1,402 matches
-
-i cruțe de mânia lui Poseidon. Atât de departe se aflau tracii învecinații încât grecii doar își imaginau despre locurile aflate la miazănoapte de ținuturile acestor triburi. Se gândeau la Boreas pentru a privi spre interiorul continentului unde nu se aventuraseră pentru a-l explora 22. Legăturile terestre mai consistente ale grecilor cu geto dacii au avut un caracter excepțional, stabilindu-se în contextul unor confruntări militare. Însuși Alexandru Macedon ne-a călcat pământurile într-o incursiune îndrăzneață în nordul Istrului
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
unor confruntări militare. Însuși Alexandru Macedon ne-a călcat pământurile într-o incursiune îndrăzneață în nordul Istrului. Întâlnise un trib numeros care-l impresionase prin bogățiile sale și belșugul ținuturilor stăpânite. Dar atunci când a bătut ceasul elenismului, grecii s-au aventurat spre zări îndepărtate de la răsărit (Asia) sau miazăzi (Africa), și nu în nordul apropiat (Europa). Curgerea torentului macedonean spre Asia se datora, fără îndoială, chemării unei datorii. De a zdrobi, în numele lui Ares, și spre gloria Casei Argead, puterea nemărginită
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
impenetrabilă. A fost doar un filtru prin care s-au strecurat cu greu pe glia noastră năvălitorii stepelor. Am putea spune că a fost chiar o sită deasă care a cernut mărunt. Popoarele migratoare care s-au încumetat a se aventura pe această rută nu au făcut-o decât pentru a-și continua drumul, de regulă, spre ținuturile mai uscate din miazăzi. Traversau fluviul, în galopul cailor, îndreptându-se spre Balcanii scăldați la capătul lor de apele calde ale Mării Mediterane
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Cluj și Brașov, Deva de Brașov și Pitești prin Sibiu, iar la margini de interconectat: Craiova de Galați; București de Constanța; Suceava de Satu Mare; Oradea de Timișoara. Pe drumuri de la o margine de lume Nimic nu îndemna străinul a se aventura în ținuturile noastre aflate în acest colț uitat de lume. Era pândit, chiar la drumul mare, de tâlhari mărunți, puși pe căpătuială, care jinduiau la averile lui. Ticăloșii visau să ascundă în peșteri, neștiute de nimeni, avuții închipuite. Tânjeau să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Hg P), din care au rezultat două genotipuri ce și-au pus amprenta decisiv asupra istoriei umanității. Primul (Hg Q) s-a deplasat spre nordul Asiei, unde a participat la sinteza popoarelor turco mongole, iar un trib restrâns s-a aventurat peste strâmtoarea Bering, unde s-a amestecat cu grupul anterior (Hg C) și a format populația amerindiană 101. Cel de-al doilea (Hg R) are legat de numele său destinul apariției populațiilor indo europene (subiect tratat separat). Din această piramidă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
variantele lui (adică Hg I2) reprezintă fondul nostru autohton, peste care s-au suprapus linii ale unor haplogrupuri responsabile cu răspândirea agriculturii în Europa (J2, G2 și E3). Sfârșitul glaciațiunii l-a dezghețat pe autohtonul Hg I2 care s-a aventurat spre est până în Kurdistan, Iran și chiar Afganistan 102, ceea ce înseamnă că migrațiile au avut un dublu sens. Bosforul nu a fost traversat doar dinspre Anatolia spre Balcani, ci și invers, implicând un schimb demic consistent între Orientul Apropiat și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
imperiul pierduse aproape definitiv Orientul. Frontul se retrăgea spre apus, cantonând Bizanțul în arealul balcano anatolian. În nordul Dunării, romanitatea orientală a supraviețuit, repliindu-se în fața atacurilor popoarelor migratoare prin munți, codri și regiuni mlăștinite. De regulă, năvălitorii nu se aventurau în aceste ținuturi de frică să nu cadă pradă vreunei ambuscade. Odată cu retragerea invadatorilor, populația românească revenea în zonele expuse năvălirilor, reușind să-i asimileze pașnic pe alogeni prin ponderea numerică mai ridicată și gradul civilizațional mai avansat. Doar pe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
R, cea mai în vârstă membră a grupului, care este unul dintre cei doi subiecți cu atitudinea de gen cea mai tradițională, a crescut în Indiaxe "India" dinainte de independență, când țara era implicată în mișcarea intensă de eliberare. Femeile se aventurau în arena publică în mare parte ca luptători secundari pentru libertate, cu excepția câtorva conducătoare din clasele dominante. Referenții de gen în societate, în special în societatea rurală de fermieri în care a crescut R, erau încă foarte tradiționali. Grupul de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
altădată stătuse alături de Heracles; Tezeu, singurul care va cunoaște locul secret al morții lui. El va fi unicul martor al plecării lui Oedip spre Hades, căci doar el, în afară de Oedip, poate intra în contact cu Gorgo, doar el se poate aventura în acele regiuni neștiute, zone de frontieră unde se trece de pe tărâmul celor vii pe tărâmul morților, doar el poate înfrunta cumplitele creaturi a căror vedere e de nesuportat. Oedip își ascunde moartea de privirile oamenilor, se pregătește în secret
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
el poate fi martorul acestei „minuni” a întrupării unui duh, numai pentru el cel întors dintre morți are un corp și o voce. Căci ca să poți dialoga cu fantomele trebuie să aparții unui spațiu marginal, acelor zone-limită în care se aventurează doar pribegii, hoinarii fără țintă, călugări sau poeți. Waki îndeplinește astfel rolul unui „luntraș” prin mijlocirea căruia se realizează trecerea din lumea morților în lumea celor vii. Numai văzul și auzul omului retras departe de semenii lui, dar dorind să
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
luminată de razele lunii nu e deloc pașnică: prin ea roiesc tot felul de spiriduși năzdrăvani, ca Puck, de pildă, acest „duh năstrușnic și sprințar” în stare să-și schimbe mereu înfățișarea și să încurce cărările tuturor celor ce se aventurează prin partea locului. Oare noaptea din Visul... nu devine astfel ecoul nopții din Hamlet evocată de Marcellus, noapte a spiridușilor și a zânelor, dar totodată și a spectrelor? Iar acești spiriduși și aceste zâne nu sunt, ca și fantomele, solii
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a devenit aici o insulă a morților sau mai degrabă a unor morți vii. O insulă cu copaci înalți și negri, cu un munte pe care n-a urcat nimeni, cu văi pe unde nimănui nu-i place să se aventureze și cu peșteri în care nu se intră, o insulă străină, neprimitoare, având ceva misterios, nedefinit în esența ei. Personajele nu au văzut-o niciodată, dar au în același timp sentimentul că se află acolo de veacuri. Orbii au ajuns
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ușă, părea cu totul schimbat la față”. Iar în plecarea lui Allmers, Rita, soția lui, văzuse un soi de moarte: „Credeam că n-o să se mai întoarcă”. Un alt personaj, vânătorul Ulfheim din Când ne vom trezi din morți, se aventurează, de asemenea, în spații asociate muntelui, pădurii, furtunii, spații ale libertății, dar și ale primejdiei, ale morții. Spații în care omul riscă să rămână captiv, prins într-o stâncă, într-o piatră, încremenit ca după o întâlnire cu Gorgo. Allmers
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Cum nimic nu te va mai lega de pământ, vei putea dansa fără să cazi. Dar vezi să mori înainte de a-ți face apariția, pentru că pe sârmă trebuie să danseze un mort. Machiat, îmbrăcat într-un costum fastuos, Echilibristul se aventurează în ținuturi pe unde noi nu vom călca niciodată, într-un spațiu unde orice act temerar e îngăduit, într-un loc unde, tocmai pentru că e situat în vecinătatea morții, totul e permis: acesta este și teritoriul actorului, va declara Genet
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și detalii: trupul este muritor, bolile amenință, și sunt numeroase; sufletul își are și el metehnele lui, și nu chiar dintre cele mai mici. Între dizenterie și nelegiuire, între retenția urinară și ilegalitate, calea pare îngustă pentru cel ce se aventurează în viață cu dorința de a evita valea plângerii! Dorințele și pulsiunile asaltează trupul: unele țin pur și simplu de abuz, de crimă, precum incestul, paricidul sau infanticidul. Când nu suntem expuși acestor pericole, ne pândesc catastrofele naturale: inundațiile și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
la originea acestei „încercări” ce duce, treptat, la revelația finală. Nimeni nu scapă neatins, neschimbat, nici din travestire, nici din supraveghere: laolaltă, ele conduc pe tărâmul unde, în alte împrejurări, agenții căzuți în propria lor capcană nu s-ar fi aventurat niciodată. Pentru că s-au supus unei operații de disimulare, au izbutit să descopere adevărul despre ei înșiși. S-au dus să „supravegheze” și să culeagă informații despre alții, dar au sfârșit prin a avea informații despre propria lor persoană. Au
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
felul de „cărămizi” singulare. Clasificările confirmă prezența unor cărămizi În mai mult de o singură doctrină și Încearcă să stabilească o legătură genetică Între doctrine În cadrul cărora sînt prezente cărămizi similare. Din păcate, procedeul se poate dovedi incorect, Îndată ce se aventurează cineva să-l aplice la produse a căror ascendență este necunoscută, deoarece cărămizile pot fi obținute În multe feluri și pot lua naștere drept rezultat al unor procese mentale similare. Iar dacă li se cunoaște proveniența, clasificarea nu-și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
sau exterior (opoziția față de autoritate). Într-un mod mai simbolic, visul în care apare un adolescent indică faptul că subiectul este în pragul unei situații noi, că se pregătește (sau ezită) să părăsească o lume protectoare (copilăria) pentru a se aventura pe teritorii necunoscute și a-și câștiga libertatea și autonomia. Acest tip de vis poate însoți marile schimbări din viață: divorțul, o nouă orientare profesională etc. Infern Reprezentarea infernului, așa cum este propusă în diversele religii, apare rar în vis. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
în contextul discutat. Virilio merge mai departe în compararea savantului cu campionul și remarcă o distincție alarmantă: în timp ce sportivul este perceput ca un aventurier care își joacă propriile limite fizice, cercetătorul de laborator riscă integritatea întregii umanități din zilele noastre, aventurându-se la extremitatea granițelor etice. Filosoful își exemplifică teoriile prin cazul unui australian bolnav de cancer care și-a programat voluntar sinuciderea asistată de computer: „Exemplu clinic al noii virtualizări a acțiunii sau teleacțiunea electronică șterge, simultan cu responsabilitatea savantului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
într-un asemenea magazin, ori vă alegeți carnea cu ochii și o arătați cu degetul, ca și cum v-ați pricepe, ori specificați denumirea fără să vă uitați la carne, ca și cum v-ați pricepe; la început ar fi bine să nu vă aventurați la specialități (nu mă-ntrebați cum m-am ales eu cu o sacoșă de fudulii). Nu în ultimul rând, vreau să fac o precizare în cazul pulpelor de pui, unde comercianții au complicat situația în mod artificial. Între pulpele inferioare
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
înțeles, întotdeauna, că nu sînt o proastă și o speriată. Am înțeles, ca orice femeie, că bărbatul... de... mai calcă și pe-alături... ce să-i faci dacă așa reușesc ei să-și afle valoarea..., că mai fuge în cîte-o aventură acolo..., da vine înapoi acasă... la soție... Mă rog, trecem cu vederea... Da' acum! Acum dumnealui îmi fuge tocmai în iubire! Și de acolo cum se vine înapoi? Cum? El 1: Nu știu... nu știu dacă aș vrea să vin
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Sfatul Popular să predea pământul statului. Dar Sfatul Popular din Tecuci nu a vrut să ia nici pe gratis pământul de la soția unui dușman al poporului. Atunci mama mea, hotărâtă să-și apere copiii cu toate puterile ei, s-a aventurat în cea mai periculoasă călătorie a vieții ei: s-a dus la București în audiență la Gheorghiu-Dej să ceară să-i fie luat pământul de către stat. Nu știu pe unde a stat, nu știu cum a făcut dar nu a plecat de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
limitată de timp. Încercarea de a depăși condiția implică o răsfrângere tragică în existență. (Vezi și poemele "Fix" și "Gheață".) "A nu-ți părăsi de-a pururi matca/ Fiind și tămăduitor și accident și rană/ A nu voi să te aventurezi, a fi interior de sferă/ Aceasta e condiția umană." Condiția noastră umană este subordonată gândului ("O lume de noapte și de zi"). Gândul de fapt nu reprezintă ideea, ci o exteriorizare a organelor de relație: " Gândul, pământ plin de ochi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se complică pe măsura complexității personajului. Rafinatul Croh, spre surprinderea emulului, îl prefera între prozatori pe... Céline (în ciuda diatribelor sale antisemite), și, culmea paradoxului, în ultimii ani se arăta pasionat de jurnalul macabrului Göebbels. Tânărul inginer de odinioară ce se aventurase în descifrarea Kabbalei, punând preț pe iscusința lui de talmudist, va fi primit, creditat ca și cadru de nădejde al partidului-stat, primind custodia unor reviste și edituri. În timp ce criticul raționalist, ocupându-se de "cerchiști", va să repună în drepturi reputațiile
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
nu-i semănau"), ale spitalului ("sălile cu paturi albe, cu instrumente ciudate și miros antiseptic, localul de suferință și datorie, asupra căruia veghea pasiunea glacială a lui Walter"), acestea chiar prin interdicția expresă a doctorului ("Cînd Lenora cercase a se aventura pe acolo, Walter îi făcuse un semn vag de politețe sau de concediere"). Parcul sanatoriului îi apare la o depărtare inaccesibilă mișcării, grevată de o dispoziție prin care adie o arie stranie ("Era o stare de lucruri a cărei soluție
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]