4,300 matches
-
nu-mi mai pasă azi de mă va înghiți Un zbor precum al frunzei ce lin în gol plutește Cu gândul că pământul măcar o va iubi. TUMULTUM SUFLETESC Ni-s sufletele vraiște, de cărbune Ne aruncăm în toate cu avânt În pieptul nostru nuferi din tăciune Răsar precum tăcerile-n cuvânt. Cu dalta ne sculptam din amintire Cu stropi de apă vie ne-mbătăm Ne scriem dor de viață-n cimitire Și-apoi în chinul vieții ne-necăm. Te văd
VERSURI DE DRAGOSTE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346097_a_347426]
-
semnificația acelei răscoale, având drept rezultat abolirea iobăgiei în Transilvania ajunsă pe mâna nobililor unguri, dar sub stăpânire habsburgică. După câțiva kilometri am ajuns la un indicator mare, nou, ce indica direcția spre Roșia Montană și am văzut și marele avânt economic adus de programul Gold Corporation, afișat printr-un ceas digital fixat în indicator. Dar mă opresc la ce ne indică istoria aurului de aici... Corneliu FLOREA august 2012 - iunie 2013 Winnipeg - Canada Referință Bibliografică: Corneliu FLOREA - SALVAȚI ROȘIA MONTANĂ
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ! (3) ÎN DRUM SPRE ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346149_a_347478]
-
bizară? prinț - cerșetor - ori saltimbanc cât șapte rup în fonemi orarele din gară... ...crainicu-anunță-ntârzieri și dispariții nu mai am lacrimi - râs - și nici solstiții... E NOAPTE - SE ÎNGÂMFĂ DURERILE DIN LUMI e noapte - se îngâmfă durerile din lumi își iau avânt spre inimi - precum hultani hoitari singurătatea strigă oceanice-ulalumi iar cetățenii-diavoli pozează-n anticari aș vrea să-mi crească foi de-arțar din pori și galaxii întregi acut să mă citească s-ascut văzduhul și cu mii cocori voltaire-ieni - cari nu
SUMBRE ZIDIRI (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356091_a_357420]
-
06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU CAPREI Contingent îmi e visul în clipa Când Pan mă încântă la capăt de vară - cu Dionis împărți-voi bogată povară și-n toamnă voi bate, bucuros, cu aripa - apoi, dintr-un pisc, avânt îmi va face spre Capră nemulsă, din cer, Prometeu - și lapte va curge din sufletul meu și lumea-ncălzi-voi cu noua cojoace. Referință Bibliografica: ELOGIU CAPREI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I, 06 septembrie
ELOGIU CAPREI de ION MARZAC în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356188_a_357517]
-
în România 14 septembrie, între orele 9.00 și 17.00, Studioul Horia Bernea Conferință națională Mobilitatea colecțiilor 14 septembrie, ora 13.00, Biserica Mavrogheni Pomenire Horia Bernea 14 septembrie, ora 17.30, Sala Foaier Vernisaj Oale și ulcele, concert Avânt\'n\'gard Lansarea caietului Oale și ulcele Expoziție deschisă până la 16 octombrie 15 septembrie, ora 17.00, Clubul Țăranului Lansarea ediției bibliofile a cărții Muzeul de la Șosea, de Petre Popovăț 15 septembrie, ora 19.00, Studioul Horia Bernea Spectacol de
LIA-ALEXANDRA HUSAR: ZILELE MUZEULUI TARANULUI 2011 de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356202_a_357531]
-
leagănă destinul misterios al nemuririi. În inima Ei pravoslavnică se prelinge roua din lacrimi de Hristos, de îngeri, de sfinți, de oameni, de turturele, de calofir, de legăminte, de albăstrele și de păpădii. Fecioara Maria zămislește frumosul în Fecioare, hărăzind avântul de porumbiță ca al stegarului dârz ce înfășoară zările dace, pogorând lumina în inimile-sărbători. Fecioara prin fiorul ei melodic răpește cântarea fiecărei inimi purtătoare de dor, o transfigurează și o înălțâspre zările mirifice ale extazului. În Fecioară surâde mugurul primăverii
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
lunetelor și a cadranelor... Uf! câte munci nesuferite pentru un biet absolvent de facultate al cărui unic țel în viață este știința! La început, îndeplinisem conștiincios, cu tragerea de inimă a începătorului, toate aceste instrucțiuni ale consemnului postului meu. Însă, avântul ținu puține zile, până m-am lămurit cât de ridicole erau toate acele îndeletniciri care mi s-au impus. De atunci am început să șterg husele și obiectivele lunetelor rar de tot - când îmi dădeam seama că-mi mânjesc hainele
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368955_a_370284]
-
de crez, credință, luptă și jertfă Ghiță Ungurașu: Plecați cu gând curat și sfânt, ca o poruncă,/ De-zodie fierbinte legați prin jurământ,/ Când Neamul sfâșiat se vestejea pe luncă,/ Ne-am prins ca frați de cruce în ne-înfricat avânt.// Lăsând departe vetre, „fiara” tot mai jos,/ Urcam cu tine trepte și despicând furtuni,/ Ne cățăram pe lespezi, călcând pe veacul ros,/ Sorbind cuminecare de dincolo de lumi.// Zălog rămas acolo, sub streașină de stânci/ Sau prin desișuri negre, culcuș știut
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
mândru, sau când ne construia leagăne de lemn, de Paști, leagăne între doi salcâmi pe care îi alegea cu grijă, să aibă trunchiurile cât mai groase, trainici, să țină sub greutatea noastră și ne întreba când ne ajuta să luăm avânt: - Cât vreți de sus? - Până la cer! răspundeam noi, în cor! Tata era priceput în toate iar leagănele construite de el aveau mobilitate iar atunci când ne luam avânt destul de tare, ne dădeam peste cap și mare curaj aveam de sfruntam orice
ACASĂ- FILĂ DE JURNAL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370867_a_372196]
-
să țină sub greutatea noastră și ne întreba când ne ajuta să luăm avânt: - Cât vreți de sus? - Până la cer! răspundeam noi, în cor! Tata era priceput în toate iar leagănele construite de el aveau mobilitate iar atunci când ne luam avânt destul de tare, ne dădeam peste cap și mare curaj aveam de sfruntam orice primejdie ce putea să se ivească în această aventură a noastră! Făceam bătături la mâini, așa de tare țineam mâinile strânse pe brațele de lemn, să nu
ACASĂ- FILĂ DE JURNAL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370867_a_372196]
-
împlini la timpul lor, iar școala își va fi împlinit misiunea, aceea de a învăța, educa și a modela caractere. Școala Gimnazială Movila Miresii rămâne acel loc unde dospește căldura științei de peste 130 de ani, catargul de unde și-au luat avântul spre lume copiii locuitorilor movileni și locul, unde eu, autoarea acestui material, am să mă întorc, cu evlavie, de fiecare dată. Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Școala Gimnazială Movila Miresii / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1019, Anul III
ŞCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370990_a_372319]
-
Acasa > Cultural > Marturii > MARINA SCUPRA. SCENA I SE POTRIVEȘTE CA PANTOFUL CENUȘĂRESEI... Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1558 din 07 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Avânturile eruptive ale uitării puteau birui într-o zi în a șterge amintirile despre Marina Scupra, atât de mult timp au durat. Dar nu încape nicio îndoială în faptul că artista a lăsat în tumultul unui curent de tinerețe și acorduri
MARINA SCUPRA. SCENA I SE POTRIVEŞTE CA PANTOFUL CENUŞĂRESEI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371015_a_372344]
-
prevăzut, poate că nu 100%, ceea ce ar fi și imposibil, dar măcar acolo peste un 70%. La mine n-au fost roadele cele așteptate, n-au fost cireșile visate, merele prevăzute.. chiar dacă mă puneau să cânt pe meleaguri iluzorii, virtuale, avânt nesimțit aveam și necunoscut. Și, totuși, recunosc astăzi la o distanță de timp că la vremea ceia m-am asociat cu cultura clasică rusească și cea ucraineană datorită cunoașterii acestor limbi care-mi servesc și până acum un suport vital
MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU UN INTERVIU ! (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371018_a_372347]
-
E izvorul bucuriei, Care curge-ncet pe față! Mă iubești și Te iubesc! Îmi repetă, dulce, întruna, Inima și sufletul, Dându-Ți slavă totdeauna. Mă iubești și Te iubesc! E o taină dezlegată, E puterea și virtutea Ce îmi dau avânt în viață. Mă iubești și Te iubesc! E lumina mea cerească Ce-mi dă pace și odihnă În prezența Ta regească. Oamenii cu a lor nimicuri Cu-ndoieli și nestatornici Nu mă pot opri în loc! Tu mereu mă ocrotești. Și
NETĂCEREA DRAGOSTEI ETERNE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369805_a_371134]
-
nonviolenței, l-a adus într-un impas care însă nu știrbește cu nimic caracterul emblematic al căutărilor întreprinse și care coincid cu aspirațiile pacifiste și egalitariste ale multor oameni din generația să. În anii 1930, extinderea crizei în întreaga Europa, avântul regimurilor totalitare și confruntarea dintre marile ideologii ale momentului - democrație liberală, socialism reformist, comunism, fascism - zdruncina viața culturală a bătrânului continent și determină tot mai mulți intelectuali să se angajeze în bătălie. În momentul în care, în Franța, extremă dreaptă
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
febril. În mine plâng durerile din greu, dar lupt să le înfrâng sperând mereu. Tăcut se cern din lacrimi reci ninsori, dar eu pe ele-aștern covor de flori. Toate mă dor de când mă vor înfrânt, dar în loc să cobor îmi iau avânt. Ce-a mai rămas e o povară grea, dar inima n-o las să se predea. Peste-al meu drum necruțători nori ning, dar eu simt de pe-acum c-am să înving. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369883_a_371212]
-
de sevă ca o apă. Un spectru alipit în spațiul straniu cu mâna tremurând pe gât și craniu, având radiografia unui cimitir între bătrân, matur, copil. Pe cal un călăreț cu o spadă surâsul adormit de o naiadă, departe cu avânt în luptă se adună cu mișcătoarea liniște de lună. Credința spală o moarte moartea se spală în somn. Referință Bibliografică: Departe / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1811, Anul V, 16 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
DEPARTE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369896_a_371225]
-
aducă pace. Cand Prunc se naște din Maica Preacurata Și azima pentru praznic sfânt se coace. În lacrimi de credință îl scald pe Pruncul Sfânt Și îl învălui cu pânză de sub pleoape. Pe aripi de gânduri, ruga să-și ia avânt La Tatăl din Ceruri, de suflet aproape. Colindele sfinte să-și lase ecouri Prin suflete, cu harul purificator. Cu daruri sufletești să primim cadouri Cu soarta țării mai bună în viitor. La ceas de rugăciune, din gândul sfetnic Am scris
SEGMENT DE AUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369890_a_371219]
-
14 iunie 2016 Harpa Harpa mi-e plină de cânturi. Ochii privesc răsăritul. Buzele pline-s de versuri. Inima-mi atinge zenitul. Pleoapele bat pe umăr de vânt. Și visul e-n straie de stih. Cu ruga spre ceruri m-avânt, Și mă închin cu suflet smerit. Aduc slavă-n veci cu versuri, Cu cânturi din suflet cântate. Tatălui Sfânt Cel din ceruri, Ce veșnic e a mea cetate. Mi-e inima o mandolină, Ce vibrează pe unde divine... Cu orchestra
VARA CA UN POEM de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370024_a_371353]
-
în tavan. # Murind eternizăm spontan, Din carne suflul se desprinde. Plăcerea morții se deprinde Când simți că toate sunt în van. # Of trup casant de porțelan Ce mii de vise le închide De ce-mi reții tu an de an Avântul de-a mă extinde. Plăcerea morții se deprinde. Referință Bibliografică: Plăcerea morții se deprinde / Alexandru Maier : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2038, Anul VI, 30 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Alexandru Maier : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PLĂCEREA MORŢII SE DEPRINDE de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370039_a_371368]
-
din 21 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Poem hieratic XXXIV de David Sofianis reeditare 21. 02. 2014(A.D.) Arcușul uitat a mai rămas din tine ființă vie doar struna din vocale doar praful din sacâz de chihlimbara vorba atârnă nemurirea avântului din suflet pierdut și iar găsit atâta veselie penumbra din genune nu are cum să fie hălăduind prin vis că primordială harfa statornicind cu grijă căldură din iubire candoarea din lied sfânt psaltirion de versuri albe grele se leagănă pe
POEM HIERATIC XXXIV-ARCUŞUL UITAT de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370079_a_371408]
-
din 14 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Tu, Dumnezeule, care din cer, ca om, ai coborât pe pământ, De ce te-ai umilit și nu încetezi să ne iubești? Tu, omule, care din pământ, ca zeu, spre cer ți-ai luat avânt, De ce te-ai iubit și nu încetezi să ne umilești? Gabriel Todică 26.12.2014 Tablou de David G. Wilson Referință Bibliografică: Antiteză retorică / Gabriel Todică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1475, Anul V, 14 ianuarie 2015. Drepturi de
ANTITEZĂ RETORICĂ de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370298_a_371627]
-
Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1807 din 12 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Plecarea toamnei răscolește Natura-ntreagă pe pământ, Rafalele de ploi și vânt Rănind un suflet ce doinește. Pornind din șes, încet țintește Spre înălțimi, luând avânt; Plecarea toamnei răscolește Natura-ntreagă pe pământ. Nu-i pom, nu-i floare ce-nflorește, Nu-i om ori animal ne-nfrânt Și nu-i nimic, într-un cuvânt, Să nu suspine când șoptește: Plecarea toamnei răscolește! Referință Bibliografică: Plecarea toamnei
PLECAREA TOAMNEI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370301_a_371630]
-
pictează cântece și ascultă povești ale picturilor. Colecția de față, „FLORI DE ROUĂ”, simbolizează formele naturii în starea lor imaginară, ca și cum ar fi originea a tot. Cu neclaritate, din culori multiple, începuturile parfumate, florile discrete, sub forma fragilă, ne dau avânt, ne sădesc bazele unor frumoase amintiri. Și chiar dacă cele de pe urmă nu se vor concretiza, florile vor fi mereu, cea mai frumoasă amintire, când o umbră va fi plăcerea. Cu romantism, tehnica lui Paul Surugiu ne introduce într-o poveste
PAUL SURUGIU – FUEGO – „FLORI DE ROUĂ” de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370465_a_371794]
-
tine să-l simți o albă stea... E sfânt, ca fir plăpând de iarbă, să-nverzești Și epopeea vieții spre soare s-o pornești... E bine cu un val să te lovești de stânci Și-n marea vieții aspre cu-avânt să te arunci... Și-arzând ca flacăra, să te prefaci în scrum, Să te înalți spre ceruri, agale, ca un fum... Iar dac-ai învățat în toate să trăiești, Prin ele, peste vremuri, tu ai să dăinuiești... Referință Bibliografică: DĂINUIRE
DĂINUIRE... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370517_a_371846]