30,381 matches
-
sau toamna părăseam lucrul din atelier și fugeam la Cumpătu, de unde, după o săptămînă-două, mă întorceam cu o nuvelă. Iar acum nu mai ai timp de ieșiri din astea. Ba da. Dar nu-mi ajunge acolo vremea să respir ca atare, doar să respir aerul, de-acolo, să stau pur și simplu, să șăd, cum ar fi spus Sadoveanu, să mă bucur în lene. Continui să merg anual la Cumpătu. În ultimii ani, am stat și în curtea Peleșului, la Economat
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
în proza franceză de azi ori în poezia despre care știm că nu se mai bucură de o mare audiență acum. Presupun că, în ce privește romanul, proza în general, sunteți foarte informat și știți cu exactitate ce se face și, ca atare, aveți o părere formată despre tot ce se întâmplă în acest spațiu... E o întrebare la care e destul de greu de răspuns... Însă, foarte cinstit vorbind, într-un moment în care mă străduiesc, mai ales prin revista internațională MEET, publicată
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
nimic, nu recomandă nici un fel de acțiune, nu propune nici o valoare practică, "didactică", politică sau antipolitică." Și totuși! Studiul încearcă să demonstreze că în 19 trandafiri există un astfel de cifru, și anume o dată, 23 august 1944, neexprimată niciodată ca atare în textul povestirii lui M. Eliade, așadar ascunsă, dar extrem de importantă ca semnificație ideologică, morală, literară, pentru personaje și pentru mersul acțiunii. M. Eliade însuși l-a lăsat pe M.C. să creadă în existența calendarului ascuns, după ce, cu decenii în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16182_a_17507]
-
Musset, în pofida unor antecedente din lirica băștinașă (Grigore Alexandrescu, Heliade, Bolintineanu): "Simptomatică este (...) predilecția lui Macedonski pentru un personaj mussetian Rolla, înrudit cu eroii demonici byronieni. El reprezintă prototipul "libertinului senzual", teatral și sumbru, apăsat de fatalitate. Este invocat ca atare în Noaptea de aprilie. Din Rolla și din poemul Octave (tradus în 1880) este preluată, de asemenea, tema femeii decăzute, victimă a societății, din care Macedonski scoate accente zguduitoare în Noaptea de februarie". Dacă Noaptea de mai, al cărei corespondent
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
dragostea naturală, viguroasă și plenară), aceste creații intersecte introduc în lirică elemente de eros "brutal", impudic și netemperat.(...) Actul erotic se consumă în punctul de incidență dintre voluptate și candoare, fiindcă deflorarea nu este decît "o vijelie cu repezi descărcări". Atare reprezentare a amorului, opusă "idilei costelive", decurge, probabil, din reacția generală a scriitorilor naturaliști față de patetismul necontrolat și sentimentalismul melodramatic al unora dintre exponenții romantismului". De unde rezultă prezența unui (robust pînă la telurism) trunchi romantic, pe care s-au altoit
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
înghițit scriitori cîtă vreme aceștia le-au servit interesele, nu mai au nevoie decît cel mult la modul remorcabil de opiniile scriitorilor pe care i-au cultivat. Astfel că orice mișcare mai turbulentă din Uniunea Scriitorilor nu e privită ca atare, ci drept o formă de circ. * Cronicarul își permite să afirme că această percepție e o prostie fără margini.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16199_a_17524]
-
organelor genitale prin care se explică totul și nimic. Nudul întors pe dos, poză a sălilor de disecții, nici nu a spus de altfel vreodată ceva, cuiva. Goliciunea-i violentă e un viol pe întuneric al explicației. Tocmai de o atare experiență se ferește dr. Cristian Andrei. Și e cât se poate de prevenit în această privință, după o fulminantă carieră de consilier în probleme de sexologie și viață sentimentală la unul dintre posturile private de radio. Merită insistat asupra trecerii
Bunul-simț devine best-seller by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16207_a_17532]
-
Romanul culminează cu relatarea unei întâmplări de un comic macabru: personajul-narator sparge din greșeală urna cu cenușa defunctei lui surori, iar soția lui confundă, printr-un concurs de împrejurări, cenușa respectivă cu un praf de supă și o folosește ca atare... Jean Celeste Dimitrescu se joacă, plin de cruzime, cu sufletul cititorului, îl încântă și îl îngrozește alternativ, dar îl și cucerește. Este un mare talent care a intrat târziu în competiția literară, dar care recuperează rapid și luptă, cu șanse
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
de o importanță uriașă. Însă observați subtilitatea cu care deconstructivismul deschide studiul literaturii, cu mult înaintea multor alte curente postmoderniste, fără a-i uzurpa integritatea sau autonomia, ci dimpotrivă, glorificînd-o, promovînd-o la rang de model și disciplină tutelara. Metodă ca atare, felul în care deconstructivismul propune studierea limbajului în texte literare și apoi prin extensie în alte discipline, este preluată masiv din retorica clasică. Paul de Man a fost eminamente un retorician. Paradoxul fascinant ale deconstructivismului este că apelează la arsenalul
Deconstructivismul - un nod de legătură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16217_a_17542]
-
astfel de gesturi, totuși. La fel ca Fowler în The Quiet American, Jonathan "câștigă" în final, dar se simte ca și cum ar fi eșuat. Cred că e mai degrabă un roman despre morală și valori decât despre politică sau credință ca atare. L.V.: Romanele dvs. iau cititorul prin surprindere, îi demonstrează că gustul romanțios e desuet. Vă propuneți să surprindeți lectorul? E surpriza un scop major? D.L.: Consider că orice istorie de calitate ar trebui să-l surprindă pe lector. Dacă evoluția
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
a existenței reale și simbolice americane, preia în cheie ironică o diplomație a forței mereu eufemizată și tot de atîtea ori neputincioasă, dar pune și o serie de probleme moral-estetice a căror gravitate nu poate fi ocolită. Integrînd dolarul ca atare, în materialitatea sa brută de bancnotă extrasă dintr-un cont bancar adevărat, în mici blindaje metalice, intervenind grafic și cromatic pe binecunoscutul și rîvnitul său cîmp prăzuliu, asamblînd apoi totul in construcții modulare de la șase în sus, Manoliu transformă un
Icoane ferecate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16286_a_17611]
-
a făcut, în acest scop, o călătorie la Paris, colaționînd textul dactilografiat cu manuscrisul. Ulterior, a căpătat și o copie xerox după manuscris, începînd aventura publicării sale. Pentru că operația aceasta, o știu prea bine, e o adevărată aventură. Publicat ca atare, după descifrarea unor lecțiuni, jurnalul acesta (să-l numesc și eu astfel) nu spune mare lucru. Dar dacă se depistează sensul unor prea lapidare însemnări, lămurite fiind în aparatul de note, deodată totul se limpezește și se clarifică. Și munca
Un episod dramatic din viața lui E. Lovinescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16255_a_17580]
-
maniera sa pedantă și indigestă, că semnificația unei opere ar fi... infinitatea lecturilor acesteia. De atunci, această idee, propagată din nenumărate direcții, a devenit loc comun, oricît ar stînjeni ea nevoia noastră firească de interpretări și aprecieri stabile, inatacabile. O atare înțelegere a �deschiderii" literaturii stă în evidentă legătură, nu în ultimul rînd, cu instituționalizarea într-o tot mai strînsă coabitare a criticii și a istoriei literare, ca discipline academice. Linia de ruptură între explicarea �culturală" a literaturii de către istoricul literar
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
literar, de la care se așteaptă, potrivit cerințelor profesiunii, să spună ceva nou și totodată durabil despre scrierile de odinioară pe care le comentează. Altceva își propunea însă numărul despre Eminescu al Dilemei, în care nu opera și personalitatea scriitorului ca atare stăteau în prim plan, ci receptarea acestora în momentul de față. Cu alte cuvinte: probleme diferite, aparținînd unor domenii diferite (critica și istoria literară "imanentă", adresată direct operelor și scriitorilor în cauză, pe de o parte, studiul receptării, aplicat asupra
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
demn de-a fi pus alături de sau chiar deasupra lui Eminescu. Altminteri, sînt convins că el rămîne un autor reprezentativ al importantei "generații" '60 (chiar dacă nu primus inter pares!), în măsură de-a fi studiat și de-a intra ca atare în istoria literaturii. Aserțiunea că aș dori "demolarea" sa e stupidă, fie și din motivul că, așa cum arăta Croce: "Nici un critic nu poate face artist pe cine nu e, și tot astfel nici un critic nu poate, prin imposibilitatea metafizică, să
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
republicii, la schimbarea moravurilor pentru desăvârșirea ei, de teama ca țelul acesteia să nu fie ratat încă o dată. Francezi, încă un efort... este, din acest punct de vedere, un text clasic al epocii Rațiunii și, prin urmare, trebuie citit ca atare, dincolo de eventuala neplăcere pe care o pot produce aberațiile lui Sade. Există în pamfletul acesta un strat de adâncime, care vorbește despre anumite nevoi ale gândirii moderne. Despre "luminile" Rațiunii moderne și despre "umbrele" ei - cum formulează, în postfață, traducătorul
Republica lui Sade by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16331_a_17656]
-
dintre subiectul multiplu și predicat, oricum nu văd ce înțelege de aici bietul elev de clasa a VIII-a. Nu cumva dl Iancu își imaginează că asemenea citate ar trebui învățate pe de rost, pentru a fi întrebuințate apoi, ca atare, la examenul de capacitate? Iată însă ce spune dl Iancu însuși despre proza lui Fănuș Neagu: "Scrierile lui Fănuș Neagu se disting în proza românească printr-un limbaj pitoresc și rafinat. Inspirîndu-se cu predilecție din lumea fabuloasă a Bărăganului și
Un manual discutabil by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16325_a_17650]
-
de rost de elevul care are de-a face cu manualul său. Or, nu acesta e rostul unui manual de clasa a VIII-a și, de fapt, al nici unui manual care nu conține teoreme sau legi care trebuie învățate ca atare - dar nu papagalicește! Căci, pentru bietul copil de clasa a VIII-a, dacă un lucru se distinge prin ceva, atunci de ce face parte dintr-o serie! Cu ce sînt eu de vină să-i explic băiatului meu că, pur și
Un manual discutabil by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16325_a_17650]
-
pe cît de transparent în implicațiile sale afective și nu numai, pe atît de epurat de finalități imediate; ceea ce soțul înțelege și consimte, încurajează și apără de acuzele care nu întîrzie să apară din partea oficialităților și a comunității locale. Prin atare mize inefabile și răgazul riscant al răstimpului contemplației, în cadre adesea fixe, urmărind triunghiul sui-generis în peisajele sublime sau ordinare ale Nordului hibernal, La veuve de Saint-Pierre cultivă un suspense pare-se demult uitat de cinemaul contemporan. Excepție fac cineaștii
Nihil sine litteratura... by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16321_a_17646]
-
se explică și omogenitatea care a transformat o culegere de articole într-un manifest care a marcat o epocă. În eseul care dă și titlul volumului este întreținută voit o ambiguitate a agresivității. Este autoarea împotriva interpretării, a hermeneuticii ca atare, sau denunță doar valul copleșitor al criticii care diviza fără discernămînt "sensul" într-o perioadă bine determinată? Reproșul principal ar fi acela că interpretarea întreține himera "conținutului" unei opere de artă. Asistăm la "domesticizarea" fenomenului artistic, la o "poluare intelectuală
O carte veche, o nouă sensibilitate by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16371_a_17696]
-
altceva și într-un fel de-a dreptul surprinzător pentru cei care se hrănesc doar cu clișee second hand. Galeria cu programul cel mai coerent din ultimul deceniu, de fapt singura galerie cu un program declarat, asumat și confirmat ca atare, Catacomba a încercat să sistematizeze și să pună în valoare acel segment din arta românească în care performanța expresiei coabitează cu o anume morală a creației și chiar cu o anumită aspirație care nu se rezumă strict la abilitățile manuale
Un patrimoniu de scăfîrlii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16361_a_17686]
-
sau - și o știu din proprie trăire scriitoricească - s-a cerut, de către cenzură, cum m-a informat, onest, G. Ivașcu, evitarea numelui de "Futurism", transformându-mi titlul în "Marinetti și avalanșa lui"; preconizez, acum, utilizarea termenului englezesc, dar pronunțat ca atare și scris, în română, așa cum se pronunță, deci compiuter.) Nu s-a terminat de studiat în mod aprofundat telefonia și telefonul ca instrument de comunicare prin limbă, sau televiziunea ori radioul, în momentul în care a apărut și s-a
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
percepției, emotivității și deci a întregii personalități prin această "comunicare" (putând ajunge șí la efecte maligne, ale unei "dependențe" de C). III. În sfârșit, o a treia categorie de intervenție a procesului de comunicare prin C, mai puțin remarcată ca atare, este cea a alcătuirii de corpus-uri de date, de corpus-uri de limbă, dicționare, elaborări de terminologii speciale, tezaure, gramatici, traducere automată, activități ludice ("jocuri"), câștigare și comunicare de cunoștințe ca informații (prin Internet etc.), în genere procesare de
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
prezentă finalitatea lor umană, adică beneficiarul uman, cu particularitățile lui. În definitiv, această insistență face parte dintr-o concepție teoretică axată pe primordialitatea ființei umane în diverse științe, în opoziție cu tendințele care fac abstracție de faptul că omul, ca atare, creează (și este menit să utilizeze) obiecte, dar șí concepte imposibil de manipulat altfel decât prin geneza lor umană (cf., de pildă, concepția despre semn, în Semiotică: semnul ar trebui întotdeauna înțeles ca o creație umană, căci orice proces, obiect
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
Dijkstra, Smedt eds. 1996, Herring ed. 1996, Oestendorp, Mul eds. 1996).2 Aș vrea să mă opresc, discutându-le cu unele detalii, la temele din primele două categorii (I și II), care sunt mai clar legate de comunicare, procesul ca atare al comunicării fiind în cazul acestora mai explicit (prin polii emitere și receptare). Sunt teme încă prea puțin supuse cercetărilor în Lingvistica generală sau în Lingvistica aplicată, în Psiholingvistică sau în Psihologie - inclusiv în ariile lor direct legate de Sociologie
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]