1,004 matches
-
frumosul. Consider că cele expuse în lucrarea de față vor contribui la soluționarea, într-o oarecare măsură, a problemei abilitării manuale la deficientul mintal, a cărei integrare socialprofesională este dependentă de programele de abilitare reabilitare, de gravitatea deficienței, de condițiile atitudinale și materiale create acestora de către societatea din care și ei, copiii deficienți mintal, fac parte. Lucrarea de față și-a propus să demonstreze că, dezvoltând abilitățile manuale la deficientul mintal prin activități de artterapie, ergoterapie, terapie psihomotrică și abilitare manuală
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
experimental și măsurarea variabilei dependente poate fi marcat și de alte evenimente, exterioare în raport cu situația experimentală, care pot interveni în explicarea relației cauzale. De exemplu, un cadru didactic introduce un program de educație interculturală, cu scopul de a surprinde schimbările atitudinale ale elevilor; o criză locală sau chiar mondială majoră (atacuri ale unor grupări extremiste, conflicte interculturale etc.) mediatizată intens și care se produce în același interval de timp poate contribui la schimbarea atitudinii elevilor, astfel încît nu se mai poate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
inteligență. Cea de-a doua etapă a fost deschisă de cercetările lui J.P. Guilford asupra factorilor intelectuali ai creativității, iar etapa a treia cea mai completă marchează o lărgire a ariei investigațiilor și asupra factorilor nonintelectuali (în special asupra celor atitudinali și motivaționali), dar și asupra aptitudinilor speciale sau factorilor abisali. 4.1.1 Factorii intelectuali În această categorie reunim: * imaginația creatoare; * gândirea; * sensibilitatea la probleme; * inteligența; * alte operații intelectuale: redefinirea, gândirea ludică, gândirea analogică (metaforică); * intuiția; * memoria. 4.1.1
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cronologică câteva etape. În 1985, Mihaela Roco preocupându-se de căile de creștere a creativității tehnice, relevă următoarele blocaje: imaginația deficitară, cunoașterea superficială a metodelor gândirii divergente, folosirea greșită a strategiilor gândirii logice, lipsa motivației pentru profesiune, carențe la nivel atitudinal. În anul 1990, Vitalie Belous, în cartea Manualul inventatorului, propune un inventar al blocajelor în creația tehnică, inventar stabilit pe baza propriei experiențe de inventator. El grupează principalele obstacole ale creativității în două categorii: externe și interne. Cele externe țin
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
astă dată - motivației extrinseci, este dorința de a câștiga competiția față de alte grupuri rivale. Analiza creativității grupului ridică nu numai probleme privind trăsăturile de personalitate ale membrilor, ci și probleme referitoare la compatibilitatea acestora, ca rezultantă a compoziției grupului. Varietatea atitudinală a membrilor grupului influențează pozitiv percepția interpersonală, procesul de comunicare și, implicit, creativitatea grupului. Se consideră că grupurile relativ eterogene în privința atitudinilor cognitive dar omogene în privința aptitudinilor sunt mai creative decât cele eterogene și decât cele omogene în ambele privințe
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Lipsa de cooperare în echipele românești apare datorită lipsei încrederii și existenței suspiciunilor reciproce. Se dau, în continuare, nouă principii directoare, care vor ajuta managerii în alcătuirea și consolidarea echipelor profesionale [7]: 1. Alegem echipa după criteriile: varietate profesională și atitudinală, omogenitate motivațională, relații cel puțin amiabile Aceasta ar putea însemna, de exemplu, că vom combina în mod deliberat persoane care gândesc pozitiv și persoane mai sceptice, inovatori nonconformiști și pragmatic înregimentați, visători și oameni de acțiune. O asemenea combinație va
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
prezentată în capitolele 4, 5 și 6. Acești factori acționează atât în cadrul creativității tehnice cât și a celei științifice. Pentru creativitatea tehnică subliniem importanța spiritului de observație (vezi Anexa 2), a gândirii divergente, a sensibilității la probleme, precum și a factorilor atitudinali cum ar fi perseverența și tenacitatea. 9.3 Rolul informațiilor în creativitatea tehnică Atât știința cât și tehnologia sunt determinate de dezvoltarea nevoilor sociale, mediată de cunoștințele dobândite anterior care trebuie utilizate de creator. În felul acesta are loc un
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
temperat, pe cît am putut, gesturile. Dar m-am surprins, nu o dată, ca și-n săptămînile precedente ale postului, tentat de lucruri frivole, m-am amuzat sau m-am iritat din motive banale, pe scurt, n-am avut o constantă atitudinală. Rămînerea în același climat face imposibilă schimbarea, reînnoirea psihică și morală. Mă îndoiesc, de altminteri, că aceasta ar fi posibilă. Oamenii sînt ca arborii, care nu-și schimbă integral coroana în fiecare primăvară. Dau doar cîțiva lăstari. Cunoscîndu-mi limita puterilor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
shift) (J. Stoner, 1961), schimbarea prudentă (cautious shift) și schimbarea alegerii (choice shift) (A. Michener și M. Wasserman, 1995) sunt alte aspecte ce caracterizează decizia grupală și completează expunerea autorului. În capitolele șapte și opt sunt analizate, pe rând, „schimbarea atitudinală”, relația existentă între atitudini și comportamente, dar și „zvonul” ca mijloc de comunicare și, de ce nu, de transmitere a informației. „Șoaptele de altă dată” constituie, în concepția autorului, modele explicative utile în înțelegerea propagării și a evoluției zvonurilor în perioada
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
citind biologia reproducerii, care este mult mai complexă și mai durabilă la sexul feminin (Buss, 1994Ă. Se poate întâmpla ca bărbații atractivi să evite femeile, deci și rolul parental, rezultând astfel legături erotice de scurtă durată. Sunt descrise două variante atitudinale. Atunci când femeia caută un tată pentru copiii ei, contactul sexual este amânat, iar logodna prelungită, pentru confirmarea calității sentimentelor și structurarea strategiilor conjugale. Pe de altă parte, dacă femeia caută un bărbat pentru farmecul și dotarea sa, contactul sexual este
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
invers, după o anumită vârstă, la care responsabilitățile și ierarhiile sociale precum și rolurile vieții obligă la însușirea primelor norme morale comunitare. Astfel, psihismul în dezvoltare întâlnește primele atribute care vor aparține, în timp, personalității, ele fiind de natură cognitivă, afectivă atitudinală, relațională și morală. Majoritatea caracteriologilor împart personogeneza în șase etape: - sugar sau nou-născut: 0-1 ani; - prima copilărie; - a doua copilărie; - a treia copilărie; - preadolescența: 11/12-14/15 ani; - adolescența 14/15-18/19 ani, care, după Neugarten (1988Ă, corespunde unor vârste
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
activ-exploatativ și non-empatic al antisocialului vor face imposibilă relația conjugală. Orice căsătorie - menținută forțat în cadrul descris - se va repercuta direct negativ asupra eventualilor urmași. Astfel sfatul conjugal devine unica variantă pertinentă preventivă (JOHNSON, LEBOW, 2000, SHOLEVAR, SCHWOERI, 2003Ă. La nivel atitudinal, considerăm că efectele personopatice majore pot apare atunci când stilul hiperprotector parental coabitează cu deficitul moral al unei personalități patologice. TP paranoic și TP antisocial sunt cele mai potrivite exemple în acest sens. Mecanismul dominant în acest context este cel al
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
atunci când stilul hiperprotector parental coabitează cu deficitul moral al unei personalități patologice. TP paranoic și TP antisocial sunt cele mai potrivite exemple în acest sens. Mecanismul dominant în acest context este cel al identificării proiective care prin repetiție - induce rigiditatea atitudinală, erorile adaptative și nu în ultimul rând estomparea aspirațiilor prosociale ale Eului (ZINNER, 1976Ă. SONNE și SWIRSKY (1986Ă alături de SHOLEVAR și SCHWOERI (2003Ă descriu câteva particularități ale terapiilor familiale. Astfel dinamica grupului, corespunzător varietății de roluri în care interrelaționează membrii
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihoterapeutice implicând grupul familial au avut ca subiect familiile în care cel puțin unul din cei doi parteneri întruneau criteriile de diagnostic pentru TP borderline. Trăsăturile borderline imprimă instabilitatea vieții conjugale cu întreg cortegiul de perturbări cognitive, afective, motivaționale și atitudinale care o însoțesc. O primă condiție terapeutică este delimitarea exactă a grupului familial în raport cu familia extinsă și celelalte componente ale rețelei de suport social personale. În sens psihodinamic sunt căutate de către terapeut condiționările genetice ale comportamentului maladaptativ și se promovează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cooperarea între membrii familiei care progresiv tinde să devină necondiționată (JOHNSON, 1998, JOHNSON, 2002Ă. ZANARINI și FRANKENBURG (1997Ă insistă asupra disfuncționalității vieții sexuale a cuplului în cadrul căreia trebuiesc redimensionate modalitățile de exprimare și favorizată estomparea amintirilor dezavantajante care cultivă rigiditatea atitudinală și perturbă iremediabil momentele de intimitate. Terapeutul poate fi pus și în situația de a oferi protecția pacientului cu TP borderline, inițial în cadrul abordării unui cuplu din care mai face parte o personalitate cu trăsături de tip narcisic sau antisocial
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
că aceasta ar dăuna relației respective. După KERR (2003Ă, SCHOLEVAR și SCHWOERI se impun clasificarea rolului fiecărei partener în cadrul cuplului inclusiv în raporturile față de copii și uneori hiperimplicarea terapeutului care poate prelua temporar atributele unora dintre roluri și redimensiona prioritățile atitudinale. Terapiile psihofarmacologice Orice strategie terapeutică trebuie să includă și o componentă psihofarmacologică. Faptul este motivat de însăși structura personalității care integrează obligatoriu dimensiuni temperamentale condiționate dominant biologic. SIEVER și DAVIS (1991Ă comentează contribuția neurotransmițătorilor din anumite regiuni ale sistemului nervos
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Integrarea personalităților patologice într-o alianță terapeutică rămâne oricum un demers dificil de împlinit. Primul obstacol rămâne absența dorinței sau nesemnificativa mobilizare într-o schimbare a pacienților. Acestui reper major i se asociază instabilitatea sau excesiva rigiditate sau chiar ostilitate atitudinală, nivelul constant de dependență dar și de introversiune în raporturile cu cei din jur și nu în ultima instanță aderența deficitară la tradițiile normale și valorile comunitare. O alianță terapeutică eficientă poate fi de asemenea dezavantajată de dimensiunile sistemului terapeutic
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
studii experimentale WILLIAMSON (după SIEVER, 1998Ă. Pe de altă parte psihopații nu pot aprecia semnificațiile emoționale ale unor evenimente și experiențe. Se presupune că rețelele neuronale profunde care corelează cogniția cu emoția sunt deficitare. Psihopatul are unele modele comportamentale și atitudinale care au în mod cert o bază cerebrală. Așa sunt: siguranța sa de sine, asertivă și dominatoare, contactul intens ochi în ochi (ca în fascinație, hipnozăă, intuirea vulnerabilității victimei, autocontrolul. Acestea și altele sunt instrumente psiho-neurologice ce-i asigură dominarea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
personalității pe care psihopatul le exprimă constant și repetitiv, ca și cum ar depinde de ele, la fel cum în addicție se depinde de drog. BECK și școala cognitivistă au atras atenția asupra modelelor cognitive învățate în copilărie care structurează pattern-urile atitudinale față de sine, alții și a relației sine-alții, ce sunt introjectate, devenind inconștiente și conducând din umbră comportamentul. În această perspectivă, PERRIS a construit o scală a modelelor educative familiale. Teoria cognitivă a învățării sociale a lui BANDURA atenționează în această
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Europenii consideră aceste programe mai importante decât americanii, mai ales pentru posturile de răspundere. Japonezii le acordă o importanță mai redusă, Însă omogenă Între cele patru categorii profesionale; • limba țării-gazdă deține o pondere similară cu programele de asimilare culturală; • flexibilitatea atitudinală este constant valorizată de europeni, independent de categoria profesională; americanii asociază această pregătire Îndeosebi directorilor, iar japonezii - operatorilor și celor care se ocupă de rezolvarea problemelor; • experiența pe teren, care trimite participantul În țara unde urmează să lucreze pentru a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
antrenament (training). Din „legea pregătirii” și „legea efectului” a dedus cinci categorii de „auxiliari ameliorativi” pe care îi considera unanim (chiar universal) acceptabili: „interesul pentru muncă” (interest in the work), „interes pentru perfecționare” (interest in improvement), „importanță personală” (significance), „probleme atitudinale” (problem attitude) și „curiozitatea/atenția” (attentioness) (Thorndike, 1913, pp. 23-31). După toate aparențele, Thorndike a încercat să evoce câteva doctrine pedagogice clasice și să le susțină temeinicia în termenii conexionismului, renunțând la „limbajul speculativ” originar al acestora. A rezultat o
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
între reflexe. Din cauza proceselor conflictuale de declin și recuperare, forța se poate stabiliza la o valoare constantă ca funcție a ratei de solicitare. La cote înalte, forța poate ajunge la zero. Unele reflexe sunt practic neobosite, ca, de exemplu, reflexele atitudinale transmise de la cap. Legea reflexului de oboseală este opusă în mod direct noțiunii de canalizare (canalization) în care elicitarea crește forța reflexului. Conceptul de canalizare a fost asociat cu teorii variate de învățare și așa-numita lege a exercițiului. După
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
grupuri care ar alcătui subculturi violente, chiar dacă în cadrul anumitor categorii demografice factorii predictivi identificați pot fi mai frecvent întâlniți. O nuanțare a teoriei face Flynn (1990), utilizând teoria lui Della Fave (1974) cu privire la cultura sărăciei. Della Fave (1974) identifică aspecte atitudinale determinante și diferențiale la nivelul claselor dezavantajate, astfel: 1. preferința, valorile preferate, ideale, pe care persoana ar dori să le pună în practică dacă circumstanțele i-ar permite; 2. expectanța, valorile pe care persoana se așteaptă să le pună în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
el (printr-o suplimentare deloc inocentă a amabilității și solicitudinii cu care îl tratează), după cum este interzis ca părintele ostracizat să-i declare un război frontal sau să-l trateze cu o atitudine indiferentă, chiar glacială. Conservarea unei imperturbabile constanțe atitudinale, afabilă și nepartizană din partea cuplului parental, este condiția sine qua non pentru surmontarea crizei oedipiene. Stângăciile educative, nu lipsite de animozități și agresiuni, generează în schimb fenomenul de fixație, cu întregul set de reziduuri pe care le implică. Spre edificare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
domeniu. Așa se cristalizează insidios, dar neîntrerupt o nouă concepție despre moarte, una profund distonantă cu orientarea materialistă, care a tronat despotic timp de peste patru veacuri, sub sceptrul paradigmei galileo-newtoniano carteziene. Neîndoielnic, restructurările în plan teoretic produc și importante dislocări atitudinale, ori, în problema morții, asemenea metamorfoze sunt imperative. Spunem acest lucru întrucât sentimentul cel mai comun este cel de frică terifiantă, cu adânci rădăcini arhetipale, care în momentele de cumpănă existențială, cu pericol vital, se poate calibra sub forma unei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]