KorAP: Find »[drukola/base=austro-ungar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...35 36 37 ...106 >

2,645 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820

sunt destul de reci și lipsiți de sentimente". Pe de altă parte, Erich Beck este conștient așa cum scria în 1963 într-o valoroasă lucrare istorică, Bucovina țară între Orient și Occident, că aceasta "a fost odinioară o imagine fidelă a Monarhiei Austro-Ungare, care domina multe popoare", iar azi "Bucovina este o țară a trecutului. Prezentul ei îl reprezintă amintirile, iar viitorul speranța reîntoarcerii la libertate". Erich Beck a trimis pentru Biblioteca Almei Mater Sucevensis toate scrierile sale, inclusiv acele masive tomuri de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
teritoriu polonez și, cel de-al doilea, românesc, au ajuns în cadrul imperiului habsburgic, în ajunul Primului Război Mondial, "două provincii fără nici o altă identitate istorică, geografică, spirituală decât aceea în întregime creată, ce s-a făcut în timpul perioadei integrării lor la monarhia austro-ungară"; iar evreii, care se aflau între așa-zisele naționalități istorice austriacă și maghiară și-au putut manifesta în Bucovina "adevărata modernitate" cu începere din 1919, după eliberarea acestei provincii și reunirea ei la România, "odată cu mișcarea suprarealiștilor din Cernăuți", ai

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727

act prin care Rusia revenea la gurile Dunării prelungindu-și în același timp litoralul pontic, ulterior, în urma acordului Șuvalov-Salisbury, la 30 mai, guvernul conservator al premierului Benjamin Disraeli, lord Beaconsfield, a cedat în această problemă 7. La propunerea șefului diplomației austro-ungare, contele Gyulá Andrássy, Marea Britanie s-a angajat, alături de Austro-Ungaria, la 6 iunie 1878, să se opună unei eventuale extinderi a dominației țariste asupra Dobrogei, pentru a se evita stabilirea unei legături directe între Rusia și Bulgaria 8. Prin urmare, este

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
rămânând în linii generale aceleași: sustragerea navigației de pe cursul superior al fluviului unui control internațional și asigurarea, dacă nu a unui monopol, cel puțin a unei poziții dominante pentru Austro-Ungaria în ceea ce privește traficul comercial pe Dunărea de Jos. În consecință, diplomația austro-ungară a renunțat la încercările din trecut de a împiedica libera circulație pe fluviu, în amonte de Galați, a vaselor care nu aparțineau statelor danubiene, devenind în schimb susținătoarea prelungirii fără termen a Comisiei Europene, în sarcina căreia ar fi trebuit

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
a statelor riverane, România și Serbia, în conformitate cu conținutul Tratatului de la Londra din 13 martie 187111. Această orientare a fost concretizată, pe 27 aprilie 1878, într-un program complex, sintetizat în patru puncte, care a reprezentat baza viitorului acord anglo-austro-ungar. Diplomația austro-ungară va pretinde în primul rând neutralitatea cursului Dunării, dar numai în aval de Porțile de Fier, navigația pe partea superioară a fluviului rămânând astfel în afara oricărei reglementări internaționale, fapt care ducea în mod inevitabil la "desființarea hotărârii Tratatului de la Paris

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
riverane trebuiau să îi acorde toate facilitățile solicitate. Dispozițiile articolului 6 din Tratatul de la Londra din 1871, cu privire la dreptul de a percepe taxe destinate a acoperi cheltuielile lucrărilor, erau menținute în favoarea Austro-Ungariei23. Era cât se poate de clar că propunerile austro-ungare, în fapt o dezvoltare a programului în patru puncte elaborat la 27 aprilie, încălcau suveranitatea statelor riverane, mai cu seamă a României. Astfel, neutralitatea Dunării era prevăzută în exclusivitate pe porțiunea cuprinsă între Turnu Severin și Galați, nu și în

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
numai de a cenzura Tratatul de la San Stefano 26. Prin atitudinea sa, Bismarck urmărea să preîntâmpine eventuale conflicte, ruso-austro-ungar sau anglo-rus. Împingând așadar întreaga discuție spre formulări ambigue, cu caracter general și evitând astfel detaliile, cancelarul german a respins programul austro-ungar, acceptând numai la insistențele lordului Salisbury să fie luate în discuție "mai multe principii mari, care ar putea fi extrase din proiectul înfățișat de plenipotențiarii austrieci"27. Rămasă în suspensie, chestiunea danubiană va fi dezbătută două zile mai târziu, în

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
a fi revăzut și modificat în raport cu noile schimbări. Sarcina acestei operații îi revenea unei comisii speciale, în care intrau riveranii Dunării și ale cărei propuneri de modificare trebuia să fie sancționate de către statele semnatare 30. Contrapropunerile rusești modificau substanțial propunerile austro-ungare. Cum a fost și firesc, discuțiile au fost aprinse. În final, s-a hotărât ca delegații Rusiei și Austro-Ungariei, împreună cu aceia ai Franței, să alcătuiască și să prezinte congresului un text comun, de compromis între aceste opinii divergente 31. Acest

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
De altfel, înaintea acestei ședințe, la 27 octombrie, ministrul de externe al Franței, Francis Waddington, îi trimitea o notă însărcinatului cu afaceri la București, în care îi cerea ca în problema danubiană "să se pună de acord cu omologul său austro-ungar"36. Era prin urmare cât se poate de clară poziția Franței, fosta noastră prietenă și aliată din anii Unirii Principatelor, de sprijin clar acordat austro-Ungariei. Monarhia bicefală mai beneficia, de asemenea, de sprijinul tacit, dar sigur al Germaniei. Principalul rival

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
CED din toamnă, ministrul român de externe, Vasile Boerescu, a trimis pe 23 iunie 1880 o notă circulară agenților diplomatici și miniștrilor plenipotențiari ai României din capitalele europene, cerându-le să sondeze opiniile guvernelor pe lângă care erau acreditați în privința proiectului austro-ungar, fără a dezvălui poziția oficială a autorităților de la București 53. Inițiativa șefului diplomației române a fost continuată cu succes de ministrul plenipotențiar al României la Paris, Mihail Kogălniceanu. Acesta i-a expediat la 10 august 1880 un memoriu lui Vasile

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
împreună cu Rusia obiectase în iunie 1880 în privința lipsei unor prevederi privind libertatea de navigație pe sectorul Porțile de Fier-Galați, făcea cunoscut Austro-Ungariei, prin vocea autorizată a lordului Granville, la 13 august, că va consimți la aprobarea deliberărilor pe baza proiectului austro-ungar și că era de acord cu invitarea Bulgariei la sesiunea Comisiei Europene, special convocată 63. În sfârșit, pe 16 august 1880, din Sankt Petersburg, contele Gustav Kálnoky comunica acordul Rusiei pentru invitarea Bulgariei la CED și pentru discutarea proiectului austro-ungar64

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
interesate în chestiunea Dunării, guvernul de la Viena a prezentat autorităților române un nou pachet de propuneri. Acestea au fost remise premierului Ion C. Brătianu de către Bosyio, însărcinat cu afaceri al Austro-Ungariei la București, la 12/24 august 1880. Nota diplomatului austro-ungar relua vechile argumente pentru menținerea pretențiilor de hegemonie austro-ungară la Dunărea de Jos: poziția geografică, interesele comerciale și în special misiunea de conciliere a intereselor statelor riverane pe care urma să o îndeplinească Austro-Ungaria, datorită faptului că ea cunoștea cel

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
autorităților române un nou pachet de propuneri. Acestea au fost remise premierului Ion C. Brătianu de către Bosyio, însărcinat cu afaceri al Austro-Ungariei la București, la 12/24 august 1880. Nota diplomatului austro-ungar relua vechile argumente pentru menținerea pretențiilor de hegemonie austro-ungară la Dunărea de Jos: poziția geografică, interesele comerciale și în special misiunea de conciliere a intereselor statelor riverane pe care urma să o îndeplinească Austro-Ungaria, datorită faptului că ea cunoștea cel mai bine "diversele chestiuni legate de navigația pe Dunăre

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
în special misiunea de conciliere a intereselor statelor riverane pe care urma să o îndeplinească Austro-Ungaria, datorită faptului că ea cunoștea cel mai bine "diversele chestiuni legate de navigația pe Dunăre"66. În problemele de bază, Comisia Mixtă, președinția delegatului austro-ungar și votul său preponderent Viena, nu cedase nici un pas. Propunerile așa-zis noi ale Austro-Ungariei urmau a fi discutate în sesiunea din toamnă a CED Aceasta era situația în preajma sesiunii CED din toamna anului 1880: o Austro-Ungarie având acordul celorlalte

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
pe segmentul danubian cuprins între Porțile de Fier și Galați 67. În ședința din 4 decembrie (1880) a început, în prezența delegaților statelor riverane, reprezentanții Serbiei și Bulgariei, având calitatea de invitați și un drept de vot consultativ, discutarea proiectului austro-ungar. Delegatul României, colonelul Pencovici, în conformitate cu instrucțiunile primite din partea guvernului său, a respins sus-numitul proiect, aducând drept principal argument faptul că prevederile lui contraveneau literei și spiritului Tratatului de la Berlin 68. Replica diplomatică a Austro-Ungariei, indirectă dar hotărâtă, nu s-a

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
hotărâtă, nu s-a lăsat prea multă vreme așteptată. La 12 decembrie, ministrul Austro-Ungariei la București, contele Hoyos, s-a adresat ministrului român al Afacerilor Străine, Vasile Boerescu, încercând să-l convingă ca România să nu se mai opună proiectului austro-ungar revizuit care ar urma să fie discutat în sesiunea CED de la Galați. Șeful diplomației române i-a răspuns clar și răspicat că România nu-și poate sacrifica interesele sale (s.n.)69. Realizând faptul că Austro-Ungaria obținuse consimțământul Marilor Puteri la

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
sale, diplomația română a încercat realizarea unei înțelegeri cu cele două state riverane: Serbia și Bulgaria. După cum vom vedea, în final numai Bulgaria a rămas, constant, alături de România, delegatul sârb alăturându-i-se, în conformitate cu instrucțiunile primite de la Belgrad, colegului său austro-ungar. În timpul lucrărilor, delegatul României, susținut de cel al Rusiei, a cerut ca libertatea de navigație să se aplice și în amonte de Porțile de Fier, în sectorul în care Germania și Austro-Ungaria erau state riverane. Cum era de așteptat, Austro-Ungaria

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
proiectul Comisiei Mixte în componența propusă, declarând că acest organism trebuie să fie alcătuit în exclusivitate din delegații statelor riverane 72. * * * O poziție oarecum bizară a avut-o reprezentantul Marii Britanii, colonelul Siborne, care după ce acceptase inițial Comisia Mixtă în varianta austro-ungară, a sfârșit prin a se opune proiectului 73. Interesele comerciale și nicidecum grija pentru încălcarea suveranității statelor riverane erau cele care au motivat această atitudine de ultimă oră a Regatului Unit. De altfel, trebuie subliniată importanța poziției Marii Britanii în problema

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
dârză a României în fața tendințelor monarhiei bicefale de hegemonie pe Dunăre, în sectorul Porțile de Fier-Galați (s.n.). În așteptarea sesiunii din primăvara anului 1881, autoritățile austriece și cele române au pregătit o nouă și furtunoasă ofensivă diplomatică. Luând inițiativa, guvernul austro-ungar a încercat, în cursul primelor luni ale anului 1881, să-l determine pe cel român să accepte mult-discutatul proiect. La 9 februarie (1881), șeful diplomației vieneze, baronul Haymerle, a elaborat o notă circulară în care făcea guvernului de la București o

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
problemele administrative, nu a fost schimbată optica inițială referitoare la procedura adoptării hotărârilor cu majoritate de voturi, președintele având rolul predominant. Folosindu-se cu dibăcie și cu perfidie de intenția autorităților de la București de a proclama Regatul României (s.n.), ministrul austro-ungar din capitala română, contele Hoyos, sprijinit de colegul său german, contele Wesdehlen, i-a lăsat de înțeles premierului Ion C. Brătianu, în cursul mai multor discuții, că țara sa ar sprijini realizarea acestui act în schimbul rezolvării rapide, în sensul dorit

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
privilegiate la Dunărea de Jos, de data aceasta de Viena, după cum mai fuseseră și în 1878, atunci însă de Sankt Petersburg 99. Deoarece delegatul englez se împotrivise în mod expres creării Comisiei Mixte, în timpul ultimelor dezbateri din sesiunea CED ambasadorul austro-ungar la Londra, contând pe sprijinul incontestabil al Germaniei și Italiei, și-a sfătuit superiorii să ajungă la un acord cu Franța, în vederea izolării Angliei 100. Între timp, delegatul francez în CED, Camille Barrère, schițase deja proiectul ce avea să-i

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
le va elabora pe durata apropiatei sesiuni.2. 3. Prelungirea puterilor Comisiei Europene modificate până la 24 octombrie 1890 sau 24 aprilie 1891. Acesta era, așadar, conținutul mult-discutatului și controversatului proiect Barrère, care în optica diplomației franceze urma să împace teza austro-ungară cu cea britanică. În concepția autorului ei, participarea permanentă la lucrările Comisiei Mixte a unui delegat al CED ar fi constituit garanția aplicării unui regim de navigație danubiană unitar, de la Porțile de Fier și până la vărsarea în Marea Neagră 103. Proiectul

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
lucru care s-a petrecut de abia în septembrie 106 -, ministrul român al Afacerilor Străine, Eugeniu Stătescu, prin nota circulară din 20 iunie/2 iulie, le dădea instrucțiuni precise miniștrilor plenipotențiari ai României în străinătate să urmărească atent demersurile diplomatice austro-ungare pe lângă guvernele statelor acreditate și să informeze apoi cu promptitudine autoritățile de la București. În același timp, li se cerea acelora să susțină în fața autorităților statelor de reședință teza dreptului fiecărui stat riveran de a executa regulamentul de navigație în apele

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
necesare pentru a fi publicată, în presa de la București, o categorică negare a acestor acuzații nefondate"110. Poate tocmai "îndulcirea" relațiilor bilaterale, destul de încordate, dintre cele două state, a fost scopul vizitei întreprinse de fostul premier și șef al diplomației austro-ungare, contele Gyula Andrássy, în România, în ultimele zile ale lunii august 1881. Această vizită, cu toate momentele, implicațiile și consecințele ei, nu a scăpat atenției lui Percy Sanderson, ea constituind tema unui lung și detaliat raport expediat de diplomatul britanic

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
și apoi condus cu trenul la gara din Sinaia, unde îl așteptau C.A. Rosetti, ministru în exercițiu al Afacerilor Străine, și prințul Dimitrie Ghica, președintele Senatului. Acești doi demnitari l-au condus într-o trăsură pusă la dispoziția oaspetelui austro-ungar la castelul Peleș, unde a fost primit de regele Carol I și de regina Elisabeta 112. Referindu-se la semnificația acestei vizite - contele Andrássy își exprimase intenția de a rămâne la Sinaia "două sau trei zile" -, Sanderson făcea un comentariu

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]