1,033 matches
-
în 1994 de sisteme cu mai mult de un partid, doar jumătate (50) fuseseră guvernate neîntrerupt în acest mod de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial sau de la obținerea independenței. Din aceste 50 țări, 20 se află în regiunea atlantică, 12 în Caraibe și America Latină, 10 în sudul și estul Asiei și celelalte 8 în Orientul Mijlociu și Africa Subsahariană. În timp ce țările din regiunea atlantică alcătuiau mai puțin de o cincime din țările conduse de sisteme cu mai mult de un
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Doilea Război Mondial sau de la obținerea independenței. Din aceste 50 țări, 20 se află în regiunea atlantică, 12 în Caraibe și America Latină, 10 în sudul și estul Asiei și celelalte 8 în Orientul Mijlociu și Africa Subsahariană. În timp ce țările din regiunea atlantică alcătuiau mai puțin de o cincime din țările conduse de sisteme cu mai mult de un partid la jumătatea anilor 1990, ele formau două cincimi din grupul țărilor conduse neîntrerupt în acest mod. Ele constituie două treimi din țările care
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
regimuri militare și sisteme cu mai mult de un partid, arareori acestea din urmă rezistând mai mult de douăzeci de ani fără întreruperi. Sistemele cu mai mult de un partid au fost astfel în general durabile, în special în regiunea atlantică. Acest lucru corespunde perspectivei discutate în capitolul 6, potrivit căreia democrația liberală este puternic asociată cu bunăstarea economică. Având în vedere că, așa cum am arătat mai devreme, sistemele cu mai mult de un partid tind să își schimbe caracterul de-
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
este puternic asociată cu bunăstarea economică. Având în vedere că, așa cum am arătat mai devreme, sistemele cu mai mult de un partid tind să își schimbe caracterul de-a lungul timpului, rezultă că ar trebui mai întâi să examinăm țările atlantice și abia apoi să ne întoarcem asupra sistemelor de acest gen din restul lumii. Sistemele de partide din zona atlantică Marea majoritate a țărilor atlantice au fost conduse neîntrerupt de sisteme cu mai mult de un partid din anii '40
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
un partid tind să își schimbe caracterul de-a lungul timpului, rezultă că ar trebui mai întâi să examinăm țările atlantice și abia apoi să ne întoarcem asupra sistemelor de acest gen din restul lumii. Sistemele de partide din zona atlantică Marea majoritate a țărilor atlantice au fost conduse neîntrerupt de sisteme cu mai mult de un partid din anii '40 până în anii '90 (19 din 23 de țări). Totuși, aceste sisteme afișează diferențe substanțiale, în principal în funcție de configurația partidelor (de la
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
schimbe caracterul de-a lungul timpului, rezultă că ar trebui mai întâi să examinăm țările atlantice și abia apoi să ne întoarcem asupra sistemelor de acest gen din restul lumii. Sistemele de partide din zona atlantică Marea majoritate a țărilor atlantice au fost conduse neîntrerupt de sisteme cu mai mult de un partid din anii '40 până în anii '90 (19 din 23 de țări). Totuși, aceste sisteme afișează diferențe substanțiale, în principal în funcție de configurația partidelor (de la sisteme bipartidiste la sisteme multipartidiste
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
23 de țări). Totuși, aceste sisteme afișează diferențe substanțiale, în principal în funcție de configurația partidelor (de la sisteme bipartidiste la sisteme multipartidiste) dar și, într-o măsură mai mică, în funcție de baza socială, organizarea și scopurile lor. În general vorbind, partidele din regiunea atlantică sunt liberal-democratice; ele au o organizare autonomă și relativ bine structurată și, de multe ori încă dinainte de 1945, un caracter legitim de mase sprijinul pe care îl primesc din partea electoratului ia forma unei identificări directe cu partidul. Asemănări și diferențe
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
autonomă și relativ bine structurată și, de multe ori încă dinainte de 1945, un caracter legitim de mase sprijinul pe care îl primesc din partea electoratului ia forma unei identificări directe cu partidul. Asemănări și diferențe între sistemele de partide din zona atlantică Baza socială Grupurile din care au izvorât inițial sistemele de partid din zona atlantică nu mai sunt esențiale pentru menținerea acestor partide. Din această perspectivă, competiția dintre ele a parcurs tipul de evoluție descris mai devreme. Într-adevăr, în a
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
legitim de mase sprijinul pe care îl primesc din partea electoratului ia forma unei identificări directe cu partidul. Asemănări și diferențe între sistemele de partide din zona atlantică Baza socială Grupurile din care au izvorât inițial sistemele de partid din zona atlantică nu mai sunt esențiale pentru menținerea acestor partide. Din această perspectivă, competiția dintre ele a parcurs tipul de evoluție descris mai devreme. Într-adevăr, în a doua jumătate a secolului XX, majoritatea partidelor din regiunea atlantică au trecut treptat de la
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de partid din zona atlantică nu mai sunt esențiale pentru menținerea acestor partide. Din această perspectivă, competiția dintre ele a parcurs tipul de evoluție descris mai devreme. Într-adevăr, în a doua jumătate a secolului XX, majoritatea partidelor din regiunea atlantică au trecut treptat de la atragerea grupurilor la atragerea electoratului, după modelul pieței. Acest fapt a avut efect asupra rezistenței multor partide și în consecință asupra stabilității configurațiilor de partide în respectivele țări. După cum se știe, în unele țări, anumite partide
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a corespuns schimbărilor mai ample în societate, și anume nevoii de a înlocui vechile facțiuni comunitare care existaseră în trecut și de a alcătui o mare organizație conservatoare. Astfel, partidele legitime de mase s-au răspândit în general în regiunea atlantică, deși, prin aceasta, ele au devenit din ce în ce mai diferite de baza socială originară. "Independența" electoratului a crescut, și, ca rezultat, partidele din Europa de Vest au devenit mai puțin stabile decât în trecut. Cazul extrem a fost cel al Italiei în 1992-3 când
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de un nou partid, o mișcare cumva asemănătoare celei din Franța în 1958, când a apărut a Cincea Republică (Budge și Farlie, 1983: 115-28; Pedersen, 1983: 29-65; Dalton et al., 1984: 240-66; Crewe și Denver, 1985). Structura Între partidele regiunii atlantice există mai multe diferențe în structură decât în baza socială, dar și acestea sunt mai curând limitate comparativ cu diferențele care se pot găsi între sistemele cu mai mult de un partid din regiunea atlantică și cele din alte zone
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
1985). Structura Între partidele regiunii atlantice există mai multe diferențe în structură decât în baza socială, dar și acestea sunt mai curând limitate comparativ cu diferențele care se pot găsi între sistemele cu mai mult de un partid din regiunea atlantică și cele din alte zone. Am observat în capitolul 9 că pot exista variații considerabile în gradul de descentralizare, în relația dintre partide și grupurile speciale (diferențe ce se manifestă chiar și între partidele socialiste din Europa de Vest, de exemplu) și
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în gradul de descentralizare, în relația dintre partide și grupurile speciale (diferențe ce se manifestă chiar și între partidele socialiste din Europa de Vest, de exemplu) și în conceptul în sine de apartenență partinică. Totuși, deoarece marea majoritate a partidelor din regiunea atlantică sunt de tip legitim de masă, aceste diferențe sunt diminuate prin faptul că unul din elementele cheie legătura directă dintre electorat și partid este comună practic tuturor organizațiilor. Astfel, cel puțin aparent, nu pare să aibă o importanță prea mare
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
vorbind, elaborarea politicilor pare să fie în toate situațiile puternic constrânsă de nevoia de a fi atractiv pentru electorat, reținând în același timp pe cât posibil tradițiile ideologice ale partidului. Ideologia Există de asemenea unele diferențe ideologice între partidele din regiunea atlantică, dar variațiile cu adevărat mari sunt marginale, între partidele "extremiste", cu adepți puțini și sprijin adesea intermitent. Aceste diferențe ideologice sunt de două tipuri, "macro" și "micro". Macro-diferențele constau în faptul că unele partide nu sunt cu adevărat liberal-democratice. Pe
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și partide agrariene, mai ales în Scandinavia, dar scăderea procentajului de voturi în regiunile rurale a determinat redenumirea acestor partide și adoptarea etichetei de "centru" care le plasează destul de aproape de socialiști și liberali. Diferențele ideologice între partidele importante din regiunea atlantică sunt astfel relativ mici și probabil în declin. Atât partidele conservatoare cât și cele socialiste sau laburiste au avut tendința de a converge pe anumite programe: Partidul Laburist din Noua Zeelandă a inițiat un program economic "de dreapta". În plus, partidele
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
relativ mici și probabil în declin. Atât partidele conservatoare cât și cele socialiste sau laburiste au avut tendința de a converge pe anumite programe: Partidul Laburist din Noua Zeelandă a inițiat un program economic "de dreapta". În plus, partidele din regiunea atlantică au selectat teme care au apărut pe agendă, adesea sub presiunea grupurilor de interese. Unele dintre aceste teme au dat naștere de asemenea unor noi partide și în special partidelor "verzi" sau ecologiste, devenind o trăsătură minoră dar permanentă a
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
grupurilor de interese. Unele dintre aceste teme au dat naștere de asemenea unor noi partide și în special partidelor "verzi" sau ecologiste, devenind o trăsătură minoră dar permanentă a multor țări (Muller-Rommel, 1989). Configurații ale sistemelor de partide din regiunea atlantică Cea mai importantă diferență în rândul partidelor din regiunea atlantică este prin urmare configurația lor. Adesea, această configurație încă mai reflectă originile partidelor, dar este influențată și de sistemele electorale, așa cum vom vedea în capitolul 11. Totuși, deplasarea treptată spre
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de asemenea unor noi partide și în special partidelor "verzi" sau ecologiste, devenind o trăsătură minoră dar permanentă a multor țări (Muller-Rommel, 1989). Configurații ale sistemelor de partide din regiunea atlantică Cea mai importantă diferență în rândul partidelor din regiunea atlantică este prin urmare configurația lor. Adesea, această configurație încă mai reflectă originile partidelor, dar este influențată și de sistemele electorale, așa cum vom vedea în capitolul 11. Totuși, deplasarea treptată spre o bază de "piață" a influențat de asemenea configurația partidelor
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
vom vedea în capitolul 11. Totuși, deplasarea treptată spre o bază de "piață" a influențat de asemenea configurația partidelor, rezultatul fiind acela că sistemele de partide care au rămas stabile de-a lungul anilor '50 și '60 în majoritatea regiunii atlantice au avut tendința să varieze considerabil în anii '70 și '80. Configurații tradiționale Între anii '50-'70, sistemele de partide din regiunea atlantică mai exact cele din vestul Europei s-ar putea clasifica sistematic în patru categorii: * sistemele bipartidiste, în
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sistemele de partide care au rămas stabile de-a lungul anilor '50 și '60 în majoritatea regiunii atlantice au avut tendința să varieze considerabil în anii '70 și '80. Configurații tradiționale Între anii '50-'70, sistemele de partide din regiunea atlantică mai exact cele din vestul Europei s-ar putea clasifica sistematic în patru categorii: * sistemele bipartidiste, în care cele două partide importante obțineau aproape 50% din voturi și unde oricare al treilea partid care ar fi putut exista era foarte
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
predominase în trecut, acesta a încetat pur și simplu să existe după al Doilea Război Mondial (Germania și Italia) sau până în anii '60 (Franța). Schimbările în configurație începând cu anii 1970 Începând cu anii '70, sistemele de partide din regiunea atlantică nu mai pot fi caracterizate la fel de sistematic. Cele patru mari tipuri au rămas, dar au avut loc și importante mișcări. În plus, procentajul voturilor obținute de partidele principale a avut tendința să scadă. Cele mai vizibile schimbări s-au petrecut
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
concentrează pe tendințe mai generale. S-a observat că proporția electoratului "independent" a crescut în multe țări, în timp ce identificarea partinică slăbea. O astfel de evoluție se întâlnește în Statele Unite, dar indicii ale aceluiași fenomen se regăsesc peste tot în regiunea atlantică (Beck, 1984: 240-66; Wolfinger, 1985: 277-96). Sistemele de partide din regiunea atlantică, în special din Europa de Vest, par a fi într-un stadiu de transformare. Partidele legitime de mase sunt încă în centrul lor, dar par să fie tratate din ce în ce mai mult
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a crescut în multe țări, în timp ce identificarea partinică slăbea. O astfel de evoluție se întâlnește în Statele Unite, dar indicii ale aceluiași fenomen se regăsesc peste tot în regiunea atlantică (Beck, 1984: 240-66; Wolfinger, 1985: 277-96). Sistemele de partide din regiunea atlantică, în special din Europa de Vest, par a fi într-un stadiu de transformare. Partidele legitime de mase sunt încă în centrul lor, dar par să fie tratate din ce în ce mai mult într-o manieră instrumentală de către alegători, care se pronunță asupra politicilor trecute
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
schimbarea să se producă lent și pentru ca în majoritatea țărilor, configurațiile să-și păstreze în continuare forma pe care o avuseseră în trecut (Bartolini și Mair, 1990: 96-124; 212-49). Alte sisteme cu mai mult de un partid Țările din regiunea atlantică reprezintă o proporție mică a celor care sunt sau au fost conduse de un sistem cu mai mult de un partid. La finele anilor '80, alte 82 state au avut sisteme de partide pluraliste; iar încă 20 de țări au
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]