1,615 matches
-
în acel celălalt stat. Articolul 18 Artiști și atleți 1. Independent de prevederile art. 15 și 16, veniturile obținute de artiștii de spectacol, cum sunt artiștii de teatru, de film, de radio sau de televiziune, de interpreții muzicali, si de atleți, din activitățile lor personale, desfășurate în această calitate, pot fi impuse în statul contractant în care aceste activități sunt exercitate. 2. Cand veniturile în legătură cu activitățile personale, desfășurate de un artist de spectacol sau de un atlet în această calitate, nu
CONVENŢIE din 26 iunie 1996 între Guvernul României şi Guvernul Regatului Thailandei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146174_a_147503]
-
interpreții muzicali, si de atleți, din activitățile lor personale, desfășurate în această calitate, pot fi impuse în statul contractant în care aceste activități sunt exercitate. 2. Cand veniturile în legătură cu activitățile personale, desfășurate de un artist de spectacol sau de un atlet în această calitate, nu revin artistului de spectacol sau atletului, ci unei alte persoane, acele venituri, independent de prevederile art. 7, 15 și 16, pot fi impuse în statul contractant în care sunt exercitate activitățile artistului de spectacol sau ale
CONVENŢIE din 26 iunie 1996 între Guvernul României şi Guvernul Regatului Thailandei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146174_a_147503]
-
în această calitate, pot fi impuse în statul contractant în care aceste activități sunt exercitate. 2. Cand veniturile în legătură cu activitățile personale, desfășurate de un artist de spectacol sau de un atlet în această calitate, nu revin artistului de spectacol sau atletului, ci unei alte persoane, acele venituri, independent de prevederile art. 7, 15 și 16, pot fi impuse în statul contractant în care sunt exercitate activitățile artistului de spectacol sau ale atletului. 3. Independent de prevederile art. 7, cănd activitățile menționate
CONVENŢIE din 26 iunie 1996 între Guvernul României şi Guvernul Regatului Thailandei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146174_a_147503]
-
în această calitate, nu revin artistului de spectacol sau atletului, ci unei alte persoane, acele venituri, independent de prevederile art. 7, 15 și 16, pot fi impuse în statul contractant în care sunt exercitate activitățile artistului de spectacol sau ale atletului. 3. Independent de prevederile art. 7, cănd activitățile menționate la paragraful 1 al acestui articol sunt exercitate într-un stat contractant de către o întreprindere a celuilalt stat contractant, profiturile realizate din desfășurarea acestor activități, de către o astfel de întreprindere, pot
CONVENŢIE din 26 iunie 1996 între Guvernul României şi Guvernul Regatului Thailandei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146174_a_147503]
-
statutara a acestuia, în legătură cu astfel de activități. 4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 ale acestui articol nu se aplică remunerațiilor sau profiturilor, salariilor și altor venituri similare, obținute din activitățile desfășurate într-un stat contractant de către artiști de spectacol sau atleți, daca vizită în acel stat contractant este suportată în mod substanțial din fondurile publice ale celuilalt stat contractant, inclusiv orice unitate administrativ-teritorială, autoritate locală sau organizație statutara a acestora. Articolul 19 Pensii și anuități 1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2
CONVENŢIE din 26 iunie 1996 între Guvernul României şi Guvernul Regatului Thailandei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146174_a_147503]
-
competiții etc.); * comisii (asociații) județene de atletism. Activitatea atletică se desfășoară în secțiile cluburilor, asociațiilor sportive, liceelor cu program sportiv etc. Sistemul competițional pe plan internațional s-a dezvoltat și s-a perfecționat continuu datorită popularității atletismului, a impactului performanțelor atleților asupra spectatorilor și apariției unor noi competiții. Sistemul competițional de atletism se organizează pe categorii de vârstă și probe, la masculin și feminin. * Categoriile de vârstă în sistemul competițional sunt următoarele: * copii: (10-13 ani); * juniori categoria a IIIa: (14-15 ani
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în atletism urmează o cale metodică în trei etape: etapa I se planifică explicația și demonstrația; etapa a IIa se planifică modul în care elevii vor practica deprinderea; etapa a IIIa se face exersarea și se realizează feedbackul. Elevii și atleții începători sunt cei ce parcurg procesul de învățare motrică în general și atletică în particular și din perspectiva analizei acestui proces, considerăm că învățarea cu o grupă sau o clasă de elevi are avantaje și dezavantaje: a) avantaje o ambianță
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
indicații; permiterea unei practici suplimentare și corectarea în amănunt. Deprinderile motrice complexe sunt acțiuni sau mișcări care se dobândesc folosindu-se metodele deprinderilor simple. În abordarea învățării există însă o diversitate de metode, în care profesorul/antrenorul trebuie să evalueze atletul/elevul, simplificând acțiunea tehnică până la nivelul posibilităților acestuia (P.J. Thomson-1994, L.P. Matveev, A.D. Novikov-1980). În predarea deprinderilor complexe există două modalități de abordare: formarea și asamblarea (fig. 1). Termenul de formare este utilizat pentru a descrie modul în care elevii
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
elevul, simplificând acțiunea tehnică până la nivelul posibilităților acestuia (P.J. Thomson-1994, L.P. Matveev, A.D. Novikov-1980). În predarea deprinderilor complexe există două modalități de abordare: formarea și asamblarea (fig. 1). Termenul de formare este utilizat pentru a descrie modul în care elevii/atleții învață să realizeze un anumit număr de lucruri (elemente), și care constă din: scurtă demonstrație și explicarea integrală a elementului ce trebuie învățat; utilizarea unei versiuni simplificate sau incomplete (parțiale) a deprinderii integrale, care cuprinde acțiunile principale pe care începătorii
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
versiuni simplificate sau incomplete (parțiale) a deprinderii integrale, care cuprinde acțiunile principale pe care începătorii le pot reuși; posibilitatea practicării acestor elemente simplificate; posibilitatea de modificare progresivă a sarcinilor, astfel încât să se ajungă la formarea întregii deprinderi tehnice; încurajarea elevilor/atleților care au probleme în execuție. Asamblarea constă în acțiunea de reunire (asamblare) a unui număr de părți simple ale deprinderii complexe, care au fost exersate anterior separat. Din punct de vedere al conținutului acțiunii, distingem următoarele: un element complex se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sistem reprezintă baremul minimal pentru nota 5: profesorii de educație fizică își vor alcătui grile de apreciere peste și sub nivelul notei 5. În ceea ce privește atletismul competițional, scopul principal al evaluării este acela de a evidenția modificările funcționale care apar la atleți ca urmare a stărilor de adaptare determinate de efectele antrenamentului de durată lungă, medie sau scurtă. În funcție de durata față de care se raportează se identifică următoarele tipuri de evaluare: 9 evaluarea anuală; 9 evaluarea mezocilurilor ( etapelor); 9 evaluarea microciclurilor; 9 evaluarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
eficiența economică (E.E.); .. Strategi evaluării în atletismul competițional este foarte complexă datorită faptului că efortul specific diferitelor probe de atletism poate fii de tip anaerob, aerob sau mixt, mecanismul de bază al tehnicii diferitelor probe este specific acestora și vârsta atleților impune evaluări diferențiate.Complexitatea problematicii atletismului competițional, determină necesitatea abordării evaluării aspectelor multiple pe care le presupune antrenamentul sportiv într-un al material de specialitate. III. PROBLEMELE GENERALE ALE BIOMECANICII CU APLICAȚII LA STUDIUL TEHNICII PROBELOR DE ATLETISM Pentru înțelegerea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
deplasarea către înainte pe direcția traiectoriei de zbor. * forțele exterioare exercitate de alte corpuri din categoria acestora, mișcările din atletism sunt influențate de: a) rezistența aerului care este determinată de mai mulți factori: viteza de deplasare; suprafața expusă de corpul atletului; coeficientul de formă (coeficientul aerodinamic);viteza vântului. b) rezistența opusă de materialele sportive acest aspect este valabil în situația în care, în cazul unei mișcări atletice, un corp (corpul omenesc) suportă și greutatea altui corp (ex. a mingiei de oină
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
situația în care, în cazul unei mișcări atletice, un corp (corpul omenesc) suportă și greutatea altui corp (ex. a mingiei de oină, greutății, discului, etc.); în acest caz este necesară depunerea unui efort suplimentar față de cel pe care îl efectuează atletul pentru începerea, accelerarea sau frânarea mișcării, întrucât obiectul reacționează cu o forță egală și de sens contrar cu greutatea acestuia (sau cu forța rezultată din mișcarea acestuia). c) frecarea în atletism se ia în considerare forța de frecare, de alunecare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
acționează asupra celui mobil cu o forță îndreptată în sens contrar celui din urmă. În acest context, frecarea este o forță utilă și căutată în scopul evitării alunecărilor. De aceea pistele de atletism trebuie să aibă o suprafață cu asperități, atleții folosesc pantofii cu cuie, speciali, pentru mărirea aderenței, sectoarele de aruncări au suprafețe rugoase, etc. În mișcările atletice forțele de frecare sunt utile pentru realizarea deplasărilor, dar consumă o parte din energia motrică. d) reacțiile reazemului sunt consecințele legii a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
reacționează asupra primului cu o forță contrară și de aceeași intensitate”. Spre exemplu: corpul omenesc, în repaus, acționează asupra solului cu o presiune egală cu greutate sa; la rândul său, acesta (solul) are o reacțiune egală cu greutatea corpului (altfel atletul s ar înfunda în sol) și de sens contrar (fig. 12, 13). În concluzie, pentru ca omul să poată ieși din starea de repaus sau să-și modifice viteza de deplasare trebuie să se realizeze exercitarea unei forțe care provine din
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
fermă ( pistă moale, nisip, etc.), o parte din energia interioară se consumă pentru deformarea solului, iar intensitatea reacțiunii reazemului se reduce cu cota consumată pentru deformarea solului. În atletism suportul de contact este Pământul, a cărui masă, comparativ cu cea atletului, este infinită. În repaus, presiunea corpului pe sol (F) este egală cu greutatea sa (G). Dacă intervine o mișcare accelerată a unui segment sau a corpului în întregime, presiunea corpului pe sol se modifică și se calculează după formula: în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
act sau a unei acțiuni motrice cât mai rațional/rentabil (cu cele mai mici costuri și cu cea mai mare eficiență). În atletism, tehnica are la bază un sistem de mișcări cu structură rațională, care corespund scopului urmărit de elevi/atleți într-o probă: * de a parcurge o distanță într-un timp cât mai scurt; * de a-și autoproiecta corpul în aer pe o traiectorie cât mai lungă, în plan orizontal (săritura în lungime, triplusalt) sau cât mai înaltă (săritura în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Tehnica probelor de atletism reprezintă sistemul actelor și acțiunilor motrice organizate riguros în timp și spațiu, în raport cu prevederile regulamentului concursurilor de atletism. Pentru realizarea unei tehnici raționale trebuie îndeplinite următoarele cerințe: a) valorificarea maximală a calităților motrice de care dispune atletul; b) valorificarea optimă a particularităților morfo-somatice și psihice ale elevului/atletului; c) respectarea prevederilor regulamentelor de concurs. Este evident că tehnica probelor de atletism s-a „rafinat” pe parcursul evoluției atletismului în general, pe baza evoluției suprafețelor pistelor de alerge, a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
riguros în timp și spațiu, în raport cu prevederile regulamentului concursurilor de atletism. Pentru realizarea unei tehnici raționale trebuie îndeplinite următoarele cerințe: a) valorificarea maximală a calităților motrice de care dispune atletul; b) valorificarea optimă a particularităților morfo-somatice și psihice ale elevului/atletului; c) respectarea prevederilor regulamentelor de concurs. Este evident că tehnica probelor de atletism s-a „rafinat” pe parcursul evoluției atletismului în general, pe baza evoluției suprafețelor pistelor de alerge, a sectoarelor de sărituri, a perfecționării echipamentului de antrenament și competiție, a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sosire; * brațele execută o mișcare amplă, interdependentă de cea a picioarelor; aceasta e caracterizată de unghiurile în articulația cotului: 90o când brațul este dus înainte; 100 - 140 când este dus înapoi; Sosirea este elementul tehnic (fază a alergării) realizat de atlet atunci când atinge cu o parte a trunchiului (fără gât, cap, mâini, picioare) planul vertical ipotetic coborât pe marginea apropiată a liniei de sosire. Din punct de vedere tehnic aceasta se execută prin aplecarea trunchiului înainte; se face de regulă pe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
implică și tehnica de alergare în turnantă (sectorul stadionului de atletism în care traiectoria de alergare este curbilinie), acolo unde asupra sportivului acționează o forță externă, forța centrifugă. Această forță acționează din centrul arcului de cerc spre exteriorul acestuia ,,împingând” atletul către dreapta. Mărimea forței centrifuge este direct proporțională cu pătratul vitezei de deplasare a sportivului și invers proporțională cu raza de curbură a turnantei. Diferențele tehnice ale pasului alergător, care sunt adoptate de alergătorii acestor probe de viteză, sunt expresia
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de așezare a blocstartului; dispunerea lui în dreapta culoarului de alergare, pe direcție oblică, oferă cea mai eficientă traiectorie de alergare, tangenta la arcul de cerc interior culoarului de alergare, o traiectorie rectilinie care favorizează accelerarea și permite înscrierea corectă a atletului în alergarea curbilinie, adoptând acțiunile tehnice prezentate mai sus. 4.1.a. Alergările de ștafetă Din categoria probelor de viteză fac parte și probele de ștafetă. Istoria atletismului consemnează primele întreceri de alergare de ștafetă în anul 1893 în S.U.A.
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
bățului de ștafetă; * dimensiunile bățului de ștafetă: lungime 28 - 30 cm; circumferință 120 - 130 mm; greutate ≈ 50 gr; * bățul de ștafetă trebuie purtat în mână tot timpul alergării și predat doar în spațiul de schimb; * după predarea bățului de ștafetă, atletul trebuie să rămână pe culoarul repartizat până se efectuează toate schimbările celorlalți competitori. În proba de 4 x 100 m se consideră că s-a realizat un schimb eficient atunci când: * viteza primitorului a fost sincronizată cu cea a aducătorului; * viteza
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pe verticală a acestuia impusă de înălțimea gardului iar efectul negativ generat de această traiectorie este compensat cu obținerea acelei poziții favorabile pentru începerea unui nou pas peste gard. Abaterile de la standardul de tehnică descris sunt mai reduse în cazul atleților înalți decât ai celor scunzi, cât și în cazul sportivilor cu reale calități de mobilitate și suplețe față de cei rigizi. Lungimea pașilor până la primul gard și a celor trei pași între garduri este prezentată după T. Tatu, D. Alexandrescu și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]