KorAP: Find »[drukola/base=ascită & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...35 36 37 ...39 >

967 matches

Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257

cel mult Child B (se exclud cei clasa C), IQ > 40%, Bl < 10mg/dl, creatinina < 3mg/dl, Tr > 40000/mmc. Se evacuează în general 5-10 l într-o ședință cu repetare la nevoie de 2-3ori/săptămână. Pentru fiecare litru de ascită evacuat se administrează 6-8 g albumină desodată, din care, jumătate înaintea evacuării. Albumina poate fi înlocuită cu plasma expanders. Treapta IV - tratamentul ascitei refractare. În cazul unei ascite refractare pot fi considerate câteva metode mai speciale de tratament: - Ultrafiltrarea și

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
general 5-10 l într-o ședință cu repetare la nevoie de 2-3ori/săptămână. Pentru fiecare litru de ascită evacuat se administrează 6-8 g albumină desodată, din care, jumătate înaintea evacuării. Albumina poate fi înlocuită cu plasma expanders. Treapta IV - tratamentul ascitei refractare. În cazul unei ascite refractare pot fi considerate câteva metode mai speciale de tratament: - Ultrafiltrarea și reinfuzia ascitei (reperfuzia lichidului de ascită după filtrare, eventual desodare și îmbogățire cu albumină); - Șuntul peritoneo-venos (Le Veen) realizează printr-un tub din

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
ședință cu repetare la nevoie de 2-3ori/săptămână. Pentru fiecare litru de ascită evacuat se administrează 6-8 g albumină desodată, din care, jumătate înaintea evacuării. Albumina poate fi înlocuită cu plasma expanders. Treapta IV - tratamentul ascitei refractare. În cazul unei ascite refractare pot fi considerate câteva metode mai speciale de tratament: - Ultrafiltrarea și reinfuzia ascitei (reperfuzia lichidului de ascită după filtrare, eventual desodare și îmbogățire cu albumină); - Șuntul peritoneo-venos (Le Veen) realizează printr-un tub din plastic cu o valvă care

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
se administrează 6-8 g albumină desodată, din care, jumătate înaintea evacuării. Albumina poate fi înlocuită cu plasma expanders. Treapta IV - tratamentul ascitei refractare. În cazul unei ascite refractare pot fi considerate câteva metode mai speciale de tratament: - Ultrafiltrarea și reinfuzia ascitei (reperfuzia lichidului de ascită după filtrare, eventual desodare și îmbogățire cu albumină); - Șuntul peritoneo-venos (Le Veen) realizează printr-un tub din plastic cu o valvă care limitează scurgerea unidirecțională a lichidului din cavitatea peritoneală în vena jugulară. Riscuri: peritonită bacteriană

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
albumină desodată, din care, jumătate înaintea evacuării. Albumina poate fi înlocuită cu plasma expanders. Treapta IV - tratamentul ascitei refractare. În cazul unei ascite refractare pot fi considerate câteva metode mai speciale de tratament: - Ultrafiltrarea și reinfuzia ascitei (reperfuzia lichidului de ascită după filtrare, eventual desodare și îmbogățire cu albumină); - Șuntul peritoneo-venos (Le Veen) realizează printr-un tub din plastic cu o valvă care limitează scurgerea unidirecțională a lichidului din cavitatea peritoneală în vena jugulară. Riscuri: peritonită bacteriană, tulburări de coagulare, CID

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
la început doar pentru tratamentul și prevenirea hemoragiilor digestive prin efracție de varice eso-gastrice realizează o scădere a presiunii portale cu efecte favorabile asupra hemodinamicii pacientului cirotic. Este eficace în 80% din cazuri. - Transplantul hepatic. Orice bolnav cu CH cu ascită refractară ar trebui inclus pe lista de transplant hepatic deoarece șansa unui astfel de pacient să supraviețuiască în următorii 2 ani este de sub 40%. - În curs de evaluare pentru ascita refractară sunt: ornipresina, octreotidul și midodrine. Peritonita bacteriană spontană (infecția

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
80% din cazuri. - Transplantul hepatic. Orice bolnav cu CH cu ascită refractară ar trebui inclus pe lista de transplant hepatic deoarece șansa unui astfel de pacient să supraviețuiască în următorii 2 ani este de sub 40%. - În curs de evaluare pentru ascita refractară sunt: ornipresina, octreotidul și midodrine. Peritonita bacteriană spontană (infecția lichidului de ascită fără o sursă evidentă de infecție) este o complicație a ascitei cirotice care apare în circa 8% din cazurile de CH Child B și C. Apare deseori

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
trebui inclus pe lista de transplant hepatic deoarece șansa unui astfel de pacient să supraviețuiască în următorii 2 ani este de sub 40%. - În curs de evaluare pentru ascita refractară sunt: ornipresina, octreotidul și midodrine. Peritonita bacteriană spontană (infecția lichidului de ascită fără o sursă evidentă de infecție) este o complicație a ascitei cirotice care apare în circa 8% din cazurile de CH Child B și C. Apare deseori la pacienții internați, după internare, la pacienții gravi care au hemoragie digestivă, insuficiență

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
de pacient să supraviețuiască în următorii 2 ani este de sub 40%. - În curs de evaluare pentru ascita refractară sunt: ornipresina, octreotidul și midodrine. Peritonita bacteriană spontană (infecția lichidului de ascită fără o sursă evidentă de infecție) este o complicație a ascitei cirotice care apare în circa 8% din cazurile de CH Child B și C. Apare deseori la pacienții internați, după internare, la pacienții gravi care au hemoragie digestivă, insuficiență renală sau au necesitat tehnici invazive. Infecția lichidului de ascită este

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
a ascitei cirotice care apare în circa 8% din cazurile de CH Child B și C. Apare deseori la pacienții internați, după internare, la pacienții gravi care au hemoragie digestivă, insuficiență renală sau au necesitat tehnici invazive. Infecția lichidului de ascită este de regulă monomicrobiană, germenele fiind reprezentativ pentru flora normală intestinală (E. Coli, Streptococ grup D) și calea de realizare este hematogenă. Tabloul clinic este variabil, descriindu-se trei tipuri: 1) pacient cirotic care nu a avut ascită, instalează fulminant

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
lichidului de ascită este de regulă monomicrobiană, germenele fiind reprezentativ pentru flora normală intestinală (E. Coli, Streptococ grup D) și calea de realizare este hematogenă. Tabloul clinic este variabil, descriindu-se trei tipuri: 1) pacient cirotic care nu a avut ascită, instalează fulminant sindromul ascitic concomitent cu alterarea stării generale, febră, encefalopatie hepatică, icter; 2) bolnav cu ascită, eventual cu un factor favorizant identificat (hemoragie digestivă) care prezintă febră, dureri abdominale difuze, eventual apărare abdominală dar nu contractură și care precipită

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
grup D) și calea de realizare este hematogenă. Tabloul clinic este variabil, descriindu-se trei tipuri: 1) pacient cirotic care nu a avut ascită, instalează fulminant sindromul ascitic concomitent cu alterarea stării generale, febră, encefalopatie hepatică, icter; 2) bolnav cu ascită, eventual cu un factor favorizant identificat (hemoragie digestivă) care prezintă febră, dureri abdominale difuze, eventual apărare abdominală dar nu contractură și care precipită encefalopatia hepatică; 3) bolnav cu ascită care nu prezintă decât simptome minime care nu orientează diagnosticul către

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
cu alterarea stării generale, febră, encefalopatie hepatică, icter; 2) bolnav cu ascită, eventual cu un factor favorizant identificat (hemoragie digestivă) care prezintă febră, dureri abdominale difuze, eventual apărare abdominală dar nu contractură și care precipită encefalopatia hepatică; 3) bolnav cu ascită care nu prezintă decât simptome minime care nu orientează diagnosticul către peritonita bacteriană spontană, ci doar o agravare a stării generale cu progresia rapidă a insuficienței hepatice. În fața unui grad mare de suspiciune, paracenteza diagnostică evidențiază un lichid câteodată tulbure

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
grad mare de suspiciune, paracenteza diagnostică evidențiază un lichid câteodată tulbure, cu albumine < 1 g/l, capacitate de opsonizare mică a lichidului, pH < 7,25, L > 500/mmc din care jumătate sunt PMN (PMN > 250/mmc); culturile din lichidul de ascită sunt pozitive pentru un singur germene, iar antibiograma ghidează tratamentul. Hemoculturile sunt pozitive în 80% din cazuri și este posibilă leucocitoza. Evoluția spre sindrom hepatorenal este posibilă și frecventă. Tratamentul peritonitei bacteriene spontane trebuie început imediat ce s-au evidențiat PMN

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
germene, iar antibiograma ghidează tratamentul. Hemoculturile sunt pozitive în 80% din cazuri și este posibilă leucocitoza. Evoluția spre sindrom hepatorenal este posibilă și frecventă. Tratamentul peritonitei bacteriene spontane trebuie început imediat ce s-au evidențiat PMN>250/mmc în lichidul de ascită; se instituie antibioterapia empirică, indicându-se o cefalosporină de a treia generație, cu preferință pentru cefotaxim i v. 2g x2/zi, deoarece nu are acțiune nefrotoxică. Se mai recomandă tratamentul cu amoxicilină - acid clavulanic sau ciprinol i.v. urmate de

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
i v. 2g x2/zi, deoarece nu are acțiune nefrotoxică. Se mai recomandă tratamentul cu amoxicilină - acid clavulanic sau ciprinol i.v. urmate de administrare orală. La pacienții cu antecedente de peritonită bacteriană spontană sau la cei cu proteine în ascită < 1 g/dl se recomandă profilaxia cu norfloxacin 400 mg/zi. Prognosticul pacienților cu peritonită bacteriană spontană este rezervat; 50% decedează la primul episod, 69% din ceilalți recidivează în primul an, ocazie în care alți 50% decedează. d) SINDROMUL HEPATORENAL

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
specific celor cu CH). Clinic se definește prin, retenție hidro-sodată, oligurie, eliminarea scăzută a sodiului prin urină și proteinurie minimă. TABLOU CLINIC SHR apare la bolnavii cu CH, frecvent de etiologie alcoolică, care prezintă deja toate complicațiile severe ale bolii (ascită care necesită tratament diuretic cronic, EH, eventual hemoragie variceală). Factorii de risc asociați sunt malnutriția, ficatul mic, varicele esofagiene, infecțiile, hemoragia digestivă, terapia diuretică agresivă sau paracenteză intempestivă, creșterea presiunii intraabdominale cu ascită extrem de voluminoasă, medicație nefrotoxică și dezechilibre hidroelectrolitice

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
prezintă deja toate complicațiile severe ale bolii (ascită care necesită tratament diuretic cronic, EH, eventual hemoragie variceală). Factorii de risc asociați sunt malnutriția, ficatul mic, varicele esofagiene, infecțiile, hemoragia digestivă, terapia diuretică agresivă sau paracenteză intempestivă, creșterea presiunii intraabdominale cu ascită extrem de voluminoasă, medicație nefrotoxică și dezechilibre hidroelectrolitice. Alte condiții asociate cu SHR sunt: insuficiența hepatică acută, hepatita acută virală, cancerul hepatic, metastazele hepatice, hepatectomii, steatoza hepatică acută de sarcină. Există două tipuri de SHR: Tipul 1. Pacienții prezintă o deteriorare

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
20ml/minut; 80% decedează în 2 săptămâni și doar 10% trăiesc la 3 luni. Tipul II. Pacienții îndeplinesc criteriile pentru diagnostic, dar deteriorarea funcției renale este mult mai lentă; acest tip apare la bolnavii cu rezervă funcțională hepatică, dar cu ascită refractară. Simptomele sunt necaracteristice, pe primul plan situându-se afecțiunea de bază. Poate prezenta greață, slăbiciune și astenie marcată, uneori confuzie (se poate confunda cu EH). Pe primul plan apare oliguria (< 500ml/zi) care nu răspunde la administrarea de albumină

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
nu se supraîncărca pacientul cu lichide (ciroticul are complianță venoasă crescută); se administrează 1,5 l de ser fiziologic sau, dacă este disponibilă albumină desodată; -Se oprește orice substanță nefrotoxică și se investighează atent pacientul pentru sepsis (inclusiv lichidul de ascită, sonda urinară, cateterul); se instituie tratament antibiotic cu spectrul larg; -În cazul ascitei sub tensiune-paracenteză; -Corectarea tulburărilor hidro-electrolitice (problematică și de rău augur este hiponatremia pentru care se încearcă restricția de fluide, albumină, soluție hipertonă 3% de NaCl cu rezultate

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
1,5 l de ser fiziologic sau, dacă este disponibilă albumină desodată; -Se oprește orice substanță nefrotoxică și se investighează atent pacientul pentru sepsis (inclusiv lichidul de ascită, sonda urinară, cateterul); se instituie tratament antibiotic cu spectrul larg; -În cazul ascitei sub tensiune-paracenteză; -Corectarea tulburărilor hidro-electrolitice (problematică și de rău augur este hiponatremia pentru care se încearcă restricția de fluide, albumină, soluție hipertonă 3% de NaCl cu rezultate variabile); -Îmbunătățirea funcției hepatice ar fi ținta ideală pentru tratament, dar din păcate

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
și posibil un suflu sistolic. EKG - hipertrofie VD; Rx - proeminența arterei pulmonare; ecocardiografia, cateterizarea evaluează gradientele presionale. Tratament dificil cu rezultate slabe: antagoniști de calciu, albastru de metilen, spironolactonă + molsidomine + betablocant. Hidrotoraxul cirotic, este definit ca acumularea de lichid de ascită în cavitatea pleurală, în absența unei afecțiuni cardiace sau pulmonare. Este o complicație obișnuită a cirozei hepatice, prevalența fiind raportată între 0,4 și 12,2% și creează probleme clinice speciale. Mecanismul de formare a hidrotoraxului. Mai multe mecanisme au

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
raportată între 0,4 și 12,2% și creează probleme clinice speciale. Mecanismul de formare a hidrotoraxului. Mai multe mecanisme au fost sugerate a fi implicate în producerea hidrotoraxului cirotic: hipoalbuminemia, anastomozele sistemului port cu vena azygos, pasajul lichidului de ascită prin canalul diafragmatic sau prin limfaticele transdiafragmatice, trecerea lichidului direct prin breșele diafragmatice. Dintre aceste ipoteze s-au găsit argumente de susținere doar pentru ultimul mecanism. Hidrotoraxul cirotic este unilateral în 98% din cazuri; localizarea este dreaptă în 85,4

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
mecanism. Hidrotoraxul cirotic este unilateral în 98% din cazuri; localizarea este dreaptă în 85,4% din cazuri, 12,5% stângă și 2,1% bilaterală. În caz de simfiză pleurală dreaptă, hidrotoraxul apare pe stânga. În 95% din cazuri pacientul prezintă ascită decelabilă ușor clinic, de importanță variabilă. În 5% din cazuri poate exista un hidrotorax în absența ascitei. Clinic, simptomele sunt variabile de la minime sau absente la detresă respiratorie gravă, în condițiile când lichidul s-a acumulat rapid. Suprainfecția bacteriană, empiemul

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
12,5% stângă și 2,1% bilaterală. În caz de simfiză pleurală dreaptă, hidrotoraxul apare pe stânga. În 95% din cazuri pacientul prezintă ascită decelabilă ușor clinic, de importanță variabilă. În 5% din cazuri poate exista un hidrotorax în absența ascitei. Clinic, simptomele sunt variabile de la minime sau absente la detresă respiratorie gravă, în condițiile când lichidul s-a acumulat rapid. Suprainfecția bacteriană, empiemul spontan, nu adaugă simptome specifice. Diagnosticul este facil la un pacient cunoscut cirotic cu ascită și hidrotorax

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]