KorAP: Find »[drukola/base=aserțiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...35 36 37 ...78 >

1,947 matches

Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565

sale teoretice, dar știința necesită și metode riguroase. Trebuie să fim capabili să demonstrăm că povestirea pe care o relatăm, cu semnificația pe care i-o atribuim noi, este, de fapt, una adevărată. Aici se fac în mod implicit două aserțiuni. Prima este aceea că e rezonabil să afirmi despre ceva că este adevărat sau fals, sau cel puțin deocamdată adevărat sau fals, conform stadiului actual de cunoaștere. Aceasta implică faptul că există o relație identificabilă între ipoteza propusă de specialistul

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
rezultatele obținute. Un cercetător priceput trebuie să știe cu claritate ce vrea să spună atunci când susține că o anumită afirmație empirică este validă sau nu este validă. Acesta constituie, de fapt, unul dintre subiectele filozofiei cunoașterii. Cea de-a doua aserțiune implicită se referă la tehnică, și anume la faptul că, pornind de la convențiile standard din științele sociale, pot fi aplicate criterii în a stabili, în mod pragmatic, ce este probabil adevărat și ce nu. Scopul nostru este să înțelegem aceste

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
Este obligația noastră, ca specialiști în științe sociale, să privim dincolo de întâmplările zilnice și să căutăm modele stabile și factori determinanți. Dorim să ne prezentăm poziția cu claritate, să îi înțelegem sensurile și implicațiile largi și să fim siguri că aserțiunile noastre sunt valide. Scopul nostru este să producem cunoașterea sistematică a relațiilor sistematice, cu implicațiile sale practice pentru lumea în care trăim. Astfel, este necesar să ne ocupăm cu atenție de subiectul, teoria și metoda științelor sociale. Cu alte cuvinte

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
atât ca formă de cunoaștere științifică (urmând a fi tratată în continuarea acestui curs), cât și ca formă a cercetării sociale asupra convingerilor și comportamentului uman (discutată în cursul următor). Astfel, vom discuta despre fundamentele cunoașterii. Care este relația dintre aserțiuni și realitate? Ce anume spunem, de fapt, când afirmăm că ceva este adevărat? Problemele acestea sunt complexe și noi le vom trata aici doar superficial. Cu toate acestea, este important să avem o concepție clară despre ceea ce înțelegem prin cunoaștere

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
dintre empiriști și relativiști urmărește să stabilească dacă cercetarea științifică poate sta la baza unor alegeri obiective și exacte din cadrul unei game largi de construcții conceptuale posibile. Pentru empiriști, omul propune, dar lumea dispune ce trebuie eliminat și ce nu. Aserțiunile teoretice pot fi acceptate după ce sunt testate în funcție de datele disponibile. Anumite aserțiuni sunt discordante și nu exprimă adevăruri despre lume așa cum o cunoaștem. Acestea sunt eliminate prin deducție. Altele ar putea fi adevărate, căci se potrivesc cu cadrul general al

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
la baza unor alegeri obiective și exacte din cadrul unei game largi de construcții conceptuale posibile. Pentru empiriști, omul propune, dar lumea dispune ce trebuie eliminat și ce nu. Aserțiunile teoretice pot fi acceptate după ce sunt testate în funcție de datele disponibile. Anumite aserțiuni sunt discordante și nu exprimă adevăruri despre lume așa cum o cunoaștem. Acestea sunt eliminate prin deducție. Altele ar putea fi adevărate, căci se potrivesc cu cadrul general al altor observații precedente și teoriilor standard pe care tindem să le acceptăm

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
are abordarea nomologică a studiului comportamentului uman implică negarea oricărei posibilități de înțelegere sistematică. Explicația cauzală se bazează în mod necesar pe un fundament nomologic, chiar dacă unele afirmații sunt așa de evidente încât nu necesită enunțuri explicite. Afirmația că toate aserțiunile nomologice necesare explicării comportamentului uman sunt doar elementare implică negarea faptului că am putea spera vreodată să explicăm aspectele mai subtile ale societății umane și că acele aspecte care scapă acum analizei noastre trebuie să rămână întotdeauna așa. Obiecția criticului

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
acestei țări și modul de guvernare pe care îl va alege. Am făcut deja o afirmație nomologică sugerând implicit că alegerile populare contează la stabilirea puterii politice în România și a direcției politice pe care o va adopta națiunea. Această aserțiune ar putea să nu fie adevărată, sau ar putea fi doar parțial adevărată. În continuare, ar trebui să decid care aspect privind alegerile din România merită studiat. Eu personal nu cred că m-aș putea ocupa de toate și nici

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
acestor critici am evidențiat diferențele dintre științele sociale și cele naturale, am realizat care sunt provocările deosebite cu care se confruntă științele sociale valide și am explorat unele modalități de rezolvare a acestor provocări. Totodată am apărat un număr de aserțiuni implicite care pot părea surprinzătoare, și anume că abstractizarea unui eveniment ca totalitate coerentă este implicită în orice proces de gândire care încearcă să înțeleagă faptul că o bună parte din complexitatea lumii, așa cum ni se prezintă ea, se pierde

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
care este și accesibilă evaluării empirice. Pentru a se putea face inferențe valide trebuie stabilite anumite standarde care să separe afirmațiile care pot, de cele care nu pot fi susținute. În opinia mea, inferența cauzală reușită presupune acceptarea a patru aserțiuni coordonate referitoare la: covariație, direcționalitate, raportare non-aparentă și plauzibilitate. În primul rând, trebuie să existe un tipar de covariație între variabilele X și Y. Trebuie să observăm că cele două variabile apar împreună, sunt conjugate în mod constant. Mai mult

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
ideologice. Imaginați-vă că actualul secretar de Stat al S.U.A., Colin Powell, ar vizita Pakistanul. Un ziar ar putea avea următorul titlu: „Un membru al administrației Bush vizitează Pakistanul”, sau: „Un purtător de cuvânt al Statelor Unite vizitează Pakistanul”. Cele două aserțiuni nu sunt identice, căci administrația Bush nu este întotdeauna, sau pentru totdeauna, purtătoarea de cuvânt oficială a Statelor Unite. Ba mai mult, un ziar pro-american ar putea scrie: „Un conducător antiterorist vizitează Pakistanul”. Un ziar comunist ar putea avea titlul: „Un

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
să-și reducă dorința de câștiguri sporite pe termen scurt și să se introducă politici care să promoveze așteptările de beneficii viitoare din creșterea economică națională, și astfel să se estompeze conflictul distribuțional dintre proprietari și angajați. Am derivat aceste aserțiuni din modelul formal și le-am testat în raport cu deciziile de politică fiscală din S.U.A.1 Unele dintre modelele formale utilizate în științele sociale se bazează pe presupunerea că actorii vieții politice acționează în mod rațional, pentru că acest lucru introduce un

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
sta votantul median pe linia continuă de la stânga la dreapta (care nu este același lucru cu „mijlocul” grafic al liniei), acesta este locul exact în care va apărea rezultatul acelei politici. Teoria votantului median este una dintre cele mai puternice aserțiuni din științele politice. Aceasta stabilește un singur punct de echilibru specific în jocul rațional unidimensional de n persoane. Echilibrul este independent de componenta coaliției câștigătoare, de aria totală a pozițiilor din spațiul de politici abordate și de complexitățile manevrelor strategice

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
Cursul 9tc " Cursul 9" Probleme legate de date: operaționalizarea, observațiile, tehnicile de colectaretc "Probleme legate de date\: operaționalizarea, observațiile, tehnicile de colectare" Rezumat. Acest curs face tranziția de la partea analitică la cea sintetică a proiectului științific. După ce a propus o aserțiune lumii, cercetătorul trebuie să colecteze și să interpreteze datele pentru a verifica dacă afirmația sa se susține. Cursul se concentrează asupra colectării de date. Sunt tratate trei teme centrale: ce fel de date dorim să colectăm, unde le colectăm și

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
unealtă utilă pentru evaluarea empirică. Dar probarea concludentă depinde nu de o aplicare mecanică a unor formule, cu toate că astfel de formule sunt adesea utile, ci de organizarea rezonabilă a dovezilor care vin în sprijinul adoptării unei decizii dacă o anumită aserțiune se poate considera ca fiind, cel mai probabil, adevărată. Înainte de a începe, doresc să mai subliniez trei aspecte, care să ne reamintească riscul formării unor impresii false. În primul rând, trebuie să nu uităm că cercetarea, cu toate că se bazează pe

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
și aplicațiile acestora nu va necesita cunoștințe de matematici superioare. Mai mult, voi susține că există patru abordări principale ale problemei testării în științele sociale - experimentele, cvasi-experimentele, comparațiile potrivite și studiul de caz - fiecare dintre acestea putând fi utile, în funcție de aserțiunile care sunt testate și de condițiile de testare. Numai unele dintre aceste abordări se bazează pe probabilitate și statistică. Dar scopul nostru este să selectăm corect tipul de test potrivit, pentru a stabili concluzii pe care să le putem susține

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
date fiind cele două jumătăți ale proiectului de cercetare, am început cu sarcina analitică și nu cu cea sintetică. Trebuie să propunem lumii, înainte de a aștepta ca aceasta să ne răspundă. Metoda prin care vom testa trebuie să se potrivească aserțiunii pe care o vom oferi spre testare. Atunci când avem o anumită ipoteză specificată, va fi necesar să ne întrebăm: „ce trebuie să știm în vederea evaluării și care este calea optimă pentru a afla aceasta?”. Ba mai mult, nu trebuie să

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
convingătoare pe măsură ce fundamentele de nivel micro se asociază cu cele de nivel macro. Urmărirea procesuală se concentrează asupra conexiunilor care fac astfel ca un anumit rezultat să pară logic într-un context dat, furnizând un plus de substanță și autenticitate aserțiunilor făcute. James Fearon merge chiar mai departe, susținând că analiza studiului de caz poate uneori să devină chiar o metodologie empirică preferată.1 În oricare cercetare cauzală, afirmația că X produce pe Y este însoțită de o negație implicită, aceea

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
Uneori în testare nu se acordă valoare egala tuturor observațiilor. Un studiu de caz „crucial” se concentrează asupra unei observații în care variabilele independentă și dependentă trebuie să corespundă așteptărilor, pentru a putea convinge un specialist sceptic. De exemplu, o aserțiune generală care pretinde că explică izbucnirea unui război poate să nu fie considerată acceptabilă dacă nu reușește să explice izbucnirea primului război mondial, sau a celui de-al doilea. O aserțiune care pretinde că explică ascensiunea dictatorilor ar putea să

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
a putea convinge un specialist sceptic. De exemplu, o aserțiune generală care pretinde că explică izbucnirea unui război poate să nu fie considerată acceptabilă dacă nu reușește să explice izbucnirea primului război mondial, sau a celui de-al doilea. O aserțiune care pretinde că explică ascensiunea dictatorilor ar putea să nu fie considerată acceptabilă dacă nu reușește să explice ascensiunea lui Stalin sau Hitler. Aspectul fundamental al tuturor analizelor de caz cruciale este acela că o anumită afirmație trebuie să fie

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
național de disertație cu o teză care explică originile de la începutul secolului XX ale asistenței sociale pentru familiile americane, ca extensie a coaliției care a asigurat protecție legală împotriva abuzurilor de muncă a copiilor. Pe lângă o analiză economică ce confirmă aserțiunea generală, teza a întreprins și o analiză a cazurilor excepționale din statele cu rezultate deviante evidente. Statul New York, de exemplu, a fost un lider în legislația de protecție împotriva muncii copiilor, dar a adoptat târziu asistența socială publică. Studentul meu

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
plin de probe și date de învățat. La sfârșitul acestuia se face, de obicei, un comentariu scurt care spune că lumea științei este fascinantă, provocatoare și demnă de cele mai sclipitoare minți. Dar, notează Thomas, într-o carte ce conține aserțiuni bine cunoscute se află foarte puțin material provocator, nu rămâne numai puțin material în stare să stimuleze mințile sclipitoare atunci când totul pare deja solid demonstrat și bun de memorat pe de rost. Thomas pretinde că trebuie să ne restructurăm manualele

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
identifică și cu convențiile care le testează. Pentru cei care caută cunoașterea absolută acesta ar putea părea un standard prea vag. Drept răspuns, aș spune că nu există cunoaștere absolută. Ca oameni de știință, suntem însă datori să ne exprimăm aserțiunile privind modelarea și testarea încă din primele pagini în lucrările noastre publicate și să le supunem comentariului critic al comunității științifice. Standardele astfel impuse încetează a mai fi arbitrare (chiar dacă sunt provizorii), întrucât se bazează pe cea mai bună logică

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
afirmații nomologice, în formă de lege, care se aplică la relațiile umane politice și sociale, în parte pentru că regulile ajută la structurarea rezultatelor și pentru că anumite situații produc în mod previzibil anumite tipuri de reguli. Totuși, am susținut că o aserțiune oarecare referitoare la relațiile umane nu poate fi acceptată doar pe baza unei asocieri statistice. Trebuie să existe o premisă practică ce decurge din aceasta astfel încât comportamentul în studiu să aibă sens, să constituie o reacție plauzibilă a unor indivizi

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
fi un lucru bun dacă am putea elabora o știință socială care să se constituie pornind de la micro-fundațiile alegerilor umane; în acest scop am discutat pe larg elementele esențiale ale teoriei alegerilor raționale și ale potențialului de a se deriva aserțiuni testabile din logica jocurilor. Științele sociale sunt relativ noi printre disciplinele de studiu sistematice, iar concluziile stabilite nu sunt pe deplin epuizate. Astfel, nevoia de cercetare fundamentală în științele sociale este mare. După cum au susținut și grecii antici, studiul cel

[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]