1,671 matches
-
Studii din România. Revenit în țară în 1939, își susține în 1940 doctoratul în filosofie la Universitatea din București, cu lucrarea Schiță pentru istoria lui „cum e cu putință ceva nou”. Din toamna lui 1938 până în toamna lui 1940 se avântă în activitatea politică naționalistă de dreapta și în septembrie și octombrie 1940 colaborează la „Buna Vestire” cu articole ideologice deschis în favoarea legionarilor. O experiență publicistică personală este gazeta „Adsum”, scoasă la Sinaia în august 1940, în număr unic și cu
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
a modestiei, cu corolarul excesului în puțin, pentru a înfăptui un ideal etic pe care l-a urmărit întreaga viață: „să apropiu viața de idee, s-o modific pe ea în sensul ideii”. La începutul anilor ’30, N. s-a avântat înspre critica culturală, îndeosebi spre cea literară, cu însemnări despre Tudor Arghezi, Eugen Goga, Cezar Petrescu, Lucian Blaga, E. Lovinescu, G. Bacovia și mulți alții - adunate mult mai târziu în Semnele Minervei (1994) și în Între suflet și spirit (I-
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
Cetus, aflată hăt-departe, dincolo de constelația Hidrei și de cea a Peștelui-zburător. Cu o ancoră de fregată în loc de zăbală și ca niște vîrfuri de harpon în chip de pinteni, aș fi vrut să pot încăleca pe balena aceea și să mă avînt în cele mai înalte ceruri, ca să văd dacă fabuloasele lor lumi își au sau nu tabăra cu nenumărate corturi dincolo de raza privirii mele muritoare! Capitolul LVII BRIT îndreptîndu-ne spre nord-est de insulele Crozeti, am dat peste întinse pășuni de „brit
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fie că era altceva la mijloc, nerăbdarea îl dădu oricum de gol, căci în clipa cînd zări movila aceea albă, el porunci, cu un glas ațîțat, să fie coborîte ambarcațiunile. Cele patru ambarcațiuni, cu a lui Ahab în frunte, se avîntară așadar spre pradă. Matahala albă se scufundă însă, în curînd și în vreme ce noi așteptam, cu vîslele în aer, să apară din nou, ea se ridică, încet, chiar în locul unde se scufundase mai adineaori. Uitînd pentru o clipă de Moby Dick
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
o mișcare greșită. în timp ce neîndemînaticul vîslaș se căznea să-și elibereze rama, ambarcațiunea lui Derick fu cît pe ce să se răstoarne; neamțul răcnea ca un turbat la oamenii lui. Starbuck, Stubb și Flask profitară de prilej și, chiuind, se avîntară înainte și luară poziție pieziș în apropierea ambarcațiunii germane. Peste o secundă, toate cele patru ambarcațiuni intrară, de-a curmezișul, în făgașul despicat de balenă, al cărei vîrtej de spumă se întindea de-o parte și de alta. Era o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Pe la miezul nopții, cazanele lucrau din plin, ne descotorosisem de carcasă; navigam cu toate pînzele sus, căci vîntul se întețise; peste oceanul alb se lăsase o beznă adîncă. Dar, din timp în timp, era aprinsă de vîlvătăile aprige care se avîntau din coșurile pline de funingine, luminînd fiece parîmă a greementului, aidoma focurilor sacre ale grecilor din vechime. Corabia arzîndă înainta, parcă pusă pe o răzbunare cumplită. Așa vor fi lunecat și galerele încărcate cu smoală și cu pucioasă ale îndrăznețului
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
spațiile însorite. Chiar dac-ar zbura veșnic prin acele hăuri, ele sînt în munți, așa că vulturul de munte se află, chiar în zborul său cel mai jos, la o înălțime mult mai mare decît păsările de cîmpie, oricît s-ar avînta acestea în văzduh. Capitolul XCVI LAMPA Dacă ați fi coborît de la cazane la teuga vasului, unde dormeau marinarii care nu erau de cart, ați fi avut, o clipă, impresia că vă aflați în mausoleul iluminat al unor regi sau dregători
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
furioase par coama pe care și-o scutură acest leu al oceanului; în unele cazuri, săritura asta e un act de sfidare. Ă A sărit, a sărit! Uite-o acolo! strigară oamenii de pe catarge, văzînd cum neînfricata Balenă Albă se avîntă spre ceruri ca un somon. Ivită atît de brusc pe cîmpia albastră a mării și pe fundalul și mai albastru al cerului, spuma pe care-o stîrnea străluci o clipă ca un ghețar, dar lumina-i orbitoare se stinse încetul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și evită atacul lui direct. Dar înainte ca ambarcațiunea lui Ahab să ajungă la limita de unde o asemenea manevră ar fi fost posibilă, Balena Albă - care vedea cele trei ambarcațiuni la fel de limpede cum vedea cele trei catarge ale corabiei - se avîntă cu furie spre ele și, ajungînd într-o clipă în mijlocul lor, începu să izbească în dreapta și-n stînga cu coada, fără să-i pese de lănciile de fier ce se abăteau ca o ploaie asupra ei; ai fi zis că
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de picioare în aer, apele scăpărară o clipă ca niște fîntîni arteziene, apoi se sparseră într-o ploaie de fulgi, lăsînd un cerc; care clocotea ca laptele proaspăt, în jurul trupului marmorean al balenei. Ă înainte! răcni Ahab, iar ambarcațiunile se avîntară la atac. Dar, înnebunită de harpoanele din ajun, ce-i chinuiau trupul, Moby Dick părea posedată de toți demonii alungați din ceruri. Lungile șiruri de tendoane ce se întindeau pe sub pielea străvezie a frunții sale albe și masive părură că
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
secția asigurărilor sociale este condusă de una din muncitoarele noastre, tov. Tinca Marcu. Munca unor astfel de femei a contribuit la câștigarea Drapelului Producției de către fabrica noastră, munca lor contribuie În mare măsură ca femeile din patria noastră să se avânte În lupta pentru pace. Este foarte adevărat că mai sunt Încă femei ca Ana Roșculeț la noi În fabrică. Această carte le ajută Într-o oarecare măsură să se poată ridica. Dar altfel ar fi arătat această carte dacă ar
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poate constata uneori și fenomenul invers, când forma o ia razna Înaintea conținutului. (Ă). Cam În felul acesta procedează și unii poeți ai noștri care, fără să-și fi adunat În prealabil un material bogat de fapte din viață, se avântă să cânte lucruri pe care de abia le cunosc. Iată câteva pasaje dintr-un asemenea poem găunos, Crește, crește viața de Al. Negrea, publicat În lașul Nou nr. 5-6, 1950: «Merge-nainte /salt după salt/ Victoria crește, / Mai mult, mai
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vacile (în special vițeii) mugeau și băteau din copite, “de parcă aveau streche”; găinile erau neliniștite și cotcodăceau, iar cocoșii cântau și erau speriați. Cu 10-20 de minute înainte de seism, deși era noapte, porumbeii și vrăbiile își părăsiseră culcușurile și se avântau mereu în sus; toate animalele și păsările din curțile oamenilor se comportau anormal. Un timp, am crezut că previziunile (predicțiile) prezentate de țăranii respectivi, mulți la număr, sunt rodul unor traume psihice cauzate de catastrofalul cutremur. De aceea, le-am
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
pus în slujba militarismului. Războiul ce se pregătește va întrece în grozăvii tot ce s-a văzut până acum. Va fi războiul tehnic, războiul gazelor distrugătoare de viață. S-au construit mii de avioane care la primul semnal se pot avânta în înaltul cerurilor, pot călători mii de kilometri, pot ajunge deasupra orașelor celor mai îndepărtate ca să le prefacă în pulbere cu câteva bombe distrugătoare. Pe mări și oceane circulă vapoare de oțel, mari cât orașele și încărcate de tunuri și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
transformat de puterile diavolești în închisoare veselă pentru dezertorii din oastea muntenească. Intervenția sfântului Spiridon spulberă palatul din pădure, iar Parpangel, după ce bea apă dintr-un izvor vrăjit, dobândește virtuți de războinic neînfricat. El preia armura viteazului Arginteanul și se avântă eroic în lupta cu păgânii. În bătălia dintre munteni și turci intervin și forțe nevăzute, dracii luând partea turcilor, iar sfinții sprijinindu-i pe creștini, care, în final, obțin victoria. Ajunși la Spăteni, țiganii participă la nunta lui Parpangel cu
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
comuniste cum ar fi Dolores Ibaruri și tovarășa Ana Pauker. Într-adevăr, în interpretarea Gannei Lichta, Irina Răchițeanu a știut să exprime toată dârzenia unei femei pe care o însuflețește mărețul ideal de eliberare definitivă a poporului pe care o avântă în luptă imensa dragoste pentru om, iubirea fierbinte pentru Uniunea Sovietică și pentru patria pe care Armata Țării Socialismului a scos-o de sub jugul german, credința nestrămutată în victoria socialismului (...). Împreună cu Ganna Lichta se găsește redactorul Max Venta, figură frumoasă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nedemnii domnișori, chiaburii, Cu limba facă-și cruce-n cerul gurii Noi n-am ales tânjeala somnoroasă Ci aspra veghe-a luptelor de clasă. Noi n-am votat... și-atât. Noi am jurat Dușmanul să-l lovim neîmpăcat, Să ne-avântăm, coloană ne-ntreruptă, Sub steagul comuniștilor, la luptă! Tovarăși, așadar să facem suma: Am fost puternici ieri, darmite-acuma! O sărbătoare a literaturiii noastre 76: „La sfârșitul lunii noiembrie 1952, în viața literară din R.P.R. s-a produs un eveniment important
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Cartea Oltului (...). În literatura noastră nouă, reportajul literar se află în plină înflorire. Scriitori ca Geo Bogza, Petru Dumitriu, V. Nămolaru, Ion Istrati, Gh. Cristea, Mihu Dragomir, M. Rohan, Ieronim Șerbu, Petru Vintilă - au înfățișat aspecte grăitoare ale mersului nostru avântat spre socialism. Experiența reportericească le este acestor scriitori de cel mai mare ajutor. Culegând de pe teren date pentru reportajele lor, ei au avut ocazia să cunoască miezul realităților noastre, să observe tot ce e mai nou și revoluționar, tot ce
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
distrugă persoana, dar îi poate dori și binele. Unele lucruri par înspăimântătoare, dar în realitate pot fi, necesare, chiar pozitive. Schimbarea deranjează, chiar și atunci când există dorința de a progresa. Trebuie să ne depășim temerile și să îndrăznim să ne avântăm către necunoscut. Un necunoscut care ne agresează în vis ar putea semnifica foarte bine rezistența la schimbare. Pentru a preciza originea pericolului, trebuie să stabilim care sunt agenții agresori, natura agresiunii și modalitățile acesteia de acțiune. Agresorii pot fi cunoscuți
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
poate fi descriptivă. Este cazul desenului, al hărții geografice, dar și al fotografiilor care înfățișează eroul unui reportaj. Luată ca atare, imaginea favorizează participarea cititorului la eveniment. Imaginea se constituie astfel într-o probă, un mijloc de autentificare. Oricât de avântat am scrie despre dezastrul ecologic de la Roșia Montană, cititorul se va simți ușor mințit fără ilustrația textului. Oricum, va fi neîncrezător. Nu cumva exagerează autorul? Din păcate, rareori imaginea se ridică la nivelul textului și invers. Simbolic. O imagine bine
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
scoate cartea Din împărăția morții, o evocare a suferințelor îndurate în pușcăriile comuniste. Între 1981 și 1986 a fost director al revistei „Curierul”. Cu învârtejiri verbale alunecând, printre nebulozități și contorsionări, într-un delir ce mimează ideația febricitantă, B. se avântă în publicistică ținând „sabia”într-o mână și „crucea” în cealaltă. Iluminările și smeririle lui, într-o gestică a trăirilor extreme, exhibă mari tensionări, între exasperare și nădăjduire. După debutul nesemnificativ la „Oltul” (1923), compune proză, în care obscurizarea înțelesurilor
BALANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285576_a_286905]
-
situații Însă, reflectând asupra circumstanțelor, individul va construi strategii care, prin flexibilitatea lor, pot să-i permită să atenueze sau chiar să evite conflictele. Acesta este un semn de prudență În care intervine rațiunea. Cei care Însă continuă să se avânte, mânați de pasiuni, cad adesea victime propriei lor nesăbuințe. Succesul În viață, ca și eșecul, Își are originea În natura persoanei, În felul În care aceasta Își Înțelege propria viață, proporțional cu posibilitățile sale. Echilibrul pe care-l dă măsura
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Constantin C. Bacalbașa. Dat afară de la gimnaziu, B. se înrolează în armată; aici se îmbolnăvește de tuberculoza care avea să îl răpună. Șocat de brutalitatea și absurdul vieții de cazarmă, părăsește armata și, cu temperamentul său entuziast, de agitator, se avântă în rândurile mișcării socialiste. Dobândind prestigiu, va fi cooptat în Consiliul General al Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România, de unde însă demisionează în 1894. Intrat în Partidul Conservator, se vede ales deputat de Ilfov în colegiul al doilea (1899
BACALBASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285521_a_286850]
-
marea este și marele vehicol al rătăcirii fără hotare. În Peisagiu atlantid, lumea „profunzimilor” nu are habar de cea de deasupra, de „cerul” pe care alunecă și pier corăbii; metropola, în perspectivă răsturnată, e o mare deasupra căreia gândul se avântă ca o luntre. O Barcarolă îngână o litanie amară, cu dor de neîntoarcere: „ barca somnului înceată/ Pe tăria depărtată/ Luneca-va printre nori.” (Somnul). Corespondentul terestru devine drumul de fier, cântecul obsedant al roților inspirând o adevărată beție a simțurilor
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
de privighetoare?! (râs sarcastic) Ana: Atunci, să cântăm ! Cocoșul: Atenție la mine : doi, trei și ! Soarele se-nalță/ Norii nu mai sunt pe cer/ Dintr-o adiere/Pică-un strop stingher/Azi pădurea cântă/Păsările-n zbor/ În văzduh se- avântă/ Și cântă în cor...(toată lumea aplaudă ; se repetă; cântă și Raluca) Miki: Vai, Raluca, ce rockeriță ești! Parcă ești de la Operă, am văzut la televizor, în sat. Raluca: Miki, tu nu cânți niciodată? Miki: Eu?! Cânt mereu, dar nu în
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]