.2. S( lu(m mai (nt(i (n considerare parcursul indicat cu num(rul 1. (in(nd seama de cele spuse, punctul de articulare a activit((ii APA r(m(ne (n orice caz planul de marketing. Acest plan permite asocia(iei determinarea ofertei (i deci planurile de produc(ie de respectat. Odat( concentrat( produc(ia, APA va proceda la încadrarea ei pe clase
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
În tot timpul celor nouă nopți de priveghi care se succedară sub viscol, minții lui Vladimir îi fu imposibil să-și reașeze în vreun fel înlănțuirea secvențelor ce urmaseră ieșirii sale și a lui Nae Calaican din restaurantul Bucovina. În articularea lor stranie cu momentul pornirii în marș către Țara Sfântă, noian de umbre solitare și necunoscute îi împăienjeneau filmul amintirilor. Începând, însă, cu acele clipe când prima negură i se luă de pe ochi, sesiză uluit caracterul eclectic al peisajului, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mai aptă să unească statele, creând mari spații economice, să salvgardeze identitatea lor și să le respecte diversitatea 1’. În 1991, unificarea europeană a atins un moment de cotitură radicală. După mai bine de patru decenii de preocupări în direcția articulării comunității economice, Europa Occidentală a pus direct problema unității politice. Tratatul de la Maastricht conține această cotitură, prin declanșarea mecanismului integrării politice și stabilirea termenelor precise pentru realizarea monedei unice, a Băncii Europene etc. El a pus Uniunea Europeană pe direcția creării
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Poemele întinse, printr-un artificiu aflat la îndemâna oricărui editor de texte - de la un capăt la celălalt al paginii profită avid de toate pauzele dintre cuvinte, de timpii morți și de așezarea în pagină. Exemplific, într-o formă transliterată, tipul de articulare a unui asemenea discurs: "farmacii la tot pasul în orașul acesta/ înseamnă că sunt bolnav/ cu ochii acoperiți cu gura cusută/ o armă e îndreptată spre mine/ marea e albastră ca buzele mele" sau "văd un troleibuz urcând cu greu
Corectitudinea estetică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8672_a_9997]
-
oferind astfel baza pentru lărgirea conceptului de discurs prin înglobarea dialogismului, a practicilor sociale, a limbajului non-verbal și a problematicii imaginii colocutorilor. În sfârșit, analiza discursului este o disciplină apărută în anii '60, prin care se înțelege un studiu al articulării textului și al condițiilor de producere a acestuia. Se bazează pe o perspectivă construită de Michel Foucault, conform căreia discursul este un ansamblu de texte individualizate și determinate de aceeași realitate istorică, cvasi-instituționalizată8. În această paradigmă, discursul este "un mod
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
mișcării inițiate de Școala Ardeleană. "Cărțile erau pentru ei cărămizi pentru zidirea lumii. Și ei se simțeau chemați să pună umărul la zidirea unei lumi în grai românesc" (Blaga, 1995, p. 99). Cuvântului scris, sub forma tipăriturii, stă la baza articulării conștiinței naționale. B. Anderson (2000) [1983], în influentul său studiu în care asemuiește națiunea unei "comunități imaginate", a stăruit asupra relației intrinseci existente între cuvântul tipărit și emergența conștiinței naționale. "Capitalismul de tipar" sau, mai aproape de sensul termenului englezesc, "capitalismul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este sintagma în care Anderson închide tripla relația dintre i) tehnologie (tipar); ii) sistem economic (piața capitalistă a cărților) și iii) sentimente de apartenență grupală și credințe politice (conștiința națională și naționalism). În conjuncție cu alți factori (religioși: Reforma; economici: articulare sistemului capitalist de producție; sociali: destrămarea raporturilor feudale și apariția societății de masă etc.) alături de care a format un nex cauzal foarte încâlcit, cuvântul scris produs cu ajutorul tehnologiei tiparului și diseminat prin intermediul presei scrise a jucat un rol instrumental în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
alcătuite din întregi corpusuri de cunoaștere care creează obiectul în numele căruia vorbesc. Mai exact, între formațiunile discursive și realitatea socială există o relație dialectică: realitatea socială stimulează constituirea unor corpusuri de cunoaștere care să o descrie, însă acestea afectează prin însăși articularea lor realitatea descrisă. Accentul cade mai pregnant pe forța discursurilor de a fasona realitatea pe care se presupune că o reflectă. Analiza de față încearcă să surprindă relația intimă dintre textul manualelor de istorie și contextul politico-cultural. Examinând conexiunile și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
națiune, sistemul educațional și memoria colectivă. Premisa teoretică pe care se fundamentează întreaga analiză este că regimul politic, prin intermediul sistemului de învățământ public de stat pe care îl organizează, promovează o anumită concepție asupra națiunii care are efecte semnificative în articularea identității colective în special prin construirea unei anumite imagini despre trecut. Între regimul politic, sistemul educațional public de masă, identitatea națională și memoria colectivă, există așadar numeroase fire ideologice și conexiuni instrumentale, în sensul în care statul utilizează educația publică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
enunță faptul că modul în care trecutul este gestionat în conștiința istorică a unei comunități sociale este condiționat de o serie de cadre societale (cum ar fi regimul și organizarea politică, gradul de dezvoltare și centralizare a statului, nivelul de articulare instituțională a sistemului de învățământ public de masă, ideologia prevalentă în conștiința publică etc.). Memoria colectivă este supusă efectelor sculptative ale acestor cadre societale, conținutul său luând forma pe care o permite natura acestora. Premisa teoretică a abordării noastre, care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să fie descrise ca alcătuind o "pedagogie a obedienței" propovăduită de autoritățile statale și justificată prin recursul la o teologie politică în care principiul axial este "dreptul divin al regelui". În principatele danubiene, procesul de etatizare a educației și de articulare a unei rețele organizată statal de școli publice primare și gimnaziale s-a produs cu o întârziere de o jumătate de secol. Dacă în Transilvania, inclusă în sfera geopolitică a Europei Centrale, instituirea statală a învățământului public a debutat în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Europe nord-vestică. Până în momentul revoluționar de la 1848, atât în Transilvania, sub impulsul reformativ inițiat de Curtea vieneză, cât și în principatele danubiene, s-au pus bazele unei infrastructuri educaționale sub jurisdicția statului. Autoritățile statale s-au angajat în procesul de articulare a unei rețele de unități școlare prin intermediul cărora au promovat loialitatea politică a subiecților lor și acceptarea status quo-ului social prin intermediul unei "pedagogii a obedienței" centrate pe ideea de patriotism civic, în care fiecare trebuia să își accepte cu recunoștință
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politicum, i.e., un instrument politic pus în slujba statului. Modificând conținutul literaturii didactice de până atunci, care era aproape în exclusivitate religioasă, autoritățile statale au păstrat cucernicia față de cele sfinte, dar au direcționat-o și înspre puterea temporală. În contextul articulării unei "pedagogii a supunerii" față de stăpânire, autoritățile statale au promovat prin medium-ul literaturii didactice un patriotism civic definit ca obediență civilă față de ordinea prestabilită. Cetățeanul model era cel care își iubea patria, definită în termeni teritoriali-politici, și nu etnici
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]