16,235 matches
-
privire la studiile sale, însă acesta nu a depus nici diploma și nicio copie legalizată de pe aceasta sau cel puțin certificată pentru conformitate. ... 8. Se concluzionează că era necesară depunerea diplomei de licență la dosarul de candidatură la momentul audierii și al acordării votului în Camera Deputaților, iar o depunere ulterioară este tardivă. Verificarea efectuată de Comisia juridică în ceea ce privește respectarea condiției referitoare la pregătirea juridică superioară nu a fost una efectivă, iar o asemenea verificare nu a
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
cărei conținut este jumătate plagiat, ceea ce l-a determinat să renunțe la titlul obținut. Un astfel de act de fraudă este incompatibil cu înalta pregătire profesională ca cerință a ocupării funcției de judecător constituțional. ... 11. Se menționează faptul că audierile candidaților în Comisia juridică și în plenul Camerei Deputaților nu s-au referit la pregătirea de specialitate a candidaților, la studiile/ articolele/cărțile publicate, la manifestările științifice la care au participat, iar deputaților nu li s-a acordat ocazia să pună
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
referit la pregătirea de specialitate a candidaților, la studiile/ articolele/cărțile publicate, la manifestările științifice la care au participat, iar deputaților nu li s-a acordat ocazia să pună întrebări candidaților, sens în care se învederează Curții Constituționale să solicite stenogramele audierilor candidaților. Or, art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 arată că trebuia să aibă loc o audiere a acestora, ceea ce presupune o prezentare din partea candidatului, urmată de o sesiune de întrebări adresată de parlamentari și răspunsurile candidatului
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
iar deputaților nu li s-a acordat ocazia să pună întrebări candidaților, sens în care se învederează Curții Constituționale să solicite stenogramele audierilor candidaților. Or, art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 arată că trebuia să aibă loc o audiere a acestora, ceea ce presupune o prezentare din partea candidatului, urmată de o sesiune de întrebări adresată de parlamentari și răspunsurile candidatului. În fapt, audierea s-a limitat la o prezentare de 3 minute a candidaților în plenul Camerei Deputaților
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 arată că trebuia să aibă loc o audiere a acestora, ceea ce presupune o prezentare din partea candidatului, urmată de o sesiune de întrebări adresată de parlamentari și răspunsurile candidatului. În fapt, audierea s-a limitat la o prezentare de 3 minute a candidaților în plenul Camerei Deputaților, aspect care afectează valabilitatea actului de numire în funcție. Se menționează că, ulterior audierii în cadrul Comisiei juridice, s-a propus un singur vot „în
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
sesiune de întrebări adresată de parlamentari și răspunsurile candidatului. În fapt, audierea s-a limitat la o prezentare de 3 minute a candidaților în plenul Camerei Deputaților, aspect care afectează valabilitatea actului de numire în funcție. Se menționează că, ulterior audierii în cadrul Comisiei juridice, s-a propus un singur vot „în bloc“ pentru un aviz favorabil pentru toți candidații. Reprezentanții partidului Uniunea Salvați România s-au opus și, în semn de protest, au părăsit lucrările Comisiei juridice, aspecte neconsemnate însă
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
funcția de judecător al Curții Constituționale trebuie să o îndeplinească. ... 36. Cu privire la susținerile potrivit cărora la nivelul Comisiei juridice, de disciplină și imunități s-a dat un aviz favorabil tuturor candidaților „în bloc“, și nu individual, sau că audierea candidaților în cadrul Comisiei nu s-a desfășurat după modul dorit de autorul sesizării, Curtea Constituțională reține că acestea nu reprezintă chestiuni de constituționalitate, ci de aplicare a regulamentelor parlamentare, a căror examinare excedează competenței instanței constituționale. Mai mult, întrucât
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
sustragere de la prelevarea de mostre biologice. Potrivit susținerilor autorului, agentul de poliție din cadrul Biroului rutier al Poliției Municipiului Satu Mare care a întocmit procesul-verbal de constatare a dispus, ulterior, începerea urmăririi penale, efectuarea în continuare a urmăririi penale, audierea inculpatului, reținerea acestuia și întocmirea referatului de terminare a urmăririi penale. În aceste condiții, criticile de neconstituționalitate relevă faptul că organul de constatare a efectuat acte de urmărire penală în cauză, deși, potrivit normelor procesual penale ale art. 114 alin.
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
întocmi proces-verbal de ședință. Comisia de analiză a decesului se întrunește trimestrial sau ori de câte ori este necesar și analizează toate decesele din spital decesele sunt consemnate pe larg în raportul de gardă și constatate de medicul curant. solicită audierea medicului curant în cazul în care se constată anumite aspecte deosebite sau există nelămuriri. întocmește rapoarte periodice cu privire la decesele care au loc în unitatea sanitară, informează trimestrial sau ori de câte ori este nevoie conducerea unității despre situația
REGULAMENT din 13 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255585]
-
legale criticate îngreunează modul de desfășurare a ședinței de judecată, consemnarea ad literam a relatărilor martorilor putând fi făcută doar prin mijloace specifice stenodactilografierii, aspect de natură să blocheze desfășurarea activității în cadrul proceselor civile. ... 21. Rolul judecătorului în conducerea audierii este redus la formularea unor întrebări la care se așteaptă răspunsurile persoanei ascultate, iar grefierul de ședință trebuie să asculte spusele martorului și să consemneze declarația acestuia „întocmai și literal“. În acest fel, se asigură doar o respectare formală a
DECIZIA nr. 279 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257321]
-
element al criticii raportate la lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii constă în aprecierea autorului că prevederile art. 15-17 din Legea nr. 136/2020 se referă la autoritatea judecătorească, respectiv la competența instanțelor, modul de alcătuire a completelor de judecată și audierea reclamantului prin videoconferință. Prin urmare, conchide autorul, ar fi trebuit să fie solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la Legea nr. 136/2020, consecința nesolicitării fiind încălcarea art. 1 alin. (3) și (5), coroborat cu art. 133 alin. (1
DECIZIA nr. 216 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257539]
-
prezentată în prealabil de această parte. ... Articolul 3 Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei și înalta parte contractantă căreia îi aparține instanța care a formulat cererea au dreptul de a prezenta observații scrise și de a lua parte la audieri. În interesul bunei administrări a justiției, președintele Curții poate invita oricare altă înaltă parte contractantă sau persoană să prezinte, de asemenea, observații scrise sau să ia parte la audiere. Articolul 4 1. Avizele consultative sunt motivate. ... 2. Dacă avizul consultativ
PROTOCOLUL nr. 16 din 2 octombrie 2013 () [Corola-llms4eu/Law/256033]
-
de a prezenta observații scrise și de a lua parte la audieri. În interesul bunei administrări a justiției, președintele Curții poate invita oricare altă înaltă parte contractantă sau persoană să prezinte, de asemenea, observații scrise sau să ia parte la audiere. Articolul 4 1. Avizele consultative sunt motivate. ... 2. Dacă avizul consultativ nu exprimă, în tot sau în parte, opinia unanimă a judecătorilor, oricare judecător are dreptul să anexeze la acesta expunerea opiniei sale separate. ... 3. Avizele consultative se comunică instanței
PROTOCOLUL nr. 16 din 2 octombrie 2013 () [Corola-llms4eu/Law/256033]
-
31 august 1999, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2001, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: (3) Agentul guvernamental poate prezenta observații scrise și poate lua parte la audieri în procedurile de aviz consultativ inițiate de o instanță română, cu aprobarea ministrului afacerilor externe, după consultarea autorităților interne cu competențe în domeniul vizat de cererea de aviz. Articolul 10 În termen de 30 de zile de la intrarea în
LEGE nr. 173 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256035]
-
procesuali în cursul procesului, din proprie inițiativă, cum sunt angajarea unui apărător, depunerea de cereri și memorii și administrarea de mijloace de probă pentru susținerea acțiunii civile, sau pe baza dispozițiilor instanței, cum sunt deplasarea la sediul organului judiciar pentru audiere sau nerealizarea unui câștig licit. Prin urmare, aceste două categorii de cheltuieli însumează subcategorii determinate de particularitățile fiecărei cauze penale. Valoarea acestora este atestată prin documente justificative sau este determinată numeric pe baza unor criterii legale, cum sunt ordinele și
DECIZIA nr. 174 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256037]
-
ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și ale art. 26 alin. (1) potrivit cărora autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată. ... 11. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în materia audierii martorilor, art. 117 din Codul de procedură penală, având denumirea marginală „Persoanele care au dreptul de a refuza să dea declarații în calitate de martor“, reprezintă o situație de excepție de la regula generală prevăzută de art. 114 alin. (1
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
-și face datoria față de justiție sacrificând sentimentele de afecțiune pentru ruda sa apropiată sau de a încerca să o salveze, făcând o declarație mincinoasă. ... 15. Așadar, Curtea a reținut că încă din 1936 legiuitorul român, reglementând cu privire la audierea martorilor, nu a obligat, dar nici nu l-a înlăturat pe martorul soț, fost soț ori „rudă apropiată“ cu învinuitul/inculpatul, respectiv suspectul/inculpatul, de la posibilitatea de a declara ca martor, ci a lăsat la latitudinea acestuia să decidă dacă depune
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
de a refuza să fie martor, cu toate că, din punct de vedere moral, afectiv și al dreptului la întemeierea familiei, nu există nicio diferență relevantă între partenerii de viață căsătoriți legal și cei implicați într-o uniune consensuală, iar audierea acestora din urmă în cauza partenerului lor creează aceleași posibile probleme în cuplu ori aceleași îndoieli justificate asupra sincerității declarației, ca și în cazul declarației soțului legitim. În același mod, Curtea a reținut că nici vechiul Cod și nici noul
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
că statele europene au modalități variate de reglementare a dreptului anumitor persoane de a refuza să dea declarații în calitate de martor în procesul penal, iar instanța de la Strasbourg s-a pronunțat cu privire la dreptul de refuz al audierii în cazul concubinilor, prin Hotărârea din 3 aprilie 2012, pronunțată în Cauza Van der Heijden împotriva Olandei, în care s-a reținut că noțiunea de „viață de familie“, apărată prin art. 8 al Convenției, nu este restrânsă doar la familiile
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
existat două interese publice contrare, respectiv judecarea unei infracțiuni grave și protejarea vieții de familie de interferența statală. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat că Olanda se numără printre statele membre care au creat un privilegiu de refuz al audierii pentru anumite categorii de martori și acest lucru a fost realizat într-o manieră clară și accesibilă, prin delimitarea anumitor categorii de persoane, printre care și soțul/soția, actual sau fost, și partenerul civil, actual sau fost, al suspectului. Asemenea martori
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
calitate de martor în procesul penal. Pe de altă parte, Curtea Constituțională a reamintit că, în hotărârea precitată, atunci când a reținut că Regatul Țărilor de Jos se numără printre statele membre care au creat un privilegiu de refuz al audierii pentru anumite categorii de martori, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că acest lucru a fost realizat într-o manieră clară și accesibilă, prin delimitarea anumitor categorii de persoane. Instanța de la Strasbourg a subliniat chiar că dreptul de
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
și „persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți, în cazul în care conviețuiesc. “ ... 21. Totodată, Curtea a reținut că, potrivit art. 119 alin. (2) din Codul de procedură penală, având denumirea marginală „Întrebări privind persoana martorului“, în cazul audierii martorului, acestuia i se comunică obiectul cauzei și apoi „este întrebat dacă este membru de familie“ sau fost soț al suspectului, inculpatului, persoanei vătămate ori al celorlalte părți din procesul penal, dacă se află în relații de prietenie sau de
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
părți din procesul penal, dacă se află în relații de prietenie sau de dușmănie cu aceste persoane, precum și dacă a suferit vreo pagubă în urma săvârșirii infracțiunii. Or, Curtea a reținut că rațiunea reglementării unei astfel de proceduri preliminare audierii martorului este și aceea de a da posibilitatea persoanelor ce urmează a declara în calitate de martor de a invoca dispozițiile art. 117 din Codul de procedură penală, în fața organului judiciar. ... 22. Având în vedere cele reținute în paragrafele
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
al căror înțeles este anume explicat în Codul penal au același înțeles și în Codul de procedură penală“. ... 23. Așadar, Curtea a constatat că legislația procesual penală română se numără printre cele care au reglementat un drept de refuz al audierii pentru anumite categorii de persoane, însă legiuitorul român nu a reglementat acest drept într-o manieră clară, accesibilă și previzibilă. ... 24. Curtea a constatat astfel că dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. a) și b) din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
interzicerea discriminării din cuprinsul dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) raportat la art. 26 alin. (1) referitor la viața de familie, având în vedere că norma penală criticată consacră o excludere nejustificată de la acordarea dreptului de refuz al audierii a persoanelor care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți, în cazul în care conviețuiesc ori nu mai conviețuiesc cu suspectul sau inculpatul. Rațiunea dreptului de a refuza să declare în calitate de martor al persoanelor enumerate în art. 117
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]