2,609 matches
-
sociomorfism ale divinului. Biserica însăși e provocată de laicitate să își reamintească statura ei primă, esențială, acordată de Christos: ea e destinată să rămînă, de-a lungul timpurilor și al istoriei, turma mică, minoritate de înțeles ca ferment calitativ orientată ascendent, opusă tendinței dominante grele, gravitaționale. Critica practicată de André Scrima nu descalifică datele pe care se aplică ; le exaltă, dimpotrivă, potențialul spiritual ascuns. Discernămîntul înseamnă aici a identifica într-o temă ceea ce e carență, balast, închidere, a separa și a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a participa activ la modelul care te locuiește. Cînd vorbește despre realizarea personală a Omului Universal, Andrei Pleșu insistă în aceeași măsură pe ambele aspecte ale acestui proces : pe menirea omului de a satura tot spectrul creaturii ; pe capacitatea, orientată ascendent, de a se depăși, de a tinde spre modelul său. Idealmente, omul se identifică, în măsura în care își realizează integral posibilitățile, cu Prototipul însuși al lumii și cu Principiul ei. Cînd Cusanus concepe omul ca șir convergent spre Limita Christos, drept poligon
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
instituționalizează în cîmpul credinței, ea poate produce, alături de critici legitime și rectificări, mutații mai grave decît carențele pe care a vrut să le combată. Revoltat de administrarea autoritaristă și mercantilă a sacrului în catolicism, protestantismul a eliberat conștiința individului de ascendentul tradiției și al magisteriului, lăsînd credința personală ca singură punte peste distanța dintre uman și divin. Dar, în felul acesta, a condus la individualism, la anemierea gîndirii simbolice și, pînă la urmă, la o (și mai mare) autonomie a rațiunii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
pune autoritatea spirituală în fața provocării sau a șansei de a se manifesta fără coaja protectoare a puterii. Nu mai există o concepție despre lume, nici măcar o regulă socială care să îi asigure, din considerente de principiu, această protecție, și nici ascendentul față de puterea politică. Desigur, cea din urmă garantează posibilitatea de manifestare a instituțiilor religiei, dar ele nu sînt totuși decît niște componente sociale printre altele din domeniul pe care statul îl are de administrat. Nici puterea temporală în calitate de protector și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
numi principiul plenitudinii exterioare. El prevede : . că posibilitățile unei entități naturale se manifestă integral, se actualizează totalmente în afara ei. Toate capacitățile ei sînt menite să se exteriorizeze ; în ea nu există posibilități nemanifestabile, mister ireductibil, interioritate inviolabilă, care să aibă ascendent asupra posibilităților de manifestare. O entitate naturală e doar exterioritate potențială sau în curs de actualizare ; . că, actualizîndu-și posibilitățile, ea tinde să ocupe întregul spațiu exterior disponibil ; expansiunea ei nu e reglată decît de obstacole ori limite exterioare. E de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
această cercetare e de condus, în spațiul public, prin dialogul între instituțiile religiei, gînditorii laici, vocile societății civile. în sfîrșit, dacă sensurile spirituale nu ne mai arată fața lor pozitivă, explicitată, normativă, rămîne să le căutăm fața ascunsă, interioară, orientată ascendent. Nu ni se sugerează oare astfel să inversăm perspectiva, să privim realul imediat ca pe un teren unde sensurile spirituale se întrupează, desigur, cerînd colaborarea și responsabilitatea omului, dar numai pentru a-l porni la drum, pentru a-i întoarce
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în raport cu profesia, sexul sau apartenența religioasă. Mai mult, cînd e vorba de locul pe care-l ocupi într-o piață a valorilor unde competiția este acerbă, românitatea îți poate oferi cel mult teme de reflecție, dar nu îți asigură un ascendent sau o formă de protecționism valoric. Aici, după același Eminescu, naționalitatea id est: românitatea nu poate fi gîndită decît în marginile adevărului: "Ceea ce-i neadevărat nu devine adevărat prin împrejurarea că-i național, ceea ce-i injust nu devine just prin
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
niciodată savantul și scriitorul nu-și vor împărți laurii. Eșecul publicării lui Maytreyi la Galimard îi demonstrează că, față de anii 1930, savantul o luase înaintea scriitorului. Însă în România interbelică, succesul romanului Maytreyi a făcut ca romancierul să aibă un ascendent asupra gânditorului, deși acesta din urmă venea din India "cu întrebări, certitudini și fervori ce-ar fi putut să dezprovincializeze radical literatura noastră", însă "câți dintre tinerii care veneau să-l asculte la Universitate unde i se încredințase cursul de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a vieții: naștere și moarte"646. Regizorul piesei este Ieronim, creatorul teatrului experimental, ale cărui idei despre spectacol sunt expuse în Uniforme de general. Ca și acolo, întâlnim personaje cu nume transparent (Sofia Speranția) și ilustrativ (Elefterescu). Se atenționează asupra ascendentului numelui (anticipator al destinului) în raport cu vârsta ("Fiind cea mai tânără, se adresă Marinei, sunt considerată și cea mai nepricepută. Deși am un nume frumos: Sofia Speranția"647) și asupra lipsei de relevanță a vârstei în raport cu destinul ("diferența nu trebuie căutată
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sosuri grase, ouă și creier. La persoanele obeze există tendința de a acumula mai mult cholesterol și de a se diminua sărurile biliare. Se consideră că ar exista și o cauzalitate ereditară, probabil datorită unor gene care se transmit de la ascendenți la descendenți. În S.U.A., incidența formării calculilor biliari este cea mai mare la indieni, urmează la persoanele de origine hispanică și, mai puțin, la cele de origine asiatică și africană. Simptomele bolii Boala se manifestă prin dureri violente, mai ales
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
nivelul rectului sau al colonului descendent, sângele va fi mai deschis la culoare. Prezența sângelui roșu-deschis este observată pe hârtia igienică sau prin picături apărute În toaletă la sfârșitul scaunului. Dacă hemoragia se produce Îm colonul transversal și În cel ascendent (stânga), În intestinul subțire sau În stomac, sângele va fi roșu-Închis spre negru, datorită transformării hemoglobinei În hematină sub acțiunea acidului clorhidric și a florei din tubul digestiv. Culoarea sângelui devine mai Închisă cu cât este mai lentă viteza tranzitului
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
benigne (necanceroase), mai frecvent sub formă de polipi intestinali sau pot fi maligne, cu mare capacitate de a invada țesuturile și organele Învecinate. Treptat, apar tumorile cu evoluție malignă care se manifestă diferențiat În funcție de localizarea În abdomen. Cancerul colonului drept (ascendent) se manifestă prin dureri discrete și neinfluențate de calmante, balonări abdominale, constipație persistentă sau diaree cu scaune de putrefacție, astenie, stare subfebrilă, pierdere În greutate, anemie datorită pierderii masive de sânge de culoare Închisă. Cancerul colonului stâng (descendent) se manifestă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
l-ar putea izbăvi de monstruozitate, dar nu în felul unei baghete magice, ci printr-un proces dialectic fără sfârșit, printr-o luptă de ridicare la înălțime și autocizelare. Odată cu arma, el primește posibilitatea luptei cu sine însuși, care constituie ascendentul inconfundabil al umanului asupra animalului. − Așadar, prin puterea ei de a stârni erosul, femeia dăruiește șansa civilizatoare, capabilă să ridice dobitocul de la lupta pentru supraviețuire la duelul nobil după reguli și exigențe. Și simbolul duelului ar fi estoca, dacă înțeleg
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
planarea la oarecare distanță de semeni, într-un spațiu căscat pentru prima dată suveran între ea și ei. El o condusese în dimensiunea intangibilă a ființei printr-o rupere de prea influenții curteni. Numai în interiorul acestei proto-bazilici a curenților pasionali ascendenți basileia - regina - a primit sceptrul verticalității în imediatul empiric; nadirul și zenitul lumii ei s-au dispus docil de-a lungul lui, stabilizate de momentul vertiginoaselor rotații. Strict vorbind, caracterul efemer și precar al spațiului astfel creat de Dedal în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
romanic occidental și germanic. Dintre acestea, focarul cultural și lingvistic vechi grecesc ocupă primul loc, atît prin plasarea în timp, cît și prin importanță, fiindcă a fundamentat o serie de trăsături culturale și de civilizație ce au asigurat europenilor un ascendent în raport cu popoarele care trăiesc în alte continente. În intervalul dintre epocile de manifestare a focarelor antichității și a focarelor modernității (aproximativ între secolele al IV-lea și al XIII-lea) s-a afirmat factorul cel mai important care a contribuit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de ruși (atît în perioada țaristă, cît și în perioada sovietică). Acest ultim aspect privește îndeosebi dominația politică de tip asiatic, care nu îngăduie manifestarea celui supus, acesta fiind cu atît mai oprimat cu cît este perceput ca avînd un ascendent cultural și de civilizație. A existat însă și un alt tip de dominație politică, ilustrat îndeosebi prin atitudinea romanilor față de Grecia cucerită, căreia ocupantul i-a recunoscut superioritatea și i-a apreciat și continuat valo-rile2. Ca atare, tipul european are
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
superioritatea și i-a apreciat și continuat valo-rile2. Ca atare, tipul european are această latură valorificatoa-re, prin care cel care domină politic acceptă să fie influențat de cel pe care l-a învins prin forța armelor, dacă învinsul are un ascendent cultural. Influențarea de către cel superior din punct de vedere civilizatoric sau politic poate avea mai multe grade și poate dura o perioadă mai lungă sau mai scurtă, iar efectele pot fi superficiale sau profunde. Există și cazuri extreme, cînd exercitarea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
deosebit, de limba și de cultura franceză, și un focar germanic, reprezentat îndeosebi de limba și de cultura germană, ambele concurate în ultima jumătate de veac de înrîurirea anglo-americană, care nu are numaidecît un specific cultural, cît mai mult un ascendent ce ține de latura economică. Din acest motiv, valabilitatea și acțiunea celor două focare se menține în mare parte, dar se desfășoară pe un fundal schimbat de o oarecare uniformizare civilizatorică a etniilor consacrate, care își mețin totuși multe dintre
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Influențarea limbilor romanice și germanice de către alte idiomuri s-a produs atît prin contactul nemijlocit dintre populații, la nivelul limbilor populare, cît și, după formarea limbilor literare, prin contact cultural, atunci cînd o limbă și o cultură au avut un ascendent asupra altora. Ca atare, în mod ideal, ar trebui făcută o diferență între influențele exercitate la nivel popular (și, de obicei, cu caracter zonal, în anumite graiuri sau dialecte) și influențele exercitate la nivel cult și, în consecință, ar trebui
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
compuse similare uzînd de mijloacele proprii. După aprecierea lui Helmut Lüdke88, în maniera în care greaca a influențat limba latină, aceasta a influențat, la rîndul ei, limbile Europei, înțelegînd de aici că influența latină a avut în principiu la bază ascendentul unui grad de cultivare superior reprezentat de civilizația și limba romanilor. Contactele dintre romani și germanici s-au produs atunci cînd, extinzîndu-se spre est și spre nord, Imperiul Roman a ajuns să se învecineze cu zonele de la est de Rin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
al agentului influențator și 2) elemente pe care acest agent le-a preluat el însuși din altă cultură sau din altă limbă și este în măsură să le transmită la rîndul lui culturilor și limbilor față de care are un anumit ascendent și care nu recurg sau nu sînt în măsură să ajungă la sursele originare. Fiecare dintre comunitățile omenești are unele cunoștințe, tradiții și practici care-i sînt specifice și are cuvinte (pentru a reda entități, însușiri sau acțiuni) legate de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
secolul al XIII-lea, dialectul sudic a început să se afirme și el tot mai mult în scris, dar dialectul galiciano-portughez nordic crease deja o tradiție în perioada trubadurescă, de inspirație provensală, încît a continuat să-și mențină un oarecare ascendent. Treptat, pe parcursul secolelor al XVI-lea și al XVII-lea, s-a produs o unificare a variantelor limbii literare și, prin scriitorii clasici care s-au impus în această perioadă, s-au creat premisele fixării ei definitive. În aria de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sunt poate descendenți veritabili ai autohtonilor seculari dacă nu milenari. Străinii, în general, au evitat să se stabilizeze în regiuni sărace din punct de vedere economic, cu pământuri slab roditoare și cu vicisitudini naturale descurajante. Academicianul Sextil Pușcariu, ai cărui ascendenți erau brăneni, el însuși rămânând toată viața cu suflet de brănean, afirmă cu fermitate în "Brașovul de altădată" că:"În Bran n-au fost niciodată unguri, decât câte un cizmar sau alt locuitor pripășit printre români" Nu întâmplător, așa cum au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Bosianu, eminentul jurisconsult - s-au despărțit repede de partidul liberal și s-au răzlețit. Bătrânii liberali erau cunoscuți: Ion Brătianu având, cu marele lui dar de a-și atrage simpatiile cât și cu in tuiția lui politică sigură, un mare ascendent asupra celorlalți fruntași, a luat conducerea reală a guvernului. Direcția partidului a împărțit-o multă vreme cu C.A. Rosetti. Pe lângă intuiția politică, care-l călăuzea sigur printre controversele și problemele politice, Ion Brătianu era un psiholog; el cunoștea natura
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ai țării, am vorbit cu Alexandru Lahovary, cu Titu Maiorescu, am vorbit chiar cu regele Carol, dar față de nici unul nu m-am simțit așa de intimidat cum mă simțeam când mă aflam față de Stătescu. Omul ăsta are asupra mea un ascendent grozav. E atât de rece, are atâta autoritate, încât te îngheață. Ca orator parlamentar era o putere. Statuia pe care advocații i-au ridicat-o în holul Palatului de Justiție nu reprezintă pe adevăratul Stătescu. Figura este foarte exact redată
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]