1,139 matches
-
unei astfel de variabile asupra comportamentului politic. Puținele studii existente pe acest subiect stabilesc o relație inversă între nevoia de a evita situațiile conflictuale (engl. conflict avoidance 19) și implicarea politică (Ulbig și Funk, 1999). Ne propunem să explorăm în ce măsură aversiunea față de conflicte influențează felul în care indivizii reacționează la informația conflictuală. Exprimarea publică a opiniilor este condiționată, în general, de dorința de a evita conflictele. Dat fiind că situațiile conflictuale sunt inerente politicii, persoanele care vor să evite conflictele au
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
2002) sau în acțiuni politice (Ulbig și Funk, 1999). Disconfortul psihologic produs de conflicte se pare că este una dintre cauzele scăderii încrederii cetățenilor în guvern și în politicieni, în general (Hibbing și Theiss-Morse, 1995). Totuși, nu toată lumea are o aversiune față de certuri și conflicte. Revenind la subiectul analizei curente, s-ar putea deci ca doar expunerea la anumite tipuri de conflicte politice să activeze o formă de aversiune, în timp ce alte conflicte, dimpotrivă, s-ar putea să fie apreciate. Ne așteptăm
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
politicieni, în general (Hibbing și Theiss-Morse, 1995). Totuși, nu toată lumea are o aversiune față de certuri și conflicte. Revenind la subiectul analizei curente, s-ar putea deci ca doar expunerea la anumite tipuri de conflicte politice să activeze o formă de aversiune, în timp ce alte conflicte, dimpotrivă, s-ar putea să fie apreciate. Ne așteptăm ca persoanele care nu caută să evite cu orice preț conflictele în viața de zi de zi să fie mai puțin influențate de știrile care prezintă conflicte, în raport cu
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
preț conflictele în viața de zi de zi să fie mai puțin influențate de știrile care prezintă conflicte, în raport cu persoanele care au, în general, o reticență față de conflicte. Prin urmare, formulăm următoarele ipoteze: Ipoteza 5: Cu cât indivizii prezintă o aversiune mai mare față de conflicte, cu atât încrederea politică și activismul scad, iar cinismul crește. Ipoteza 5.1: Aversiunea față de conflict este un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, dar
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
în raport cu persoanele care au, în general, o reticență față de conflicte. Prin urmare, formulăm următoarele ipoteze: Ipoteza 5: Cu cât indivizii prezintă o aversiune mai mare față de conflicte, cu atât încrederea politică și activismul scad, iar cinismul crește. Ipoteza 5.1: Aversiunea față de conflict este un predictor important al încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, dar nu și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. Caracteristicile personale influențează felul în care
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
astfel de date, ne așteptăm ca relația dintre conflictele din știri și încrederea, cinismul și activismul politic să fie mediată de anumite emoții negative. Potrivit analizei psihologice din Marcus et al. (2000), atât dezgustul cât și furia sunt componente ale aversiunii și parte a sistemului emoțiilor care ne filtrează toate comportamentele. Furia a fost preponderent studiată în relație cu participarea politică și, chiar dacă nu există un consens legat de cum funcționează furia, se consideră că aceasta este în strânsă legătură cu implicarea
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
mass-media să intensifice impactul cadrajelor asupra raportării la lumea politică, această ipoteză nu a fost susținută de datele obținute. A treia variabilă despre care am presupus că va intensifica efectele conflictelor din știri asupra încrederii, cinismului și activismului a fost aversiunea față de conflicte, iar relația anticipată a fost următoarea: Ipoteza 5: Cu cât indivizii prezintă o aversiune mai mare față de conflicte, cu atât încrederea politică și activismul scad, iar cinismul crește. Ipoteza 5.1: Aversiunea față de conflict este un predictor important
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de datele obținute. A treia variabilă despre care am presupus că va intensifica efectele conflictelor din știri asupra încrederii, cinismului și activismului a fost aversiunea față de conflicte, iar relația anticipată a fost următoarea: Ipoteza 5: Cu cât indivizii prezintă o aversiune mai mare față de conflicte, cu atât încrederea politică și activismul scad, iar cinismul crește. Ipoteza 5.1: Aversiunea față de conflict este un predictor important asupra încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, dar
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
încrederii, cinismului și activismului a fost aversiunea față de conflicte, iar relația anticipată a fost următoarea: Ipoteza 5: Cu cât indivizii prezintă o aversiune mai mare față de conflicte, cu atât încrederea politică și activismul scad, iar cinismul crește. Ipoteza 5.1: Aversiunea față de conflict este un predictor important asupra încrederii, cinismului și activismului în cazul expunerii la cadrajele conflictuale necivilizate cu subiect intruziv, dar nu și în cazul expunerii la cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. Datele nu au validat această ipoteză
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de emoții au un impact asupra celor trei variabile dependente analizate. Pentru fiecare grup am construit câte două modele pentru variabilele cinism și încredere politică și unul pentru activism: un prim model care conținea variabilele cunoștințe politice, dependența de media, aversiunea față de conflict, introversie și eficacitatea politică, la care s-a adăugat, pentru al doilea model, furia ca emoție dominantă (pentru încrederea politică) și furia și dezgustul (pentru variabila cinism). Pentru activism, emoțiile nu au funcționat ca un mediator, astfel încât pentru
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
emoțiile nu au funcționat ca un mediator, astfel încât pentru acesta am elaborat un singur model în care am prins doar cele patru variabile anterior amintite. Prima observație se leagă de faptul că două dintre variabilele testate: dependența de media și aversiunea față de conflict au potențial explicativ doar dacă sunt incluse în modelele predictive. Am realizat astfel de modele pentru fiecare dintre cele trei variabile dependente (R square adjusted din Tabelul 11 indică puterea explicativă a modelului). Pentru variabila dependentă cinism, datele
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
527 −0.065 −0.017 0.733 -0.394 −0.113 0.772 Dependență de media 0.046 0.066 0.133 0.042 0.06 0.121 0.06 0.091 0.12 0.116 0.186 0.137 Aversiune față de conflict 0.141 0.149 0.19 0.285 0.307 0.166 −0.119 −0.125 0.16 −0.086 −0.096 0.184 Introversie/ Extroversie .498* 0.374 0.257 .546** 0.409 0.218 0.288
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
585 −0.241 −0.047 0.798 −0.692 −0.152 0.806 Dependență de media 0.118 0.135 0.15 0.197 0.223 0.129 0.121 0.138 0.131 0.17 0.209 0.143 Aversiune față de conflict 0.189 0.159 0.214 .345* 0.291 0.187 −0.261 −0.205 0.174 −0.246 -0.209 0.191 Introversie/ Extroversie .828*** 0.492 0.29 .877*** 0.516 0.245 .530** 0.31
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
B Beta DS Constant 5.621 2.132 3.838 2.553 Cunoștințe politice 1.830* 0.378 0.994 −0.544 −0.094 1.264 Dependență de media −.413* −0.407 0.217 −0.146 −0.147 0.208 Aversiune față de conflict 0.067 0.049 0.31 −0.067 −0.046 0.276 Introversie/ Extroversie −0.205 −0.105 0.42 −0.032 −0.016 0.412 Eficacitate politică −0.165 −0.224 0.147 .347** 0.409 0
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
le amplifică sau, dimpotrivă, le micșorează intensitatea. În cazul cadrajelor conflictuale, care reprezintă principalul subiect de interes în lucrarea de față, două emoții negative au avut un rol de potențare a cinismului și neîncrederii: furia și dezgustul, ambele componente ale aversiunii (Marcus et al., 2000). Rolul emoțiilor este tot mai des investigat în legătură cu participarea politică; relația dintre cele două este însă foarte complexă. Așa cum au dovedit deja unele cercetări recente (Mutz și Reeves, 2005; Mutz, 2007; Valentino et al., 2011), doar
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
prea mare atenție problemelor care îi preocupa pe oamenii ca mine. 4. Uneori politica îmi pare prea complicată și mi se pare că nu înțeleg ce se întâmplă. 5. În general cred că sunt capabil să înțeleg foarte bine politica. Aversiunea față de conflict 1. Urăsc certurile. 2. Găsesc conflictele provocatoare. 3. Îmi place să discut în contradictoriu despre opiniile celorlalți, ca să văd cum reacționează. 4. Mă simt supărat după o ceartă. Extroversia 1. Sunt sufletul petrecerilor. 2. Nu vorbesc prea mult
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
mersul la vot) și 2) external efficacy (încrederea indivizilor că guvernanții / politicienii își fac bine treaba și le reprezintă interesele). 2 În studiile de psihologie se vorbește despre conflict avoidance ca fiind un predictor pentru anumite comportamente. Rezultatele cercetărilor indică aversiunea față de conflict ca fiind un inhibitor al acțiunii în situații tensionate. 3 Studii recente din psihologie corelează această trăsătură de personalitate cu implicarea politică (Gallego și Oberski, 2011); acesta este motivul pentru care am vrut să testăm dacă extroversia condiționează
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
reacționează; 4. Mă simt supărat după o ceartă. 19 În studiile de specialitate se întâlnesc doi termeni, conflict aversion și conflict avoidance; se consideră că ei se pot folosi în variație liberă. În acest studiu, am optat pentru prima sintagmă: "aversiunea față de conflict". 20 Scala pentru extroversie este preluată din testele psihologice și include zece enunțuri: 1. Sunt sufletul petrecerilor; 2. Nu vorbesc prea mult; 3. Mă simt confortabil în preajma celorlalți; 4. Prefer să nu mă implic prea mult în mediul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
o lume a contactelor obligatorii pentru care popoarele nu sînt nici psihic, nici spiritual pregătite Dacă cei în stare să acționeze ca interpreți își vor face munca, vom constata poate într-o generație sau două, sau chiar mai curînd, că aversiunea și prejudecățile vor fi dispărut. René Guénon, interpret al tradițiilor în convergență polară, nu a dat oare unei doctrine calificate ca străveche, atemporală (Tradiție primordială, Sanathana Dharma) o tematizare nouă, inteligibilă pentru europeanul modern? Nu a produs el astfel noutate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
străduia să lămurească filosofic ce este frumosul în sine și care socotea inspirația artistică drept un fenomen sufletesc cu origini oarecum sacre. Estetica modernă a eliminat acest capitol metafizic, găsindu-l nedemn de o metodă științifică. Ea manifestă o ciudată aversiune fața de filosofia frumosului și declarând că el nu se poate defini, sau, chiar dacă s-ar putea, e o trudă inutilă, părăsește terenul metafizic și își îndreaptă cercetările numai asupra valorii imanente a artei. Procedeul acestei amputări descrie o linie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
epilepsia în copilărie sau la adolescență sub formă parțială. Crizele nu sunt severe și răspund la tratament anticonvulsiv. Copiii autiști cu vârste cuprinse între 2 și 7 ani sunt mai scunzi decât copiii normali de aceiași vârstă, și pot prezenta aversiune față de unele alimente ori pot avea un pattern alimentar foarte dificil de satisfăcut. Unii copii autiști pot avea manifestări anormale la stimuli senzoriali. Astfel ei pot prezenta:hipersensibilitate/hiposensibilitate la sunete, se pot speria ușor la sunete obișnuite precum soneria
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
Lepenies, am zice că este vorba de un melancolic prin excelență, neadaptat noii ordini postbelice, cu nostalgii după perioadele de înflorire a colțului de țară căruia îi aparține. Anamneza melancoliei nu indică respingerea unui anumit sistem social sau politic, ci aversiunea față de efectele civilizației moderne. În cazul românesc, centralizarea excesivă care rupe din identitatea provinciei după 1918 constituie o formă de decadență pe care intelectualul o tratează cu o tristețe apăsătoare. În plus, așa cum arată Lepenies, provincia în sine poate fi
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Laurian fiind presărată cu evenimente de factură antisemită. Un astfel de moment descrie în amintirile sale viitorul avocat C. N. Ifrim, elev al Laurianului la început de secol XX. Solidaritatea dintre elevii evrei și necunoașterea limbii lor de către creștini determină aversiunea față de iudaici a tânărului Ifrim care înființează, în 1900, în propria casă, "Societatea noastră antisemită" ce desfășura ședințe săptămânale și lecturări de literatură antisemită. În urma unui incident, cuibul antisemit este descoperit de directorul liceului, iar Ifrim și alți trei colegi
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
o lume a contactelor obligatorii pentru care popoarele nu sînt nici psihic, nici spiritual pregătite Dacă cei în stare să acționeze ca interpreți își vor face munca, vom constata poate într-o generație sau două, sau chiar mai curînd, că aversiunea și prejudecățile vor fi dispărut. René Guénon, interpret al tradițiilor în convergență polară, nu a dat oare unei doctrine calificate ca străveche, atemporală (Tradiție primordială, Sanathana Dharma) o tematizare nouă, inteligibilă pentru europeanul modern? Nu a produs el astfel noutate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a trăi împreună, conformându-se aceleiași legi naturale care este identică cu rațiunea, și sunt sociabili pentru că pot asculta de legea naturală fără a fi obligați de un suveran. Amândoi autorii admit că oamenii sunt determinați prin jocul dorinței și aversiunii: Locke spune că, dacă oamenii ar lăsa frâu liber dorințelor lor, ei ar răsturna toate legile morale. Ei pot să respecte aceste legi numai pentru că sunt utile. La Locke, raportul dintre natură și starea de război nu este foarte evident
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]