1,443 matches
-
lor. „Sfaturile date de părinți cu autoritate sunt urmate cu Încredere de copii fără șovăire, față cele date de părinți fără autoritate, care devin un obiectiv de controverse sau sunt urmate de frică.” Unii părinți urmăresc să obțină autoritate prin asprime, prin pedepse aplicate copilului la orice greșeală. O asemenea atitudine Îl determină pe copil să devină mincinos, laș, iar mai târziu crud. Alți părinți cred că autoritatea se dobândește ținând copilul la distanță, neadmițându-i să aibă păreri personale, ironizând
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
înviau pe rând, o făcu să tresară. Ridică fruntea și rămase cu privirea neclintită pe oglinda retrovizoare. Până când îl văzu, la ieșirea din secția de poliție, pe omul în uniformă îndrumându-l pe bătrân, dar părând că-i vorbește cu asprime, căci omul încu viința după fiecare propoziție, frământându-și sacoșa în mâini. Polițistul îi arătă către bulevardul Lascăr Catargiu, apoi făcu semn spre dreapta. Omul mulțumi, dar nu mai avu cine să-i răspundă. Chibzui câteva clipe, apoi porni, cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-și reamintească, dar îi era tot mai greu. Ținea minte doar penumbra pe care abajurul veiozei o răspândea în jur și chipul tatălui deasupra, în întuneric. Încercase uneori să se uite pe urmele maică-sii, dar ea îl privea cu asprime și închidea repede ușa. Astfel că prezența tatălui era și nu era, se temea de el și asta îl făcea să caute sprijin în preajma maică-sii. În schimb, în dugheana lui nu existau încăperi ori unghere ascunse. Atunci când era singur
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
depoziție din partea unui om politic cu vază ca Pomponescu putea stârni agitația aprobatoare de care pomenește gazeta favorabilă și chiar scandalizarea adversarilor democrați din sala tribunalului, transformată în local de oratorie politică. De aceea, rechizitoriul procurorului, făcut după tipic, cu asprimi disproporționate, răsună într-un spațiu moral modificat. Iată fraze și din acest rechizitoriu: "Onorat juriu, societatea vine azi să-și exprime prin mine oroarea pentru crimele ce se comit împotriva liniștii statului și a cetățenilor pașnici de către oameni trăind în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
puține obligații sociale și, drept să spun, o capacitate de a suporta mizeria, pe care n-o am. Mama mi-a dat o educație excelentă într-un fel, însă una de lux. Mi-a luat orice posibilitate de a suporta asprimile vieții. Dacă sun după un pahar de apă și nu vine nimeni, fiindcă subreta a plecat de acasă, nu mă pot duce în bucătărie și să iau un pahar și să-mi torn apă de la robinet, fiindcă mama îmi interzicea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
este confundată de Acrivița cu prostia. Ea știe că are ,,toane’’ și-și avertizează slugile să țină seama de ele: amenință cu bătaia și cu poliția, adică cu îndoita constrângere nedreaptă constrângere nedreaptă, a timpurilor în care neofeudalitatea fanariotă depășise asprimea feudală, reeditând parcă brutalitatea regimului sclavagist. Acrivița este o femeie cu ,,ifos’’ ciocoiesc, stă ,,tot posacă și ncruntată’’, ca unii stăpânitori tirani din trecutul nostru medieval, nu se lasă îmbunată și sărutată de soțul ei care o adoră, sau simulează
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
bucăți de marmură, de piatră colorată, de sticlă sau de lut ars, colorile naturei. La lucrări de o simetrie geometrică sau unde acele erau menite de-a fi văzute de departe, bucățile puteau fi mai mari, fără a prezenta ochiului asprimi în trecerile de la umbră la lumina, și vice-versa; la picturi însă menite să fie privite de aproape, bucățile mineralice înfățișau puncte colorate și erau numai de grosimea unui ac. Artistul își taie din sticlă și din marmură ținte de grosimea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acea înțelepciune a faptelor și fără a-și așeza convingerile în teorii, M. S. Domnul a fost acela care-a simțit că nici un drept nud nu are putere în lumea noastră, unde puterea domnește și unde se desfășură cu estremă asprime lupta pentru existență. Căci dacă existența României părea a nu avea un moment trebuință de tunuri și de baionete, această iluzie optică s-au născut din faptul că marile sume de puteri opuse se ecuilibraseră ca două greutăți egale în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acea înțelepciune a faptelor și fără a-și așeza convingerile în teorii, M. S. Domnul a fost acela care-a simțit că nici un drept nud nu are putere în lumea noastră, unde puterea domnește și unde se desfășură cu estremă asprime lupta pentru existență. Căci dacă existența României părea a nu avea un moment trebuință de tunuri și de baionete, această iluzie optică s-au născut din faptul că marile sume de puteri opuse se ecuilibraseră ca două greutăți egale în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ca piatra ce apasă, nu ca soarele ce absoarbe. Espuși soarelui, el ne-ar fi absorbit și ne-ar fi prefăcut în raze de-ale sale, raze splendide însă solare. Daca germanismul ar fi pătruns cu dulceața luminelor, nu cu asprimea dominărei în valurile poporului, noi până azi eram poate germani, căci farmecul culturei e cel mai mare farmec. Dar te pomenești că între noi și cultura germană se pune piatra cea brută și scorboroasă a maghiarismului, ea apasă pe noi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aici accentul se pune pe nuvele, povestitorii rămânând în fundal.”134 Rolul povestirii cadru sau al ramei a fost remarcat de către criticii literari în numeroase ocazii. „Nimic nu este mai șocant în Decameron decât rafinamentul ramei folosite, care contrastează cu asprimea, vulgaritatea sau licențiozitatea unor imagini pe care le inserează.”135 Brigata se dovedește „o paradigmă pentru burghezia florentină a secolului al XIV-lea. Cei care rostesc povestirile (novellieri) reflecă prețuirea pe care florentinii o dădeau umorului verbal și inteligenței practice
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Mircea Eliade, postfață de Sorin Antohi, traducerea textelor din limba latină Ana Cojan și Ion Acsan, Editura Nemira, București, 1994, p. 144. 138 ei se poate vindeca de patima geloziei - III. 8). Păcatul trebuie condamnat, dar nu asistăm la o asprime exagerată în legătură cu încălcarea legilor morale, pedeapsa arderii pe rug este întâlnită o singură dată în lungul șir al povestirilor (în povestirea a șasea a zilei a cincea, unde mulțimea dornică de spectaculos vine să asiste la supliciul a doi tineri
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
aici accentul se pune pe nuvele, povestitorii rămânând în fundal.”134 Rolul povestirii cadru sau al ramei a fost remarcat de către criticii literari în numeroase ocazii. „Nimic nu este mai șocant în Decameron decât rafinamentul ramei folosite, care contrastează cu asprimea, vulgaritatea sau licențiozitatea unor imagini pe care le inserează.”135 Brigata se dovedește „o paradigmă pentru burghezia florentină a secolului al XIV-lea. Cei care rostesc povestirile (novellieri) reflecă prețuirea pe care florentinii o dădeau umorului verbal și inteligenței practice
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Mircea Eliade, postfață de Sorin Antohi, traducerea textelor din limba latină Ana Cojan și Ion Acsan, Editura Nemira, București, 1994, p. 144. 138 ei se poate vindeca de patima geloziei - III. 8). Păcatul trebuie condamnat, dar nu asistăm la o asprime exagerată în legătură cu încălcarea legilor morale, pedeapsa arderii pe rug este întâlnită o singură dată în lungul șir al povestirilor (în povestirea a șasea a zilei a cincea, unde mulțimea dornică de spectaculos vine să asiste la supliciul a doi tineri
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
prostie. Această carte exprimă așadar o părere de rău a autorului la adresa comportamentului intelectualului basarabean în primul deceniu de după căderea Cortinei de Fier, pentru că eșecul său este și eșecul Republicii Moldova în ansamblu. Nu vreau să evoc duritatea vremurilor drept scuză, asprimea destinului față de niște oameni aruncați sub șenilele „blindatei” totalitare. Cred că în orice situație, dacă vorbim de un gânditor, de un intelectual deci, el are posibilitatea să aleagă. Ai noștri cel mai adesea au optat aiurea. Intelectualul s-a trădat
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
emoțională. Lucruri care pentru alți adolescenți sunt firești, pentru ea devin covârșitoare pietre de Încercare. E reconfortant să descoperi, totuși, că peste toate aceste persistente autodenigrări se insinuează un puternic sentiment al feminității. Sentiment perceput și el cu o anumită asprime, cu o violență a resemnării pe care literatura n-a Înregistrat-o prea des: Îngrozitoarea mea tragedie e că m-am născut femeie. Din chiar clipa În care am fost concepută am fost predestinată să-mi Înmugurească sâni și ovare
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mai surprinzătoare relatare a elevilor de clasa a V-a se leagă însă de cunoscuta poezie "Mama lui Ștefan cel Mare", pe care mulți au întâlnit-o înainte de a citi manualele de istorie 185. Sensibilitatea copiilor a fost atinsă de asprimea legendarei doamne: "el când se ducea acasă însângerat mama lui îi spunea că nu este copilul ei și să se întoarcă la oaste"; deci, el "a fost trădat de mama lui", care "nu a recunoscut că e mama domnitorului și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
între cele două cleruri și sunt rare situațiile în care episcopii catolici nu înțeleg nevoile noastre. În fond, religia, practica religioasă în sine, are virtutea de a acționa ca un factor de coeziune socială. Prezența noastră în comunitățile românești reduce asprimea condiției de imigrat, ușurează comportamentele virtuoase, acționează ca o simbioză ce are ca efect pozitiv autoidentificarea românilor. Ascultați-mă, nu este nevoie să-i vedem doar pe cei care greșesc, fură sau comit un delict. Aceia sunt și vor fi
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
51), arătând renunțarea la orice act de apărare-ofensivă violentă, neomițând denunțarea explicită și nonviolentă a comportamentului fals și nedrept al cărturarilor și fariseilor. Atitudinea acestora este descrisă în textul lui Marcu (14, 48-49), unde fariseii și cărturarii erau mustrați cu asprime de către Cristos: Ca la un tâlhar ați ieșit cu săbii și toiege, ca să mă prindeți. În fiecare zi eram la voi în templu, învățând, și nu m-ați prins. Dar acestea sunt ca să se împlinească Scripturile. Intervenția lui Isus de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
răi și peste cei buni și face să plouă peste cei drepți și peste cei nedrepți“ (Mt 5, 44-45). În De resurrectione mortuorum, 19, 7, autorul face o aluzie critică la acțiunile armate care distrug popoarele și orașele, condamnând cu asprime guvernanți care le înfăptuiesc: Asasinul, sau principele ori tiranul care ar fi ucis pe nedrept mii și mii de oameni, nu va putea plăti șirul acestor acțiuni printr-o singură moarte. Iar unul care și-a creat o opinie greșită
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
alt drum, nu va primi hrana; găsește pregătit locul de odihnă, deoarece împăratul dispune ca aceia care îl urmează să pregătească aceste lucruri; și nu se abate nici la dreapta, nici la stânga de la drumul prestabilit. Nu va fi criticat cu asprime cel care își urmează propriul împărat, cel care nu merge după propria comoditate, întrucât nu consideră ceea ce îi este lui util, dar ceea ce este posibil tuturor; pentru că organizează și taberele: armata merge trei zile și a patra se odihnește. Se
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și propriei demnități. În timp ce Isus prin porunca sa nu intenționa să anuleze datoria cetățeanului de a apăra binele comun, pe care trebuie să fim gata să-l protejăm oricând în numele dreptății, Augustin consideră că: Multe lucruri trebuie făcute cu o asprime atenuată, chiar dacă trebuie să lovim cu o anumită rezistență. De fapt, atunci când se îndepărtează libertatea de a săvârși răul, se realizează o victorie în folosul tuturor, pentru că nici un lucru nu este mai nepotrivit fericirii acelora care înfăptuiesc răul. Din această
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
era funcționar în administrația publică. Un îndemn aparte adresa și clericilor, vorbindu-le despre delicatețea misiunii lor: preoții din Torino erau sprijinul însângerat din inima episcopului lor, care se plângea frecvent de comportamentul acestora, dojenindu-i și acuzându-i cu asprime, ba chiar făcându-i negustori, necinstiți și extorcatori ai văduvelor. Atrași de avariție și privind mai mult pământul decât cerul, aceștia erau invadați de setea banului și nu mai căutau să-l obțină cinstit. Din acest motiv, al decăderii lor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
imitând procedura dioclețiană, s-a concentrat asupra armatei, nervul vital al oricărui regim, pe care a încercat să-și o câștige de partea sa, chiar și afectiv. Vorbea deseori cu soldații, participa la acțiunile lor militare, împărtășea alături de ei pericolele, asprimile și gloria, și-i ajuta în nevoile lor economice, făcând daruri generoase. Era convins că dacă avea armata de partea sa ar fi avut și tot imperiul, iar că acțiunea sa de restaurare politică și de păgânire, după aceea a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
and Present I, apare imaginea unui cuplu în care soțul își confruntă soția cu o scrisoare care pare să fie dovada infidelității ei. El este plasat în dreapta imaginii și are aerul unui om aspru și neîngăduitor. Ea este răvășită de asprimea momentului. Jumătate din mărul pe care tocmai l-a curățat este încă pe masă. Cealaltă jumătate a căzut. Fetele, de vârstă mică, construiesc un castel din cărți. Cea mare privește înspăimântată la scena pe care o trăiesc părinții. În imagine
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]