2,356 matches
-
a participat la reuniunile de la Zell am See (1981), Nottingham (1983), Baden-Baden (1984), Viena (1986), Avignon (1988), Portorož (1990), Alassio (1991), Lübeck (1992), Rochester (1993), Viena (1994) și Roma (1995). În 1983 a devenit membru-pionier al Asociației Precursorilor și vechilor Aviatori « "Les Vieilles Tiges" » din Franța. După 1989 activitatea în aviație i-a fost recunoscută, fiind considerată ofițer al Armatei Române, cu gradul de locotenent (r). În 2003 a fost decorată cu Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler, „pentru
Mariana Drăgescu () [Corola-website/Science/329184_a_330513]
-
, dedicat memoriei aviatorilor români militari și civili care au contribuit la dezvoltarea aviației, este situat în centrul Pieței Aviatorilor și a fost realizat între anii 1928-1935 de Lidia Kotzebue și Iosif Fekete. Construcția, având o înălțime totală de 20 m, este compusă din
Monumentul Eroilor Aerului () [Corola-website/Science/309592_a_310921]
-
, dedicat memoriei aviatorilor români militari și civili care au contribuit la dezvoltarea aviației, este situat în centrul Pieței Aviatorilor și a fost realizat între anii 1928-1935 de Lidia Kotzebue și Iosif Fekete. Construcția, având o înălțime totală de 20 m, este compusă din sculpturi de bronz, așezate pe un postament de beton armat placat cu piatră de Banpotoc, format
Monumentul Eroilor Aerului () [Corola-website/Science/309592_a_310921]
-
de cerc. Tot acest complex este fixat pe o bază circulară din piatră. Deasupra obeliscului este așezată stauia înaltă de 5 m, cântărind 5 tone, care ilustrează omul zburător, având aripile desfășurate. La baza obeliscului, de jur împrejurul acestuia, sunt prezentați trei aviatori căzuți. Pe soclu sunt prezente insignele, casca, aparatura aviatorilor, dar și numele aviatorilor căzuți între 1930-1935, sculptate în 13 plăci de bronz. Sculptura este inclusă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2271, , sub denumirea "Monumentul Aviatorilor
Monumentul Eroilor Aerului () [Corola-website/Science/309592_a_310921]
-
bază circulară din piatră. Deasupra obeliscului este așezată stauia înaltă de 5 m, cântărind 5 tone, care ilustrează omul zburător, având aripile desfășurate. La baza obeliscului, de jur împrejurul acestuia, sunt prezentați trei aviatori căzuți. Pe soclu sunt prezente insignele, casca, aparatura aviatorilor, dar și numele aviatorilor căzuți între 1930-1935, sculptate în 13 plăci de bronz. Sculptura este inclusă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2271, , sub denumirea "Monumentul Aviatorilor". În anul 1923 a fost format un comitet pentru
Monumentul Eroilor Aerului () [Corola-website/Science/309592_a_310921]
-
Deasupra obeliscului este așezată stauia înaltă de 5 m, cântărind 5 tone, care ilustrează omul zburător, având aripile desfășurate. La baza obeliscului, de jur împrejurul acestuia, sunt prezentați trei aviatori căzuți. Pe soclu sunt prezente insignele, casca, aparatura aviatorilor, dar și numele aviatorilor căzuți între 1930-1935, sculptate în 13 plăci de bronz. Sculptura este inclusă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2271, , sub denumirea "Monumentul Aviatorilor". În anul 1923 a fost format un comitet pentru construirea Monumentului Aviatorilor din
Monumentul Eroilor Aerului () [Corola-website/Science/309592_a_310921]
-
aviatori căzuți. Pe soclu sunt prezente insignele, casca, aparatura aviatorilor, dar și numele aviatorilor căzuți între 1930-1935, sculptate în 13 plăci de bronz. Sculptura este inclusă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2271, , sub denumirea "Monumentul Aviatorilor". În anul 1923 a fost format un comitet pentru construirea Monumentului Aviatorilor din care au făcut parte: Prințul Carol al II-lea, prof. dr. Ion Cantacuzino, generalul Vasile Rudeanu, colonel medic aviator Victor Atanasiu, aviator Cornel Olănescu, aviator Mihai Oromolu
Monumentul Eroilor Aerului () [Corola-website/Science/309592_a_310921]
-
numele aviatorilor căzuți între 1930-1935, sculptate în 13 plăci de bronz. Sculptura este inclusă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2271, , sub denumirea "Monumentul Aviatorilor". În anul 1923 a fost format un comitet pentru construirea Monumentului Aviatorilor din care au făcut parte: Prințul Carol al II-lea, prof. dr. Ion Cantacuzino, generalul Vasile Rudeanu, colonel medic aviator Victor Atanasiu, aviator Cornel Olănescu, aviator Mihai Oromolu. Comitetul a cerut inițial sculptorilor Ion Jalea, Alexandru Severin, Cornel Medrea și
Monumentul Eroilor Aerului () [Corola-website/Science/309592_a_310921]
-
București - la nr. crt. 2271, , sub denumirea "Monumentul Aviatorilor". În anul 1923 a fost format un comitet pentru construirea Monumentului Aviatorilor din care au făcut parte: Prințul Carol al II-lea, prof. dr. Ion Cantacuzino, generalul Vasile Rudeanu, colonel medic aviator Victor Atanasiu, aviator Cornel Olănescu, aviator Mihai Oromolu. Comitetul a cerut inițial sculptorilor Ion Jalea, Alexandru Severin, Cornel Medrea și Ion C. Dimitriu-Bârlad să prezinte, contra cost, câte un proiect. Considerând însă că proiectele nu reprezentau spiritul sacrificiului aviatorilor, comitetul
Monumentul Eroilor Aerului () [Corola-website/Science/309592_a_310921]
-
crt. 2271, , sub denumirea "Monumentul Aviatorilor". În anul 1923 a fost format un comitet pentru construirea Monumentului Aviatorilor din care au făcut parte: Prințul Carol al II-lea, prof. dr. Ion Cantacuzino, generalul Vasile Rudeanu, colonel medic aviator Victor Atanasiu, aviator Cornel Olănescu, aviator Mihai Oromolu. Comitetul a cerut inițial sculptorilor Ion Jalea, Alexandru Severin, Cornel Medrea și Ion C. Dimitriu-Bârlad să prezinte, contra cost, câte un proiect. Considerând însă că proiectele nu reprezentau spiritul sacrificiului aviatorilor, comitetul a lansat un
Monumentul Eroilor Aerului () [Corola-website/Science/309592_a_310921]
-
denumirea "Monumentul Aviatorilor". În anul 1923 a fost format un comitet pentru construirea Monumentului Aviatorilor din care au făcut parte: Prințul Carol al II-lea, prof. dr. Ion Cantacuzino, generalul Vasile Rudeanu, colonel medic aviator Victor Atanasiu, aviator Cornel Olănescu, aviator Mihai Oromolu. Comitetul a cerut inițial sculptorilor Ion Jalea, Alexandru Severin, Cornel Medrea și Ion C. Dimitriu-Bârlad să prezinte, contra cost, câte un proiect. Considerând însă că proiectele nu reprezentau spiritul sacrificiului aviatorilor, comitetul a lansat un concurs public cu
Monumentul Eroilor Aerului () [Corola-website/Science/309592_a_310921]
-
medic aviator Victor Atanasiu, aviator Cornel Olănescu, aviator Mihai Oromolu. Comitetul a cerut inițial sculptorilor Ion Jalea, Alexandru Severin, Cornel Medrea și Ion C. Dimitriu-Bârlad să prezinte, contra cost, câte un proiect. Considerând însă că proiectele nu reprezentau spiritul sacrificiului aviatorilor, comitetul a lansat un concurs public cu premii totale în valoare de 40.000 de lei pentru construirea monumentului și a invitat mulți artiști, pictori, sculptorii să participe. La concurs au fost prezentate machetele realizate de 14 sculptori, acestea fiind
Monumentul Eroilor Aerului () [Corola-website/Science/309592_a_310921]
-
20 iulie 1935 cu participarea Regelui Carol al II-lea, a numeroși membri din conducerea statului, miniștrii și reprezentați ai autorității aeronautice, atașați militari. Evenimentul a fost încheiat cu o paradă militară la care au participat gărzi de onoare și aviatori și au fost prezentate onoruri militare zburătorilor menționați în listele de pe monument. Ulterior, Ion Jalea a afirmat că drepturile moralale asupra lucrării îi revin sculptorului Iosif Fekete iar critici de artă, precum Mircea Țoca, au considerat că realizarea monumentului trebuie
Monumentul Eroilor Aerului () [Corola-website/Science/309592_a_310921]
-
sa la nivel internațional - medalia de bronz la Campionatul European din 2007. Bolea și-a început cariera de rugbist la echipele chișinăuene, apoi a fost selecționat în echipa națională a Moldovei. Peste un timp, s-a transferat la echipa ucraineană Aviator Kiev, cu care în trei ani a obținut trei medalii în campionatul Ucrainei, una de bronz și două de argint. Tot cu Aviator Kiev, Vasile Bolea a jucat de trei ori în finala Cupei Ucrainei la rugby, pierzând de fiecare
Vasile Bolea () [Corola-website/Science/334542_a_335871]
-
a fost selecționat în echipa națională a Moldovei. Peste un timp, s-a transferat la echipa ucraineană Aviator Kiev, cu care în trei ani a obținut trei medalii în campionatul Ucrainei, una de bronz și două de argint. Tot cu Aviator Kiev, Vasile Bolea a jucat de trei ori în finala Cupei Ucrainei la rugby, pierzând de fiecare dată în fața celor de la HTZ Harkov. Ulterior, Bolea s-a transferat la Credo Odesa, formație cu care din primul sezon a câștigat titlul
Vasile Bolea () [Corola-website/Science/334542_a_335871]
-
Constantin Prezan, la sud cu cartierul Victoriei, în partea estică se limitează cu cartierul Dorobanți și cartierul Primăverii iar la vest cu cartierul Grivița, pe bulevardul Ioan Mihalache. În , se poate ajunge cu Metroul M2, coborând la Piața Victoriei sau Aviatorilor, la Piața Charles De Gaulle. Este un cartier mai mult de protocol, fiind făcut mai ales pentru ambasade și armată. Nu există blocuri sau magazine. Principalele străzi importante din acest cartier sunt șoseaua Kiseleff și Bulevardul Aviatorilor. La intrarea pe
Aviatorilor () [Corola-website/Science/303441_a_304770]
-
Piața Victoriei sau Aviatorilor, la Piața Charles De Gaulle. Este un cartier mai mult de protocol, fiind făcut mai ales pentru ambasade și armată. Nu există blocuri sau magazine. Principalele străzi importante din acest cartier sunt șoseaua Kiseleff și Bulevardul Aviatorilor. La intrarea pe șoseaua Kiseleff, vis-a-vis de Piața Victoriei sunt trei muzee importante: Muzeul Național „Grigore Antipa”, Muzeul Țăranului Român și Muzeul Național de Geologie. În acest cartier există două parcuri: Parcul Kiseleff și Parcul Bordei. Parcul Kiseleff este separat
Aviatorilor () [Corola-website/Science/303441_a_304770]
-
poartă numele, fiind împărțit în două sectoare. Parcul are la bază vegetație foarte bogată, două zone special amenajate pentru practicarea sportului, terenuri de joacă pentru copii, o fântână arteziană, câteva statui cu diverse semnificații și multe bănci. La capătul Bulevardului Aviatorilor este situat Parcul Bordei, un parc special amenajat pentru cei ce vor să se plimbe în aer liber. În acest parc, într-o insula înconjurată de lac, se întâlnesc lebede și păuni. Păunii sunt ținuți într-o grădină împrejmuită cu
Aviatorilor () [Corola-website/Science/303441_a_304770]
-
înconjurată de lac, se întâlnesc lebede și păuni. Păunii sunt ținuți într-o grădină împrejmuită cu gard, unde pot fi admirați de vizitatori. Între Piața Charles De Gaulle și Piața Victoriei este situată statuia eroilor aerului. De-a lungul Bulevardului Aviatorilor se pot întâlni case și străzi. Parcul Kiseleff este traversat de șoseaua ce-i poartă numele. Parcul a fost cândva pădure, iar când Bucureștiul a început să se extindă, pădurea a fost înlocuită cu acest parc. În parc au fost
Aviatorilor () [Corola-website/Science/303441_a_304770]
-
sector 1, strada Demetriade nr.3, a fost construită în anul 1930 alături de Compania Fiicelor Carității ale Sfântului Vincențiu de Paul, institut instalat in Bucuresti la propunerea monseniorului Vladimir Ghika in 1906. Situată pe strada Av. Demetriade, în apropierea Statuii Aviatorilor, Biserica Franceză „Sacré Coeur” are o istorie zbuciumată. Construită în 1930, în ea activau surorile Congregației „Fiicele Carității Sfântului Vincențiu de Paul”. Ele au fost obligate de regimul comunist să părăsească România în 1948. Imediat după plecare, regimul comunist a
Aviatorilor () [Corola-website/Science/303441_a_304770]
-
București. Pe lângă șoseaua Kiseleff, spre Piața Victoriei, se află școala cu clasele I-VIII numărul 11 „Eliade Rădulescu”. Cartierul nu prea beneficiază de multe unități de învățământ, aceasta fiind singura școală. Monumentul Eroilor Aerului din București, cunoscut și ca "Statuia Aviatorilor" reprezintă statuia care înfrumusețează cartierul, dându-i o importanță acestuia, precum și o istorie destul de interesantă. Monumentul a fost inaugurat, în anul 1935, la București, fiind o operă ce aparține sculptorilor Iosif Fekete și Lidia Kotzebue. În cazul evenimentelor importante cum
Aviatorilor () [Corola-website/Science/303441_a_304770]
-
de la trecerea Prutului până la poalele munților Caucaz și în cele de la Iași din primăvara anului 1944, au căzut doar 10 racoviceni: Iosif Maxim, Iosif Olaru, Dionisie Păcuraru, Emilian Stoichița, Aurel Stoichița, Ilie Sîrbu, Dionisie Breteșan, David Drăgoiu, Irimie Drăgoiu și aviatorul Gavrilă Măierean. Celor zece li s-au mai adăugat și cinci declarați dispăruți, rămași cu acest statut până astăzi: David Răcean, Miron Doican, Toma Haiduc, Dionisie Sîrbu și Gheorghe Rusu. Racovicenii scăpați cu viață de pe frontul de răsărit, cărora li
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
îndeplinind acest rol și în prezent. În chiliile bisericii au locuit maici, elevi seminariști, studenți etc. În jurul bisericii se afla un cimitir. Fiind deteriorat, lăcașul de cult a fost reparat în 1936. Cu acest prilej, flotila aeriană condusă de comandorul aviator Constantin Argeșanu (1894-1964) împreună cu preotul Cezar Vuza au înălțat o troiță de piatră în curtea bisericii. În urma cutremurelor și a distrugerilor din cel de-al doilea război mondial, biserica a fost serios avariată, ajungând într-o stare de ruină. "“Părintele
Biserica Mitocul Maicilor din Iași () [Corola-website/Science/317943_a_319272]
-
(2012) este un film de război produs de Lucasfilm și distribuit de 20th Century Fox. Filmul prezintă povestea unui grup fictiv de Aviatori Tuskegee, un grup de soldați afro-americani care au format Escadrila 332 Aeropurtată (332d Fighter Group) USAAF care a luptat în timpul celui de-al doilea război mondial. Filmul este regizat de Anthony Hemingway după un scenariu de John Ridley, în rolurile
Red Tails () [Corola-website/Science/326397_a_327726]
-
se poate urca pe o scară exterioară. Atât turnul porții, cât și cuhnia au fost restaurate de Martha Bibescu între 1922 și 1930. Capela Gheorghe Bibescu, construită după 1880 adăpostește mormintele familiei Bibescu, inclusiv ale prinților Mihai și George Basarab-Brâncoveanu, aviatori morți în timpul celui de-al doilea război mondial. Serele Mogoșoaia au fost construite după 1890, de arhitecți francezi și sunt încă folosite pentru cultura florilor și ca atelier de educație plastică pentru copii. Ghețăria servea la stocarea pe timpul verii a
Palatul Mogoșoaia () [Corola-website/Science/303365_a_304694]