982 matches
-
de caz rezultă patru profiluri ale subiecților din cele două sate, în ce privește modul de raportare la schimbarea socială. Capitolul trei al lucrării arată o orientare atitudinală preponderent tradiționalistă a ruralului românesc, elementele de modernitate fiind vizibile mai puțin în plan atitudinal, și mai mult în planul existenței obiective. Orientările postmoderne sunt greu decelabile în acest spațiu social, ele fiind apanajul urbanului. Același lucru se poate spune și despre cele două localități. În plus, datele nu arată diferențe majore între ele, ambele
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de influență și control social, comunicare persuasivă, aspecte care se regăsesc în viața cotidiană în clasele de elevi. Elevul vine în grupul școlar cu un sistem axiologic format în familie. Adeseori, valorile familiei și ale școlii sunt diferite. Cunoașterea setului atitudinal și axiologic al copilului trebuie să constituie punctul de plecare de a cărui cunoaștere depinde succesul demersului pedagogic. Procesualitatea și dinamica relațiilor dintre elevi și profesor în clasă este puternic influențată de tipurile de relații ce se cultivă: competiție, cooperare
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
accentuează latura organizatorică a mediului educativ; schimbă rolul învățătorului/ profesorului și al elevului; flexibilizează și naturalizează interrelațiile. „Medierea proceselor de învățare socială nu este numai de natură afectivă, ci se distinge o mediere internă individuală, de natură cognitivă, afectivă, motivațională, atitudinală și valorică, și o mediere externă, de natură interpersonală, psihosocială și socială”. (Pavel Mureșan, p. 96) Un rol important în transmiterea influențelor educative are medierea prin mediul școlar. J. Bruner consideră că „o teorie a 52 instruirii, care trebuie să
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
calitatea vieții, accesibilități, integrare, proces de incluziune socială etc. ... b) Explicarea și demonstrarea importanței recuperării, activității și participării persoanei cu handicap la viață comunității. ... c) Deprinderi și obișnuințe de identificare a barierelor și facilitatorilor existenți în mediul fizic, social și atitudinal în care trăiește persoană cu handicap. ... d) Stabilirea serviciilor sociale și a sprijinului necesar pentru persoana cu handicap. ... e) Identificarea acțiunilor necesare în diferite domenii pentru egalizarea șanselor pentru persoana cu handicap. ... f) Promovarea drepturilor omului. Recunoașterea dimensiunii individuale a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172499_a_173828]
-
atât într-un cadru instituționalizat (școală, universitate etc.), dar și în afara acestuia, în contexte formale, non-formale și informale. Prin învățare, înțeleasă în sensul cel mai larg al termenului, omul asimilează și își restructurează permanent întreaga experiență cognitivă, afectivă, volitivă, motrică, atitudinală și comportamentală. Pentru autorii unui raport al vestitului Club de la Roma (Botkin, Elmandjra, Malița, 1981, p. 24), învățarea „trebuie înțeleasă într-un sens larg, dincolo denoțiunile convenționale de educație și școală”. În viziunea autorilor acestui raport, învățarea înseamnă o atitudine
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
într-un fel sau altul, realitatea și ne comportăm ca atare. Emoțiile ne dirijează amintirile, ne influențează stilul de gândire, ne susțin energetic activitățile, ne direcționează atitudinile. Așadar, învățarea este expresia manifestării personalității elevului sub toate aspectele ei: cognitiv, afectiv, atitudinal și comportamental. Autodirijarea și autocontrolul în realizarea învățării și a oricărei activități ilustrează o astfel de realitate. Învățarea autodirijată dă rezultate în măsura în care conștientizăm și ne evaluăm emoțiile și le canalizăm în direcția obținerii unor rezultate și performanțe bune sau, cel
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
devenind esențială pentru organizarea unei predări eficiente. Rațiunile ce determină o persoană să se implice sau nu în programe de formare și dezvoltare personală sau profesională au la bază un complex de factori interni și externi, în care aspectele culturale, atitudinale, dispoziționale sau psihologice joacă un rol crucial. 3.3. Caracteristici bio-psiho-comportamentale ale vârstelor adultetc "3.3. Caracteristici bio‑psiho‑comportamentale ale vârstelor adulte" Anca Munteanu 3.3.1. Considerații generaletc "3.3.1. Considerații generale" În secolul XX, timp de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Apariția nepoților, ca un veritabil „calus afectiv”, poate tămădui suplimentar fracturile cauzate de trecerea anilor, pentru a reinventa speranța. Și în această constelație afectivă, adultul învață mai ales drumul către sine însuși, căci a sosit timpul marilor viraje axiologice și atitudinale. Chiar dacă o serie de calități s-au ofilit ireversibil, individul câștigă în adâncime, prin deplasarea accentelor dinspre virtuțile exterioare spre cele interioare. Conservarea elasticității intelectuale și afective constituie însă o condiție indispensabilă pentru a domina și surmonta, fără avarii destabilizatoare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și critic este o abilitate factual realizată, propulsată de o atitudine în consecință (nevoia imperioasă de a reflecta/de a lua o poziție critică). În timp ce îndeobște adulții stăpânesc tehnica reflecției și a criticismului, mai puțini dintre ei sunt asortimentați și atitudinal sub acest aspect, la un nivel pertinent, „trebuința interioară de a reflecta și a critica” oscilând cu ușurință spre extreme neavenite (diminuare până la absență sau, dimpotrivă, exces paroxistic). Și mai grav este faptul că multe persoane adulte disociază aceste două
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu noile conținuturi de învățare ce urmează a fi dezvoltate; or, tocmai acest lucru conduce la așa-numita „redundanță ideatică” din partea formatorului, percepută, nu o dată, de cursanți sub forma „...ni se predă în bună măsură ceea ce știm deja”, cu consecințe atitudinale ușor de bănuit (dezamăgire, circumspecție, nemulțumire). Dacă educabilii adulți pot greși sancționând fireasca „redundanță ideatică”, deja consacrată și recomandată prin studii și cercetări moderne, chiar și în educația formală preadultă, unde tehnici precum „Stabilește un cadru!” și „Avansează un organizator
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acestea fiind singurele trăsături capabile să întregească comunicarea interumană autentică (postînțelegere) cu interpretarea, selecția, retenția, acceptarea și reacția adecvată (consonanță comunicativă). Destul de asemănători din punctul de vedere al „tehnicii” ascultării, adulții se diferențiază însă între ei, foarte mult, în privința planului atitudinal al ascultării în comunicare, ce începe, de fapt, cu însuși efortul de a atenua pentru moment vocea puternică a sinelui, impregnată, de regulă, de o înaltă stimă de sine, ceea ce nu este deloc ușor pentru mulți adulți. De altfel, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ei. Autoevaluarea are o serie de veleități cert favorizante pentru educabilii adulți, printre care: - elaborarea treptată a unor tehnici autoevaluative corecte, realiste; - favorizarea autocunoașterii, identificarea propriului stil de învățare, de reflecție și de gândire, sesizarea promptă a blocajelor cognitive sau atitudinale și eliminarea lor; - sporirea încrederii în evaluare în general, acceptarea ei în mod firesc, crearea unei „culturi a evaluării” la purtător; - creșterea/sporirea percepției și stimei de sine, pe măsură ce rezultatele autoevaluării se apropie de cele ale evaluării externe în ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
calitatea supervizării de care ați beneficiat?”, „V-a ajutat compania să vă îndepliniți obiectivele privind dezvoltarea carierei?”, „Ați beneficiat de pregătirea necesară pentru a vă îndeplini sarcinile aferente postului?”, „Ați beneficiat de suportul adecvat la locul de muncă?”. 4. Anchetele atitudinale (atitudinal survey) surprind informații despre percepțiile angajaților (emoții, sentimente și atitudini) asupra unor probleme legate de activitate sau de organizație, reflectând nivelul general de satisfacție, și mai puțin concluzii valide privind nevoile de instruire (Newstrom și Lilyquist, 1990). Chestionarele constau
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
supervizării de care ați beneficiat?”, „V-a ajutat compania să vă îndepliniți obiectivele privind dezvoltarea carierei?”, „Ați beneficiat de pregătirea necesară pentru a vă îndeplini sarcinile aferente postului?”, „Ați beneficiat de suportul adecvat la locul de muncă?”. 4. Anchetele atitudinale (atitudinal survey) surprind informații despre percepțiile angajaților (emoții, sentimente și atitudini) asupra unor probleme legate de activitate sau de organizație, reflectând nivelul general de satisfacție, și mai puțin concluzii valide privind nevoile de instruire (Newstrom și Lilyquist, 1990). Chestionarele constau într-
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
atât într-un cadru instituționalizat (școală, universitate etc.), dar și în afara acestuia, în contexte formale, non-formale și informale. Prin învățare, înțeleasă în sensul cel mai larg al termenului, omul asimilează și își restructurează permanent întreaga experiență cognitivă, afectivă, volitivă, motrică, atitudinală și comportamentală. Pentru autorii unui raport al vestitului Club de la Roma (Botkin, Elmandjra, Malița, 1981, p. 24), învățarea „trebuie înțeleasă într-un sens larg, dincolo denoțiunile convenționale de educație și școală”. În viziunea autorilor acestui raport, învățarea înseamnă o atitudine
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
într-un fel sau altul, realitatea și ne comportăm ca atare. Emoțiile ne dirijează amintirile, ne influențează stilul de gândire, ne susțin energetic activitățile, ne direcționează atitudinile. Așadar, învățarea este expresia manifestării personalității elevului sub toate aspectele ei: cognitiv, afectiv, atitudinal și comportamental. Autodirijarea și autocontrolul în realizarea învățării și a oricărei activități ilustrează o astfel de realitate. Învățarea autodirijată dă rezultate în măsura în care conștientizăm și ne evaluăm emoțiile și le canalizăm în direcția obținerii unor rezultate și performanțe bune sau, cel
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
devenind esențială pentru organizarea unei predări eficiente. Rațiunile ce determină o persoană să se implice sau nu în programe de formare și dezvoltare personală sau profesională au la bază un complex de factori interni și externi, în care aspectele culturale, atitudinale, dispoziționale sau psihologice joacă un rol crucial. 3.3. Caracteristici bio-psiho-comportamentale ale vârstelor adultetc "3.3. Caracteristici bio‑psiho‑comportamentale ale vârstelor adulte" Anca Munteanu 3.3.1. Considerații generaletc "3.3.1. Considerații generale" În secolul XX, timp de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Apariția nepoților, ca un veritabil „calus afectiv”, poate tămădui suplimentar fracturile cauzate de trecerea anilor, pentru a reinventa speranța. Și în această constelație afectivă, adultul învață mai ales drumul către sine însuși, căci a sosit timpul marilor viraje axiologice și atitudinale. Chiar dacă o serie de calități s-au ofilit ireversibil, individul câștigă în adâncime, prin deplasarea accentelor dinspre virtuțile exterioare spre cele interioare. Conservarea elasticității intelectuale și afective constituie însă o condiție indispensabilă pentru a domina și surmonta, fără avarii destabilizatoare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și critic este o abilitate factual realizată, propulsată de o atitudine în consecință (nevoia imperioasă de a reflecta/de a lua o poziție critică). În timp ce îndeobște adulții stăpânesc tehnica reflecției și a criticismului, mai puțini dintre ei sunt asortimentați și atitudinal sub acest aspect, la un nivel pertinent, „trebuința interioară de a reflecta și a critica” oscilând cu ușurință spre extreme neavenite (diminuare până la absență sau, dimpotrivă, exces paroxistic). Și mai grav este faptul că multe persoane adulte disociază aceste două
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cu noile conținuturi de învățare ce urmează a fi dezvoltate; or, tocmai acest lucru conduce la așa-numita „redundanță ideatică” din partea formatorului, percepută, nu o dată, de cursanți sub forma „...ni se predă în bună măsură ceea ce știm deja”, cu consecințe atitudinale ușor de bănuit (dezamăgire, circumspecție, nemulțumire). Dacă educabilii adulți pot greși sancționând fireasca „redundanță ideatică”, deja consacrată și recomandată prin studii și cercetări moderne, chiar și în educația formală preadultă, unde tehnici precum „Stabilește un cadru!” și „Avansează un organizator
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acestea fiind singurele trăsături capabile să întregească comunicarea interumană autentică (postînțelegere) cu interpretarea, selecția, retenția, acceptarea și reacția adecvată (consonanță comunicativă). Destul de asemănători din punctul de vedere al „tehnicii” ascultării, adulții se diferențiază însă între ei, foarte mult, în privința planului atitudinal al ascultării în comunicare, ce începe, de fapt, cu însuși efortul de a atenua pentru moment vocea puternică a sinelui, impregnată, de regulă, de o înaltă stimă de sine, ceea ce nu este deloc ușor pentru mulți adulți. De altfel, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ei. Autoevaluarea are o serie de veleități cert favorizante pentru educabilii adulți, printre care: - elaborarea treptată a unor tehnici autoevaluative corecte, realiste; - favorizarea autocunoașterii, identificarea propriului stil de învățare, de reflecție și de gândire, sesizarea promptă a blocajelor cognitive sau atitudinale și eliminarea lor; - sporirea încrederii în evaluare în general, acceptarea ei în mod firesc, crearea unei „culturi a evaluării” la purtător; - creșterea/sporirea percepției și stimei de sine, pe măsură ce rezultatele autoevaluării se apropie de cele ale evaluării externe în ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
calitatea supervizării de care ați beneficiat?”, „V-a ajutat compania să vă îndepliniți obiectivele privind dezvoltarea carierei?”, „Ați beneficiat de pregătirea necesară pentru a vă îndeplini sarcinile aferente postului?”, „Ați beneficiat de suportul adecvat la locul de muncă?”. 4. Anchetele atitudinale (atitudinal survey) surprind informații despre percepțiile angajaților (emoții, sentimente și atitudini) asupra unor probleme legate de activitate sau de organizație, reflectând nivelul general de satisfacție, și mai puțin concluzii valide privind nevoile de instruire (Newstrom și Lilyquist, 1990). Chestionarele constau
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
supervizării de care ați beneficiat?”, „V-a ajutat compania să vă îndepliniți obiectivele privind dezvoltarea carierei?”, „Ați beneficiat de pregătirea necesară pentru a vă îndeplini sarcinile aferente postului?”, „Ați beneficiat de suportul adecvat la locul de muncă?”. 4. Anchetele atitudinale (atitudinal survey) surprind informații despre percepțiile angajaților (emoții, sentimente și atitudini) asupra unor probleme legate de activitate sau de organizație, reflectând nivelul general de satisfacție, și mai puțin concluzii valide privind nevoile de instruire (Newstrom și Lilyquist, 1990). Chestionarele constau într-
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
grupuri care ar alcătui subculturi violente, chiar dacă în cadrul anumitor categorii demografice factorii predictivi identificați pot fi mai frecvent întâlniți. O nuanțare a teoriei face Flynn (1990), utilizând teoria lui Della Fave (1974) cu privire la cultura sărăciei. Della Fave (1974) identifică aspecte atitudinale determinante și diferențiale la nivelul claselor dezavantajate, astfel: 1. preferința, valorile preferate, ideale, pe care persoana ar dori să le pună în practică dacă circumstanțele i-ar permite; 2. expectanța, valorile pe care persoana se așteaptă să le pună în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]