2,743 matches
-
o problemă banală de liceu care nu cere demonstrație. Și apoi, plecarea de acasa devenea o neatenție, un lung șir de dimineți în care căutăm soarele pe cer sau ascuns după nori, cald sau frig, o nouă șansă înaintea vântului australian. Dependența de lucru mecanic, paletele înalte și albe, îndârjite și demne, un inaccesibil calcul artificial, dar corect - deducere a pragmaticului suveran. Cele două medii arătau indecis, mă gândeam să hibernez pentru a mă putea întoarce oricând la foaia de hârtie
ULTIMUL TARAM AL FERICIRII de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366669_a_367998]
-
de povestire. Mă întorc la imagine și la sunet, pierd scrisul din vedere, aleg să exist gustând parada mirosului ademenitor. „Te-ar ajuta o cafea?”, mă întrebi știind că nu admit decât licoarea pe care mi-o prepari, în contrast cu deficitul australian. “Da, într-adevăr”, gândesc și zâmbesc pentru căutarea încheiată. O cafea cu frișca mi-ar tinde numitorul către zero, aș regăsi posibilitatea creației. Așa precum săgeată și arcul hârtiei albe caută și crează cuvânt, “Cafeaua ta are sens!” Și toate
ULTIMUL TARAM AL FERICIRII de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366669_a_367998]
-
studiat, ne-am acomodat cu noua țară și iată că, vorba latinului: „tempus fugit”, am ajuns în 2007. Oana Stoica-Mujea: Pe lângă faptul că sunteți scriitor sunteți și actor. Ați jucat în nenumărate piese de teatru, dar și într-un film australian. Povestiti-ne despre această experiență? George Rocă: Scriitor aș vrea să mă pot numi, și încerc destul de tare, dar nu știu cît de bun sau rău sunt, o să las cititorii să mă judece. Scriu destul de mult. În fiecare zi câteva
DE VORBA CU GEORGE ROCA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366708_a_368037]
-
Ce scriu. De toate: eseuri, poezii, corespondențe, articole pentru diferite reviste virtuale sau tangibile cu care colaborez. Cât despre teatru, din păcate l-am închis într-o cutiuța a sufletului și acolo a început să se ofilească... În filmul acela australian (Change of Heart) am avut un rol minor, chiar dacă am am avut mai multe apariții și am îngăimat câteva cuvinte în limba engleză. N-a fost totuși ceva care să-mi umple sufletul, dar a fost o realizare! Îmi este
DE VORBA CU GEORGE ROCA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366708_a_368037]
-
sau poate din nepricepere administrativă. La olimpiada de la Sydney am scos revista „Jurnal Olimpic”, apoi a continuat pe internet cu reviste virtuale precum „Rexlibris”, „Prolibris” și „Paradox”, toate sucombate. Am fost câțiva ani redactor la o revistă din Melbourne (Românul Australian), apoi redactor șef la „Spirit Românesc” din Sydney, component al colectivului de redacție ale unor reviste de cultură și literatura din România (Unu, Provincia Corvina), colaborator permanent la revistele electronice: „Noi,Nu!”, „Arcada”, „Clipă”... În prezent sunt redactor la revista
DE VORBA CU GEORGE ROCA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366708_a_368037]
-
formație academică- în ''Observatorul'' din Toronto în 2003, scrie proze, reportaje andaluziene, eseuri despre flamenco (Spre deosebire de capriciile politicienilor, flamenco nu și-a întrerupt ascensiunea nici în vara anului 1936, când în Spania a izbucnit teribilul Război Civil.), George Roca, însânguratul australian, aici un eseu: «Literatura exilului românesc se integrează într-o literatură fără granițe sau separatisme. Toți cei care au scris și publicat în afara granițelor țării au fost marcați profund de experiența exilului, la fel cum cei rămași acasă au fost
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
din România, în urma căruia, timp de șase luni a învățat abecedarul pentru producerea unui film: regie, sunet, efecte vizuale, imagine, developare, montaj. A continuat să realizeze filme, luând premii județene și naționale.” Să recapitulăm, deci: naționalitate română, cetățenie română și australiană, artist independent (cineast, producator TV, jurnalist broadcaster, inginer de sunet, scriitor etc.), sudor, electronist, director de cinematograf, mecanic mașinist mașini extracție, operator proiecționist, operator TV, zilier, remuvalist, proces worker etc.Vorbește engleza, italiana și româna fluent. Se remarcă prin contribuții
DINCOLO DE PASIUNEA PENTRU ARTĂ. LA ANIVERSAREA LUI BEN TODICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351322_a_352651]
-
lui, în ciuda tuturor furtunilor compatriotul nostru este un român cu rădăcinile adânc înfipte în glia natală, cu fibră tare, greu de răsucit. (Ben Todică- „Între două lumi”, ediție revizuită și adăugită, Editura „Aprilia Print”, Timișoara, 2012) A poposit pe pământ australian (Melbourne) în 1979, mânat mai degrabă de curiozitatea tinereții, cum singur mărturisește la un moment dat, în interviul acordat jurnalistei și scriitoarei Veronica Balaj, de la Radio Tinișoara, deși își dorea să ajungă în Suedia. Ajuns aici, viața lui s-a
DINCOLO DE PASIUNEA PENTRU ARTĂ. LA ANIVERSAREA LUI BEN TODICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351322_a_352651]
-
de-o viață pentru film și pentru tot ce ține, în general, de mass-media. A continuat să învețe, în ciuda barierelor de vârstă, limbă, cultură, mentalitate etc., făcându-se util țării de adopție, precum și comunității românești de aici, fiind chiar nominalizat „Australian of the Year 2007” (Australianul Anului 2007) pentru contribuțiile sale. „Un român din Australia, de la Între două lumi la În două lumi ” - își intitula comentariul același Ștefan Doru Dăncuș, semnalând, în revista „Singur”, apariția celui de-al doilea volum al
DINCOLO DE PASIUNEA PENTRU ARTĂ. LA ANIVERSAREA LUI BEN TODICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351322_a_352651]
-
impună prin înțelegere și convingere, nu prin dicteu imperativ! De aceea normele sale sunt îndemnuri, nu porunci! La prezentarea cărții „Deoumansimul, al patrulea val” în cadrul Academiei Dacoromâne din oct. 2011, universitarul doctor, filosof al sacrului, dacologul redutabil, hermeneutul și scriitorul australian de origine română din Sydney, Octavian Sărbătoare, consemna următoarele: „Am remarcat spiritul enciclopedic al Deoumanismului și luciditatea prezentării ideilor. Găsesc remarcabile orizontul panoramic, curajul expunerii și în special, caracterul ei vizionar! Termenul „DEOUMANISM” este prin excelență vizionar și l-am
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
Acasă > Manuscris > Lucrări > LA MULȚI ANI, STIMATE DOMN BEN TODICA! Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 701 din 01 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Scriitor, editor, artist independent, Ben Todica de naționalitate română, cetățenie română și australiană, trăitor pe meleagurile îndepărtate ale Australiei, s-a născut la 23 noiembrie 1952, în satul Iezer, comuna Puiești, fostul județ Tutova, astăzi județul Vaslui. Zilele acestea împlinește șase decenii de viață, si poate privi în urmă cu mândrie, printre suferințe
LA MULTI ANI, STIMATE DOMN BEN TODICA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351617_a_352946]
-
Născut la 14 iulie 1946, la Huedin, județul Cluj Napoca, George Roca surprinde printr-o bogată biografie de viață și profesională (de la actor la reprezentant pentru Compania Aviatică Română TAROM și de aici la translator, interpret și cenzor acreditat al Guvernului Australian). Limitându-mă la a vorbi doar într-un context artistic, afirm că George Roca se impune printr-o implicare prolifică pe plan cultural, promovând, prodig, o seamă de oameni care demonstrau înclinații literare, colaborând cu diverse publicații din România și
GEORGE ROCA – POEME CIFRATE MULTILINGVE de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346712_a_348041]
-
de putusem trăi atâția ani fără să ni se întâmple o mulțime de nenorociri, fără ca medicii, procuratura și vreo ordonanță de urgență a guvernului să ne fi izolat într-o rezervație, undeva prin Retezat sau, caz mai aparte, prin mangrovele australiene. Ca atare, am început să ne bucurăm din tot sufletul că, datorită gravei neglijențe a organelor menționate, mai eram liberi și teferi, credeam noi. -Mare noroc, mare noroc, murmura unchiul Haralampy din când în când, mișcând mobilele din loc, scoțând
NEAMURI DE DECEMBRIE, PROZĂ DE DUMITRU HURUBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351093_a_352422]
-
mondială. Titu Maiorescu a observat acest fenomen, încă din anul 1882, în articolul Literatura română și străinătatea. Să amintim și de eficacitatea publicitară a premiilor Nobel pentru literatură, care atrag atenția și asupra unor literaturi mai mici, încă, necunoscute: nigeriană, australiană, israeliană, etc. Goethe visa la o “Literatură universală “, iată că în zilele noastre este posibilă. În acest context nu putem omite calamitatea succeselor “oficiale “, specifice regimurile totalitare. În aceste regimuri, inclusiv în regimul comunist-criminal de la noi succesele erau programate, dirijate
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355767_a_357096]
-
Universale, Cremieux și Montefiore (mandatați de B'nai B'rith), din care reiese ca Alianța nu a fost decât o altă etapă a sionismului secular al evreilor: "Alianța noastră nu este nici europeană, nici asiatică, nici africană, nici americană, nici australiană, ea este universală, împrăștiați în mijlocul unor popoare care sunt dușmane drepturilor și intereselor noastre, vom rămâne membri ai poporului ales. Naționalitatea noastră este religia părinților noștri și nu recunoaștem alta. Trăim în țări străine și nu ne putem îngriji de
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
a avut bucuria de a-l întâlni pe domnul Corneliu Leu. În opinia ei, lumea revistelor virtuale este ca o familie, de aceea, aici și-a aflat numeroși prieteni, oameni de suflet, printre care poeta orădeancă Georgeta Resteman sau scriitorul australian George Roca. Timpul liber „Ce rost are scrisul, fără cititor?” spune Gabriela Petcu, iar creațiile sale le sunt dedicate în primul rând celor ce o lecturează. Scrie în funcție de timpul liber pe care îl are și așa se face că uneori
“DIALOG CU GABRIELA PETCU ... DESPRE POEZIE ŞI PROZĂ LA MALUL MĂRII NEGRE” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356016_a_357345]
-
finalizată și corectată. Direcția de deplasare, prin folosirea regulii paralelogramului ca metaforă, adună toți vectorii de întâlnire și pregătește următoarea decizie, pasul care va urma. Aceasta zi este perfectă. Soarele se vede încă invins de acest final vântos de iarna australiană, dar stralucește cu un zâmbet de încredere printre puținii nori de pe cer. Un moment în care memoria subconștinentă apare ca posibilitate viabilă în lupta cu necunoscutul: cuvântul ne amintește valoarea sa de creație, de transport și de revelație. Un moment
ARS POETICA de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355018_a_356347]
-
de metri la Rio, am traversat casă val-vârtej, ieșind pe ușa din față. Atâta țin minte că era mare-mare, parcă de culoare maro, cu niște pete gălbui pe spate... Nu jamaicanul, ci șarpele! Am sunat la „000”, adică serviciul telefonic australian de urgență, care m-a păsat la cei de la Australian Wildlife and Rescue Service. Nu mult după aceea o motocicletă Kavasaki, model 1900 toamnă, pune o frână în trombă în fața casei. Din să sare o amazoana micuța de statura, îmbrăcată
M-A VIZITAT UN ŞARPE DE 20 DE MII DE DOLARI ! de VIOREL NICHOLS în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/355271_a_356600]
-
este ilegal să omori un șarpe! Amendă poate ajunge până la 20.000 de dolari!” Așa o fi oare!? Dar pe cei care fac pantofi, portmonee sau poșete din piele de șarpe de ce nu îi pedepsește nimeni? -------------------------------------------------- * Bikie - motociclist (în dialect australian) **Junkie - neglijent, destrăbălat, adict la lucruri nepermise (în dialect australian) Viorel NICHOLS Mackay, Queensland, Australia august 2016 Referință Bibliografica: Viorel NICHOLS - M-A VIZITAT UN ȘARPE DE 20 DE MII DE DOLARI ! / Viorel Nichols : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
M-A VIZITAT UN ŞARPE DE 20 DE MII DE DOLARI ! de VIOREL NICHOLS în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/355271_a_356600]
-
20.000 de dolari!” Așa o fi oare!? Dar pe cei care fac pantofi, portmonee sau poșete din piele de șarpe de ce nu îi pedepsește nimeni? -------------------------------------------------- * Bikie - motociclist (în dialect australian) **Junkie - neglijent, destrăbălat, adict la lucruri nepermise (în dialect australian) Viorel NICHOLS Mackay, Queensland, Australia august 2016 Referință Bibliografica: Viorel NICHOLS - M-A VIZITAT UN ȘARPE DE 20 DE MII DE DOLARI ! / Viorel Nichols : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2065, Anul VI, 26 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright
M-A VIZITAT UN ŞARPE DE 20 DE MII DE DOLARI ! de VIOREL NICHOLS în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/355271_a_356600]
-
început să scriu poezii, eseuri, povestiri... Am publicat pe ici pe colo prin diferite reviste literare de limbă română din lumea largă. Am fost câțiva ani membră a cenaclului „Agora online”. Apoi corespondent permanent al unei reviste din Melbourne - Românul Australian. Mi-am tras și un blog la „Rețeaua Literară”. Am cunoscut foarte mulți scriitori cu care comunic! Cu unii m-am împrietenit. Acum stau și meditez, îmi adun gândurile și le pun pe hârtie. Vreau să scot și o carte-două
PROBA DE LUCRU de CARMEN BARBU în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355059_a_356388]
-
în timpul și spațiul contemporan, ne vom opri, fie și fulgurant, asupra relativ recentului roman al scriitorului Al.Florin Țene, „Geamănul din oglindă”, cunoscut publicului internaut datorită unei prime ediții postate pe internet sub egida editurii bucureștene „Semănătorul”, în îngrijirea scriitorului australian de origine română George Roca, acesta realizând și inspirata copertă. Un roman interesant, introspectiv mai mult sau mai puțin, mai degrabă confesiv, raportat la realitățile obsedantului deceniu, cu cadre alternând imperceptibil între „era ticăloșilor” și „ticăloșii erei” postdecembriste, după imbatabilul
ÎN LOC DE PREFAŢĂ LA ROMANUL GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355147_a_356476]
-
ales că am poposit acolo la sfîrșitul lui noiembrie și începutul lui decembrie, când în America era iarnă, iar acolo, vara. - Cu ce impresii ai rămas din Australia? Ce anume ți-a plăcut sau displăcut cel mai mult pe continentul australian? - Sidney este o metropola specială și renumită. Am vizitat Sidney Opera House și Hillsong Church, păstorita de Brian Houston, cunoscută pentru muzica să worship, interpretată în numeroase biserici creștine din toată lumea. În nord vestul Australiei am ajuns până la Cairns și
O PROFESOARĂ DIN CALIFORNIA A TRĂIT SENZAŢII EXTREME ÎN MIJLOCUL CROCODILILOR DIN AUSTRALIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355685_a_357014]
-
teatrale, profesând chiar actoria. S-a stabilit în Australia, la Sydney, unde a mutat pentru un timp unul din „centrele literaturii române”. Din Australia împreună cu oameni de suflet a înființat și a condus reviste literare, culturale, (redactor la revista „Românul Australian” din Melbourne, redactor la „Viața Parohială” și redactor șef la „Jurnal Olimpic” și „Spirit Românesc” din Sydney) în care i-a adunat ca într-o îmbrățișare românească pe mulți dintre scriitorii români obligați să-și caute împlinirea destinului pe alte
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
enormă tavă ticsita cu mititei, pe care o ducea în spinare. Bine ați venit la noi la picnic! Ce mai faceți? Ce mai e nou prin Melbourne? Ce mai face domnul Emil Cică? Ce cancanuri mai scrieți în revistă „Românul Australian”? - Păi văd că le știți pe toate! După ce a lăsat tavă lângă unul din grătare, m-a îmbrățișat cu căldură și m-a întrebat dacă vreu ceva de băut. - Doriți un whisky, o bere sau un pahar de vin? - Ce
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]