2,138 matches
-
care s-au confirmat la adresa cadrelor, referatul de cadre, nota de relații, copii legalizate după actele de stare civilă, studii, vechime În muncă etc., fișa Înlocuitor, fotografia. La toate acestea se mai adăugau referințele unor terțe persoane despre cadrul respectiv, autobiografiile celor pentru care se realizau respectivele dosare profesionale, precum și adrese Între varii instituții cu privire la activitatea cadrului respectiv. Aceste dosare profesionale erau Întocmite de către ofițerii din Direcția cadre a DGP/DGPCUM, așa cum s-a numit Între 1950-1952; Între 1952-1968: Serviciul Cadre
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
erau luate de către lucrătorii de cadre, vecinilor și foștilor colegi de la locurile de muncă anterioare Încadrării În DGP a respectivului. Ele cuprindeau informații legate de caracterul ofițerului, atitudinea sa față de regim, comportamentul social și familial al său și al părinților. Autobiografiile. În aceste documente, ofițerul Își prezenta activitatea - a sa și a rudelor până la gradul IV. Din autobiografii trebuia să se desprindă o concluzie favorabilă privind caracterul sănătos al originii sociale a ofițerului și, În mare parte, a tuturor rudelor respectivului
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
DGP a respectivului. Ele cuprindeau informații legate de caracterul ofițerului, atitudinea sa față de regim, comportamentul social și familial al său și al părinților. Autobiografiile. În aceste documente, ofițerul Își prezenta activitatea - a sa și a rudelor până la gradul IV. Din autobiografii trebuia să se desprindă o concluzie favorabilă privind caracterul sănătos al originii sociale a ofițerului și, În mare parte, a tuturor rudelor respectivului. Cei mai mulți insistau, dacă era cazul, pe activismul lor În campania electorală din anul 1946, Începutul procesului colectivizării
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ofițerului și, În mare parte, a tuturor rudelor respectivului. Cei mai mulți insistau, dacă era cazul, pe activismul lor În campania electorală din anul 1946, Începutul procesului colectivizării, naționalizare și chiar pe delațiuni Împotriva „dușmanilor potențiali ai noului regim de democrație populară”. Autobiografiile erau Întru câtva structurate pe modelul chestionarelor prezente În dosarele profesionale, fiind Însă cu mult mai detaliate și Încărcate de informații cu caracter personal. Pe parcursul carierei, ofițerii adăugau la aceste autobiografii diferite completări (consemnând diverse evenimente care surveneau În cadrul situației
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Împotriva „dușmanilor potențiali ai noului regim de democrație populară”. Autobiografiile erau Întru câtva structurate pe modelul chestionarelor prezente În dosarele profesionale, fiind Însă cu mult mai detaliate și Încărcate de informații cu caracter personal. Pe parcursul carierei, ofițerii adăugau la aceste autobiografii diferite completări (consemnând diverse evenimente care surveneau În cadrul situației familiale și profesionale). Fișa de Înlocuitor era completată cu numele lucrătorului de cadre care solicita dosarul respectiv În vederea consultării acestuia de către alte instituții ale Ministerului de Interne sau chiar de către ofițeri
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În ianuarie 1950 a fost selecționat pentru școala de ofițeri politici MFA Ineu, iar În iunie 1950 a fost recrutat pentru școala de Contrainformații km. 32 Periș, pe care o termină la 23 august cu gradul de locotenent. Într-o autobiografie din 1951, la terminarea studiilor militare, acesta scria: „Asigur partidul care m-a crescut și m-a educat că voi duce cu și mai multă perseverență lupta contra dușmanilor poporului nostru muncitor și voi lovi fără cruțare În ei”. Imediat
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Devotamentul cadrelor era apreciat de conducerea ministerului după modul cum știau să bată”, semnala În nota-raport prezentată În acest studiu locotenent-colonelul Florin Mihăescu (șeful Serviciului Inspecții din DGP). Sinceritatea În privința opiniilor profesate În legătură cu orice proces de selecție În totalitarism (vezi autobiografiile, declarațiile pe proprie răspundere, completarea chestionarelor din dosar și propriile verificări ale cadriștilor etc.) este Însă o altă discuție, pe care Hayek o deschidea separat. Ne-am propus, pentru acest studiu, să arătăm doar cum un anumit tip de oameni
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
anilor ’90 și apoi în volum). Confesiuni violente e o carte-interviu: o seamă de mărturii („literare, politice și biografice”, subiective, și, de aceea, controversabile) formulate într-o suită de convorbiri cu Constantin Iftime se articulează într-un autoportret, într-o autobiografie selectivă, operă de memorialistică și profesiune de credință totodată. Nu credem că se pot stabili deosebiri prea mari, nici de valoare și nici de substanță, între romanele lui Nicolae Breban, variațiuni minime pe aceeași temă. Având coordonate identice, ele par
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
literară, puțin înainte de moarte, cu colaborări la revista „Steaua” (versuri) și „Contemporanul” (articole). Lasă în manuscris ciclurile de poezii Vârsta de fier. 1940-1944, Cântecul focului, Corăbii cu cenușă și Ce aude unicornul, apărute postum în ediția Opere (I-XII, 1974-1995), autobiografia Hronicul și cântecul vârstelor, piesa Anton Pann, romanul Luntrea lui Caron, precum și lucrările filosofice Aspecte antropologice și Ființa istorică. Opera literară și cea filosofică ale lui B. au crescut într-o osmoză perfectă, versurile autorului fiind ecoul trăirii lirice a
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
mai multe despre un anumit fenomen social sau o anumită perioadă istorică ori pentru a explora personalitatea cuiva. Modelul propus de noi poate fi utilizat în analiza unei game largi de texte narative, de la opere literare la jurnale intime și autobiografii, conversații sau povești ale vieții obținute prin intervievare. E de la sine înțeles că aceste studii țin de discipline diverse: literatură, istorie, psihologie, antropologie și așa mai departe. Scurtă trecere în revistă a literaturii de specialitate În mod tradițional, literatura de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
bine construite ( „o poveste bună”) includ povestea propriu-zisă (sau intriga în curs de desfășurare), un obiectiv bine definit, o serie de evenimente care progresează către acest obiectiv și relații secvențiale și de cauzalitate între evenimente (Bruner, 1991). Cercetarea narativă a autobiografiilor sugerează că bărbații construiesc narațiuni într-o manieră diferită față de femei. Bărbații au tendința de a schița intrigi bine definite, ce se conformează definiției „poveștii bune” (Bruner, 1991), în vreme ce femeile tind să „devieze” de la normele literare și să construiască narațiuni
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
globului ar avea probleme identitare. În mod clar, așa cum concluziona Mary Gergen (1992), fisurile nu se referă la poveștile femeilor, ci la definiția unei povești bine construite, definiție care este irelevantă pentru poveștile femeilor. Alți autori și cercetători ai unor autobiografii și opere literare scrise de femei au înregistrat, la rândul lor problemele pe care le ridică încercarea de a înțelege scrierile feminine atâta vreme cât se urmăresc criteriile-standard ale unei bune narațiuni (de exemplu, Bateson, 1989; Belenky, Clinchy, Goldenberger și Tarule, 1986
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
manevreze aceste emoții, iar strategiile lor de adaptare sunt reflectate în trăsăturile lingvistice ale discursului lor. Spence (1983), de exemplu, încearcă să definească trăsăturile lingvistice specifice situațiilor de negare a stresului. Capps și Ochs (1995) au studiat trăsăturile lingvistice ale autobiografiilor care dezvăluie strategiile de adaptare la anumite emoții cum ar fi teama sau neajutorarea. Heizner (1994) a analizat expresiile lingvistice ale neajutorării în narațiunile care descriau traume. Toți acești cercetători s-au concentrat asupra trăsăturilor lingvistice care sunt legate de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
1984, 30; Dorina Al-George, Șocul amintirilor, București, 1994; Dicț. scriit. rom., I. 55-56; [Sergiu Al-George], CC, 2000, 4-8 (semnează Eugen Simion, Gheorghe Brătescu, Al. Paleologu, Amita Bhose, Caius Traian Dragomir, George Al-George, Mircea Itu, Jeana Morărescu, Mihai Gânj); Sergiu Al-George, Autobiografie, CC, 2000, 4-8; Simion, Fragmente, IV, 394-403. N.Br.
AL-GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285209_a_286538]
-
dintre care se cade a fi pomenit împăratul Ioan VI Cantacuzin, în a cărui Istorie în patru cărți subiectivitatea se numește justificare, perpetuă apărare și îndreptățire a multelor și întortocheatelor acțiuni politice la care a participat) și pe cei de autobiografii (un Nicephoros Vlemmides, un Grigorie din Cipru, un Gheorghios Pachymeres din Niceea, cu o scriere în hexametri), lângă istoriografi și (acum desueți) alcătuitori de cronografe. Între scriitorii de istorie se cade a fi evocat un Nicephoros Callist Xanthopoulos, autor, la
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
în perioada 1970-1980, cuprinde poezii confesive, autobiografice; universul se transformă într-o lume interioară, profund personală și mai ales românească, probabil leacul poetului „singur” împotriva alienării. Se configurează profilul paradoxal al unui poet pe cât de cosmopolit, pe atât de român (Autobiografie...), amestec de Don Quijote și Ulise (Elegia sexagenarului adolescent), veșnic călător utopic. Elementul ludic, ironic și autoironic reapare, constituind substanța volumului Îngerul malagambist în insula Oahu (1979), personaj donquijotesc și alter ego tragicomic al poetului. Memorialistica din Franctiror cu termen redus
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
José, 1976; Școala primară „Andrei Mureșianu”, Honolulu, 1976; Neîmpliniri, Honolulu, 1976; Urmuz, Mexico, 1978; El que pierde gana, León, 1978; Surrealismo Latinoamericano. Preguntas y resquestas, Valparaiso, 1979; Îngerul malagambist în insula Oahu, Honolulu, 1979; Mira, Honolulu, 1979; ed. (Mira, „dublă autobiografie”), București, 1998; Poemele poetului singur, Honolulu, 1980; Palmierii de pe Dealul Melcilor, Honolulu, 1980; Praful de pe tobă. Memorii. 1918-1946, Honolulu, 1980; ed. București, 1995; Lavradio 98, Rio de Janeiro, 1982; Microportrete, Honolulu, 1984; Francisco Amighetti, Heredia, 1985; Centroamericanos, San José, 1986
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
naturale ale copiilor din centre de plasament și facilitarea întâlnirii între copil și familie. Proiectul Dianoia - metode educative didactice și narative pentru lucrătorii sociali - este un proiect european de sensibilizare a mediilor educative pentru dezvoltarea și utilizarea narațiunii și a autobiografiei ca metode de dezvoltare personală. Un loc important în cadrul activității fundației îl ocupă programele de formare: învățământ la distanță (curs structurat pe module teoretice și practice) și formare continuă (cursuri de scurtă durată, de maximum cinci zile, cursuri de week-end
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
simțul decenței”. De asemenea, C. „vrea să deschidă porțile celor tineri, dar va evita publicarea inutilă a încercărilor”, rezervând acestui scop o rubrică specială, „Coloana «Prezentări»”. Între proiecte, se înscrie și o „inovație”: „În fiecare număr vom publica câte o autobiografie”. În cele două numere apărute, sunt publicate studii ample, eseuri, pagini de memorialistică, scrisori inedite, recenzii, fotografii. Atitudinea critică a revistei este ilustrată, în primul rând, prin paginile semnate de directorul ei. În De disparitione angelorum, G. Călinescu abordează orientarea
CAPRICORN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286083_a_287412]
-
asupra originii lui Ronsard) și a lui Al. Ciorănescu (Bibliografia unei polemici). Acesta din urmă panoramează critic discuțiile contemporane (purtate îndeosebi în „Gândirea”, „Cuvântul”, „Viața românească”, Viața literară) cu privire la „lupta generațiilor”, „misticism și spirit critic”, tradiționalism și modernism etc. După Autobiografie, Camil Baltazar colaborează cu Amintiri despre E. Lovinescu, iar Ramiro Ortiz este prezent cu evocarea Cu Coșbuc la Tismana. În revistă apar, de asemenea, documente literare: scrisori inedite ale lui Aureliu Cornea și o variantă manuscrisă, facsimilată, a unei poezii
CAPRICORN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286083_a_287412]
-
este dusă aici până la extrem, de aceea rar se poate desprinde astăzi din paginile respective o propoziție critică memorabilă, răsărind dintre truisme și concesii făcute comandamentelor ideologice ale vremii. Adevărata schimbare la față are loc odată cu volumul de versuri Mica autobiografie (1975), care face racordul la temele, motivele și modul de a scrie poezie din perioada interbelică, urmat de Marea autobiografie (1979), Ochii de pretutindeni (1981), Ierbarul cu amintiri (1984), Asfințiturile zilnice (1985) ș.a. Pentru Mica autobiografie primește Premiul Uniunii Scriitorilor
CAPRARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]
-
dintre truisme și concesii făcute comandamentelor ideologice ale vremii. Adevărata schimbare la față are loc odată cu volumul de versuri Mica autobiografie (1975), care face racordul la temele, motivele și modul de a scrie poezie din perioada interbelică, urmat de Marea autobiografie (1979), Ochii de pretutindeni (1981), Ierbarul cu amintiri (1984), Asfințiturile zilnice (1985) ș.a. Pentru Mica autobiografie primește Premiul Uniunii Scriitorilor, iar pentru Marea autobiografie pe acela al Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca. Din aceeași generație cu Al. Andrițoiu și Ion Brad
CAPRARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]
-
volumul de versuri Mica autobiografie (1975), care face racordul la temele, motivele și modul de a scrie poezie din perioada interbelică, urmat de Marea autobiografie (1979), Ochii de pretutindeni (1981), Ierbarul cu amintiri (1984), Asfințiturile zilnice (1985) ș.a. Pentru Mica autobiografie primește Premiul Uniunii Scriitorilor, iar pentru Marea autobiografie pe acela al Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca. Din aceeași generație cu Al. Andrițoiu și Ion Brad, de care îl leagă și afinități temperamentale și de atitudine poetică (apartenența mai pronunțată la tradiție
CAPRARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]
-
racordul la temele, motivele și modul de a scrie poezie din perioada interbelică, urmat de Marea autobiografie (1979), Ochii de pretutindeni (1981), Ierbarul cu amintiri (1984), Asfințiturile zilnice (1985) ș.a. Pentru Mica autobiografie primește Premiul Uniunii Scriitorilor, iar pentru Marea autobiografie pe acela al Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca. Din aceeași generație cu Al. Andrițoiu și Ion Brad, de care îl leagă și afinități temperamentale și de atitudine poetică (apartenența mai pronunțată la tradiție, la versul muzical și la rafinarea livrescă), C.
CAPRARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]
-
marile teme ale existenței: iubirea, lupta cu timpul, obsesia morții, adeziunea la peisaj, raporturile cu transcendența. Rezultă de aici o poezie a bucuriilor simple, solar-meditativă, bazată pe confesiunea spontană, țintind refacerea trăirii imaginativ-fanteziste prin încorporarea realului în „mica” sau „marea” autobiografie. Exultanța în fața frumuseților firii, trăirea frenetică a evenimentului cotidian, surprinderea candidă a devenirilor firești sunt componente ale unei poetici de jurnal existențial, în care umbra înnegurată a morții, presimțirea ei dureroasă fac loc treptat unei gravități de factură elegiacă. Cantabilă
CAPRARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]