1,950 matches
-
efectuează acțiuni de verificare, formulează teorii empirice, recurge și la metareflecție. • Dă un nou rol celor care cercetează în organizație, pe o temă. Este un proces de reflecție, dar una spontană apoi deliberat și sistematică pentru căutarea evidențelor la o aserțiune, pentru desfășurarea unui proces de căutare a rezolvării unei situații problematice, indică modul de colaborare în investigare, valorificare a resurselor, găsirea de alternative în rezolvare, clarificarea tensiunii în identificare, interpretare, aplicare., cu tensiuni între valori.. Reflexivitatea este esențială pentru autointerogare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
realității. În concepția lui, filosofia narativistă a istoriei este construită pe șase teze fundamentale care arată că istoriile narative sunt interpretări ale trecutului, că deosebirea dintre cercetarea istorică și interpretarea narativă stă în faptul că prima este o suită de aserțiuni individuale, în timp ce a doua este un set de propoziții organizate sub forma unei narațiuni, că narativismul acordă o importanță majoră interpretării faptelor istorice, și este un demers constructivist interesat de interpretarea fenomenelor istorice și că propozițiile narative descriu trecutul și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
realității. În concepția lui, filosofia narativistă a istoriei este construită pe șase teze fundamentale care arată că istoriile narative sunt interpretări ale trecutului, că deosebirea dintre cercetarea istorică și interpretarea narativă stă în faptul că prima este o suită de aserțiuni individuale, în timp ce a doua este un set de propoziții organizate sub forma unei narațiuni, că narativismul acordă o importanță majoră interpretării faptelor istorice, și este un demers constructivist interesat de interpretarea fenomenelor istorice și că propozițiile narative descriu trecutul și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
realității. În concepția lui, filosofia narativistă a istoriei este construită pe șase teze fundamentale care arată că istoriile narative sunt interpretări ale trecutului, că deosebirea dintre cercetarea istorică și interpretarea narativă stă în faptul că prima este o suită de aserțiuni individuale, în timp ce a doua este un set de propoziții organizate sub forma unei narațiuni, că narativismul acordă o importanță majoră interpretării faptelor istorice, și este un demers constructivist interesat de interpretarea fenomenelor istorice și că propozițiile narative descriu trecutul și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
consultativ 289". Secțiunea a III-a Parlamentul European, instituție fundamentală a Uniunii Europene Capitolul 1 Localizarea parlamentului în sistemul instituțiilor Uniunii Europene Parlamentul european este considerat, de multe ori, a fi instituția echivalentă, la nivel comunitar, a parlamentelor naționale. Această aserțiune duce la o interpretare sui generis a organizării instituțiilor comunitare, în interiorul cărora Parlamentul european este o instituție unică, implicată activ și total în elaborarea de acte parlamentare de decizie. Pentru a evidenția trăsăturile specifice ale Parlamentului european raportate la mecanismul
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
unei instituții fundamentale, care are darul de a apropia Uniunea Europeană de cetățenii ei, într-un efort permanent de limitare a deficitului democratic. Parlamentul european este considerat, de multe ori, a fi instituția echivalentă, la nivel comunitar, a parlamentelor naționale. Această aserțiune duce la o interpretare sui generis a organizării instituțiilor comunitare, în interiorul cărora Parlamentul european este o instituție unică, implicată activ și total în elaborarea de acte parlamentare de decizie. Ridicând problema "modelului parlamentar", a fost evidențiat că este importantă conceptualizarea
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
de Sacher-Masoch, îl socotea irezistibil"175. Evident, observația cumnatei lui Maiorescu vine în contradicție cu toate acele interpretări care pariau pe "naturalețea" erotismului eminescian. Lovinescu, în schimb, găsește în rândurile acestea o confirmare a "teoriilor" sale, inspirate poate și de aserțiunile lui Baudelaire din Pictorul vieții moderne și alte curiozități. Să nu uităm că poetul Florilor răului făcea elogiul machiajului și al artificiului (dandy-ul și prostituata devin, se știe, figurile exemplare ale imaginarului decadent-estetizant), în care vedea o expresie a
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
transmiterea de pulstoni/ bioluminiscență (ca o emisie de tip biolaser) de sistemele (bio)logice; una tehnologică [Beliș, 1981]: știința, ce studiază efectele utilizării tehnologiei pulstonice (a laserilor) în biologie și medicină, iar în acest sens de o reală importanță sunt aserțiunile TPEI în măsură să explice mecanismele de transfer energo-informațional de la un tip de sistem (tehnic) la altul (biologic) și reciproc; o interconexiune biotehnologică: știința, ce cercetează procesele de generare, conservare și transmitere (interferență) a emisiilor (info)laserbioenergetice la nivelul sistemelor
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
acești colegi să formuleze posibile ,,gânduri” specifice lor; - să formuleze trei propoziții sau fraze gândindu- se la capacitatea unor personae de a se adapta rapid la noile solicitări și de a dovedi flexibilitate în rezolvarea problemelor noi ce apar. Colectarea aserțiunilor s-a făcut de la un număr de 10 persoane, cu vârste cuprinse între 30 și 55 ani. Afirmațiile au fost extrase de pe fiecare chestionar, trecute într-o bază de date comună. S-a făcut o analiză de conținut a propozițiilor
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
a făcut o analiză de conținut a propozițiilor de la ultimul punct al chestionarului care făceau referire la gânduri cu caracter general referitoare la conceptul de adaptabilitate, împreună cu trecerea la persoana întâi a gândurilor menționate la punctul al doilea. Am grupat aserțiunile extrase în funcție de conținutul lor, separându-le în categorii de dimensiuni la care făceau trimitere. După ce am grupat aserțiunile, le-am distribuit câte două constuind chestionarul care a fost aplicat, chestionar care a adunat 66 de itemi. Dimensiunile identificate în urma analizei
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
cu caracter general referitoare la conceptul de adaptabilitate, împreună cu trecerea la persoana întâi a gândurilor menționate la punctul al doilea. Am grupat aserțiunile extrase în funcție de conținutul lor, separându-le în categorii de dimensiuni la care făceau trimitere. După ce am grupat aserțiunile, le-am distribuit câte două constuind chestionarul care a fost aplicat, chestionar care a adunat 66 de itemi. Dimensiunile identificate în urma analizei calitative a chestionarelor cu întrebări deschise au fost: - deschiderea către nou/ schimbare - lucrul în echipă/ colaborare - continua perfecționare
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
acești colegi să formuleze posibile ,,gânduri” specifice lor; - să formuleze trei propoziții sau fraze gândindu- se la capacitatea unor personae de a se adapta rapid la noile solicitări și de a dovedi flexibilitate în rezolvarea problemelor noi ce apar. Colectarea aserțiunilor s-a făcut de la un număr de 10 persoane, cu vârste cuprinse între 30 și 55 ani. Afirmațiile au fost extrase de pe fiecare chestionar, trecute într-o bază de date comună. S-a făcut o analiză de conținut a propozițiilor
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
a făcut o analiză de conținut a propozițiilor de la ultimul punct al chestionarului care făceau referire la gânduri cu caracter general referitoare la conceptul de adaptabilitate, împreună cu trecerea la persoana întâi a gândurilor menționate la punctul al doilea. Am grupat aserțiunile extrase în funcție de conținutul lor, separându-le în categorii de dimensiuni la care făceau trimitere. După ce am grupat aserțiunile, le-am distribuit câte două constuind chestionarul care a fost aplicat, chestionar care a adunat 66 de itemi. Dimensiunile identificate în urma analizei
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
cu caracter general referitoare la conceptul de adaptabilitate, împreună cu trecerea la persoana întâi a gândurilor menționate la punctul al doilea. Am grupat aserțiunile extrase în funcție de conținutul lor, separându-le în categorii de dimensiuni la care făceau trimitere. După ce am grupat aserțiunile, le-am distribuit câte două constuind chestionarul care a fost aplicat, chestionar care a adunat 66 de itemi. Dimensiunile identificate în urma analizei calitative a chestionarelor cu întrebări deschise au fost: - deschiderea către nou/ schimbare - lucrul în echipă/ colaborare - continua perfecționare
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
presupune formularea, argu mentarea și susținerea unei opinii personale/a unor idei inedite, pornind de la interpretări personale ale textuluisuport, prin raportare la propria sensibilitate, expe riență de viață și de lectură; dialogul, prin care evaluatorii urmăresc clarificarea unor noțiuni/idei/aserțiuni prezente în expunere, capacitatea de adaptare a candidatului la situația de comunicare, precum și stabilirea exactă a nivelului de competență lingvistică. Situarea discursului oral al candidatului pe ultimul palier, cel de „utilizator experimen tat“, presupune: lexic adecvat tipului de text comentat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
etc. Textele în care predomină scopul persuasiv - texte publicistice, reclame, discursul politic sau colocvial etc. - apelează la strategii specifice de persuadare. - Scopul argumentativ se concretizează în discursurile/textele care urmăresc să demonstreze sau să infirme valoarea de adevăr a unei aserțiuni, a unei teorii sau opinii pe baza unor raționamente și a unor ilustrări. Discursul argumentativ este întâlnit cu predilecție în sfera comunicării științifice și a comunicării mediatice, fără a fi exclus din spațiul celorlalte stiluri funcționale. - Scopul normativ este specific
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
explicația, exemplificarea, respectiv enunțarea, explicarea, acumularea/progresia, compararea, deducția, reluarea. 2.3.2.Textul argumentativ Textul argumentativ se structurează ca demers logic prin care este justificat un punct de vedere, este confirmată ori infirmată valoarea de adevăr a unei opinii/aserțiuni pe baza unor raționamente și a unor ilustrări. Structurarea textului/discursului argumentativ - Introducerea cuprinde: enunțul tematic (incipitul, menit să capteze atenția și să precizeze explicit tema) și ipoteza (formularea opiniei emițătorului); dacă se pornește de la un citat, acesta trebuie inserat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ființa umană, contribuind esențial la formarea personalității și la împlinirea existenței noastre.] - Argumentația: formularea argumentelor și dezvoltarea fiecăruia (prin dovezi, prin explicații, analogii, exemple etc.); pot fi precizate și eventuale contraargu mente, urmate de probe care să le infirme, întărind aserțiunea emițătorului. - Concluzia: reluarea ideii principale din ipoteză (sau din teză, dacă aceasta exprimă dezacordul), întărită ca sinteză a argumentației dezvoltate anterior. Enunțul final trebuie să fie pregnant, memorabil; concluzia propriuzisă poate fi însă urmată de un îndemn care să reprezinte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
certe, prin perspectiva imparțială, obiectivă (emițător neimplicat), prin limbaj denotativ, impersonal, prin lexicul specializat etc.; - textul argumentativ din sfera mass mediei, a vieții publice ori private adaugă informa țiilor obiective, întro măsură mai mare sau mai mică, judecăți de valoare, aserțiuni subiective sau speculative, formulate dintro perspectivă asumată, subiectivă. Limbajul, denotativ și conotativ, primește mărci ale subiectivității, ale retoricii argumentative, se nuanțează expresiv și/sau afectiv. Scopul informativ și cel cognitiv sunt dublate, în aceste cazuri, de scopul persuasiv; - în ambele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
grup social etc. - plan analitic în care se detaliază universul lăuntric al eroilor (conștient, subconștient, inconștient; psihologia/trăirile/reflecțiile/dilemele la nivelul rațiunii, al conștiinței, al afectelor; evoluția conflictelor interioare) - plan eseistic, al comentariilor naratorului (frecvent, ale personajului narator), al aserțiunilor sale, al asociațiilor libere de idei, al divagațiilor explicative sau argumentative etc. - planul auctorial, prezent mai ales în proza modernistă și postmodernistă, poate dubla planurile configurate în text, preluând funcțiile metatextului. Camil Petrescu, de exemplu, construiește un plan auctorial în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sunt dispuse întro succesiune temporală. În povestirea factuală, se adaugă și evenimentele denotate, adică universul citat, în timp ce în povestirea de ficțiune evenimentele sunt o proiecție mentală, imaginară, fără efect de denotare a realului. În acest caz, universul citat este o aserțiune simulată. - Istorisirea, fabulația sunt concepte care vizează modalitatea narării, având în vedere discursul prin care se relatează evenimentele, structurile textuale, universul povestirii („discursul narativ“ - G. Genette). Istorisirea însumează discursul naratorului și discursul personajelor, fiind alcătuită din două straturi stilistice. Pe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
la persoana a IIIa, obiective, neutre din punct de vedere afectiv. E asociat ipostazei de narator obiectiv, al cărui discurs este impersonal. Un exemplu poate fi romanul obiectiv Ion de Liviu Rebreanu. Naratorul reprezentabil este subiectiv, exprimând direct sau indirect aserțiuni ale autorului concret. El interpretează, califică sau comentează evenimentele sau personajele, dintro perspectivă personalizată. Își asumă explicit o atitudine participativă, semnalată prin indici textuali periferici: enunțurile la persoana a III a sunt marcate une ori subiectiv și/sau afectiv, în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de a arenda hanul, tocmai pentru că ea optează pentru valorile familiei, nu pentru valori materiale. - Epilogul urmează deznodământului și prezintă succint evoluția în timp a personajelor sau ultimele consecințe ale acțiunii. Epilogul poate avea și un caracter gnomic, formulând o aserțiune morală, ca în nuvela Moara cu noroc, în finalul căreia bătrâna își exprimă credința în predestinare. Paradigma convențională a momentelor subiectului este mereu adaptată viziunii artistice originale a fiecărui scriitor și logicii interne a textului. Modificările aduse canonului pot privi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fice, protagonistul este un alterego al scriitorului, căruia acesta îi „împrumută“ propriile experiențe și propria ipostază auctorială. Mircea Eliade afirma: „În fața origi nalității eu propun autenticitatea... A trăi tu însuți, a cunoaște prin tine, a te exprima prin tine.“ O aserțiune similară este formulată de către Camil Petrescu: „Să nu descriu decât ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce înregistrează simțurile mele, ceea ce gândesc eu... Eu nu pot vorbi onest decât la persoana întâi.“ Ia ființă astfel o „literatură a experiențelor“ ce ține de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
narative specifice basmului, dezvoltând tema inițierii și a maturizării treptate a eroului. În opinia mea, reflectarea acestei teme evidențiază o filozofie existențială întemeiată pe înțelepciunea populară și pe experiența de viață a colectivității rustice. Un argument puternic ce susține această aserțiune se găsește în numeroasele reflecții și comentarii etice ori psihologice formulate în discursul naratorului sau al unor personaje. Acestea evidențiază un sistem de valori, mentalități și comportamente specifice omului din popor. Astfel, aventura inițiatică a protagonistului urmărește formarea, afirmarea și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]