1,708 matches
-
1992, inculpata Bechir Magbulea a invocat la termenul de judecată din data de 16 septembrie 1992, în cauză ce formează obiectul dosarului nr. 1077/1992 al Judecătoriei Medgidia, excepția de neconstituționalitate a "dispozițiilor legale din Codul penal referitoare la asimilarea avutului obștesc în avut public", instanța de judecată amânând pronunțarea la data de 23 septembrie 1993. Prin încheierea de la această dată Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională făcând referire la dispozițiile art. 145 din Codul penal. Instanță și-a exprimat opinia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
de judecată amânând pronunțarea la data de 23 septembrie 1993. Prin încheierea de la această dată Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională făcând referire la dispozițiile art. 145 din Codul penal. Instanță și-a exprimat opinia în sensul că noțiunea de avut obștesc contravine dispozițiilor art. 135 din Constituție, care prevăd că proprietatea este publicată sau privată. Cât privește dosarul nr. 57C/1992, prin încheierea din 22 octombrie 1992, pronunțată în dosarul nr. 730/1992 aflat pe rolul Tribunalului Județean Tulcea, instanța
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
public nu este sinonima cu aceea de proprietate de stat sau proprietate publică. Astfel, noțiunea juridică de domeniu public nu contravine, ci este cu totul altceva decât noțiunea specifică dreptului penal, în actuala redactare a Codului penal, decât cea de avut public. Cât privește dosarul nr. 58C/1992, Curtea a fost sesizată de către Tribunalul Județean Tulcea, prin Încheierea din 27 octombrie 1992, pronunțată în dosarul nr. 672/1992, cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 224 din Codul penal, invocată de inculpații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a art. 224 alin. 1 din Codul penal, invocată de inculpații Marcu Dan, Ivanciu Viorel, Miliu Gheorghe, Bălănuța Ion, Spanoaie Dumitru și Gheorghe Mihai, pe motiv că titlul IV din Codul penal, care vizează infracțiunile contra avutului obștesc, privește, după adoptarea Constituției, numai avutul public, nu și societățile comerciale cu capital de stat, ale căror bunuri constituie proprietate privată. Instanță nu s-a pronunțat asupra faptului dacă art. 224 din Codul penal contravine sau nu actualei Constituții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
alin. 1 din Codul penal, invocată de inculpații Marcu Dan, Ivanciu Viorel, Miliu Gheorghe, Bălănuța Ion, Spanoaie Dumitru și Gheorghe Mihai, pe motiv că titlul IV din Codul penal, care vizează infracțiunile contra avutului obștesc, privește, după adoptarea Constituției, numai avutul public, nu și societățile comerciale cu capital de stat, ale căror bunuri constituie proprietate privată. Instanță nu s-a pronunțat asupra faptului dacă art. 224 din Codul penal contravine sau nu actualei Constituții. Cât privește dosarul nr. 75C/1992, prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
1991, Judecătoria Tulcea a sesizat Curtea Constituțională cu exceptia de neconstituționalitate a art. 223 alin. 1, art. 289 și art. 291 din Codul penal, invocată de inculpata Ionescu Angela, pe motiv că titlul IV din Codul penal care privește infracțiuni contra avutului obștesc a devenit ineficient, dispozițiile sale fiind caduce. Instanță, exprimându-și opinia, a arătat că într-adevăr dispozițiile art. 223 din Codul penal care se referă la avutul obștesc au devenit desuete, ele contravenind prevederilor Constituției care consacră doar două
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
pe motiv că titlul IV din Codul penal care privește infracțiuni contra avutului obștesc a devenit ineficient, dispozițiile sale fiind caduce. Instanță, exprimându-și opinia, a arătat că într-adevăr dispozițiile art. 223 din Codul penal care se referă la avutul obștesc au devenit desuete, ele contravenind prevederilor Constituției care consacră doar două forme de proprietate: publică și privată. În prezența art. 289 și art. 291 din Codul penal instanță nu și-a exprimat opinia. Cât privește dosarul nr. 1C/1993
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
Cameră Deputaților și Senatul României, celelalte autorități și instituții au comunicat punctul lor de vedere. În punctele de vedere ale Guvernului, Ministerului Justiției, Procuraturii Generale și Inspectoratului General al Poliției se considera, în esență, ca dispozițiile Codului penal referitoare la avutul obștesc sunt constituționale și deci excepțiile sunt neîntemeiate. Ministerul de Interne exprimă un alt punct de vedere, si anume că denumirea titlului IV din Codul penal trebuie modificată în sensul de infracțiuni contra proprietății publice, deoarece termenul de avut obștesc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
la avutul obștesc sunt constituționale și deci excepțiile sunt neîntemeiate. Ministerul de Interne exprimă un alt punct de vedere, si anume că denumirea titlului IV din Codul penal trebuie modificată în sensul de infracțiuni contra proprietății publice, deoarece termenul de avut obștesc trebuie înțeles în sens de avut public. Punctul de vedere al Guvernului contesta competența Curții Constituționale, considerându-se că este o problemă de interpretare ce revine instanțelor judecătorești. Prin deciziile nr. 9, nr. 10, nr. 11, nr. 12, nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
excepțiile sunt neîntemeiate. Ministerul de Interne exprimă un alt punct de vedere, si anume că denumirea titlului IV din Codul penal trebuie modificată în sensul de infracțiuni contra proprietății publice, deoarece termenul de avut obștesc trebuie înțeles în sens de avut public. Punctul de vedere al Guvernului contesta competența Curții Constituționale, considerându-se că este o problemă de interpretare ce revine instanțelor judecătorești. Prin deciziile nr. 9, nr. 10, nr. 11, nr. 12, nr. 13, nr. 16, nr. 17 și nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
soluție, Curtea s-a considerat competența, întemeindu-se pe dispozițiile art. 150 alin. (1) din Constituție și pe art. 3 și art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, iar pe fond a apreciat că în prezent conceptul de avut obștesc urmează a fi raportat la formele proprietății consacrate și reglementate de Constituție, pentru a constata dacă între acestea există ori nu concordanță și deci, dacă poate fi sau nu vorba de abrogarea totală ori parțială a textelor din Codul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
la formele proprietății consacrate și reglementate de Constituție, pentru a constata dacă între acestea există ori nu concordanță și deci, dacă poate fi sau nu vorba de abrogarea totală ori parțială a textelor din Codul penal care folosesc termenul de avut obștesc. Cum art. 135 alin. (2) din Constituție prevede că proprietatea este publică și privată, iar art. 135 alin. (3) stabilește că proprietatea publică aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale și în alin. (4) se menționează bunurile ce formează obiectul exclusiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
135 alin. (3) stabilește că proprietatea publică aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale și în alin. (4) se menționează bunurile ce formează obiectul exclusiv al proprietății publice, se trage concluzia că proprietatea care nu este publică este privată, iar termenul de avut obștesc nu mai poate cuprinde decât bunurile prevăzute de art. 135 alin. (4) din Constituție, care formează obiectul exclusiv al proprietății publice. Împotriva deciziilor nr. 9, nr. 10, nr. 11, nr. 12, nr. 13, nr. 16, nr. 17 și nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
în vigoare a acesteia. Fiind vorba de un conflict de legi în timp, în sensul art. 150 alin. (1) din Constituție, competența soluționării excepției revenea instanțelor de judecată. 2. Pe fond, se apreciază că prevederile din Codul penal referitoare la avutul obștesc nu sunt neconstituționale și nici nu au fost abrogate de Constituție, deoarece noțiunea de avut din Codul penal are un conținut și o sferă mult mai largă decât noțiunea de proprietate, fiind asimilată cu cea de patrimoniu din dreptul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
din dreptul civil, cuprinzând toate drepturile reale, toate drepturile cu caracter patrimonial și toate obligațiile privind entități care sunt susceptibile de a fi evaluate economic. De altfel, infracțiunile din Codul penal nu sunt denumite infracțiuni contra proprietății, ci infracțiuni contra avutului, asemănător Codului din 1936 care se referă la infracțiuni contra patrimoniului. Codul penal actual nu contravine Constituției deoarece nu neagă existența celor două tipuri de proprietate (publică și privată) și nici nu prevede alte forme de proprietate decât cele menționate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
de drept penal de la Facultatea de Drept din București, care a arătat că dispozițiile din titlul IV nu sunt abrogate nici explicit, nici implicit și ele trebuie să-și găsească aplicarea în toate cazurile de fapte incriminate că infracțiuni contra avutului obștesc, așa cum este caracterizat acest avut în art. 145 din Codul penal, ca avut aparținând entităților acolo menționate, entități recunoscute de Constituție, deoarece nu formă proprietății interesează în caracterizarea unor bunuri ca aparținând avutului obștesc și nici chiar proprietatea însăși
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
de fapte incriminate că infracțiuni contra avutului obștesc, așa cum este caracterizat acest avut în art. 145 din Codul penal, ca avut aparținând entităților acolo menționate, entități recunoscute de Constituție, deoarece nu formă proprietății interesează în caracterizarea unor bunuri ca aparținând avutului obștesc și nici chiar proprietatea însăși asupra acestora. Se mai apreciază că art. 145 din Codul penal trebuie interpretat în litera și spiritul sau, ținându-se seama de conținutul social-politic nou, pe care l-a dobândit în prezent această dispoziție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
asupra acestora. Se mai apreciază că art. 145 din Codul penal trebuie interpretat în litera și spiritul sau, ținându-se seama de conținutul social-politic nou, pe care l-a dobândit în prezent această dispoziție legală, astfel încât ar constitui avut obștesc avutul regiilor autonome, al societăților comerciale cu capital integral sau parțial de stat, ca și al societăților mixte. CURTEA CONSTITUȚIONALĂ, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere exprimate de autoritățile prevăzute de lege și de instituțiile solicitate de Curte, deciziile atacate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
Curții. Dacă însă instanța judecătorească nu constată abrogarea, nici chiar în încheierea de sesizare a Curții, inseamna ca dispoziția legală anterioară Constituției este considerată valabilă și există interesul de a declanșa controlul de constituționalitate în fața Curții. Faptul că în materia avutului obștesc au existat și instanțe care, mai mult sau mai putin explicit, au lăsat să se înțeleagă că dispozițiile din Codul penal referitoare la această materie au fost abrogate, nu este de natură să atragă necompetenta Curții, din moment ce instanțele respective
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
nu poate fi contestată de nici o autoritate publică, ea fiind singura în drept să hotărască asupra competenței sale, potrivit art. 144 din Constituție. Nici cel de-al doilea motiv de recurs, care consideră că prevederile din Codul penal referitoare la avutul obștesc nu sunt neconstituționale și nici nu au fost abrogate de Constituția din 1991, nu este fondat. Justificarea în sensul că termenul avut folosit în legislația penală are același înțeles că și termenul patrimoniu folosit în dreptul civil nu poate fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
de patrimoniu este definită ca fiind totalitatea drepturilor și obligațiilor care au valoare economică, aparținând unei persoane, deci cuprinde atât activul, cât și pasivul titularului. Este adevarat însă, astfel cum se susține și în motivele de recurs, că noțiunea de avut obștesc are alt conținut decât cel de proprietate, în avutul subiectului pasiv al infracțiunii fiind posibil să existe și bunuri ce nu constituie proprietatea să, ci le deține cu alt titlu - închiriere, depozit, amanet, gaj cu deposedare etc. -, dar aceasta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
care au valoare economică, aparținând unei persoane, deci cuprinde atât activul, cât și pasivul titularului. Este adevarat însă, astfel cum se susține și în motivele de recurs, că noțiunea de avut obștesc are alt conținut decât cel de proprietate, în avutul subiectului pasiv al infracțiunii fiind posibil să existe și bunuri ce nu constituie proprietatea să, ci le deține cu alt titlu - închiriere, depozit, amanet, gaj cu deposedare etc. -, dar aceasta nu este de natură să justifice constituționalitatea dispozițiilor atacate, câtă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
cu deposedare etc. -, dar aceasta nu este de natură să justifice constituționalitatea dispozițiilor atacate, câtă vreme art. 41 alin. (2) din Constituție prevede că proprietatea privată este în mod egal ocrotita, indiferent de titular, iar sensul penal al conceptului de avut obștesc nu asigură pentru proprietatea privată a subiectelor enumerate în art. 145 din Codul penal o protecție penală egală cu cea acordată proprietății private a altor persoane juridice și a persoanelor fizice, ci, dimpotrivă, conferă, prin represiunea mai aspră, o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
și deci trebuie trasă consecință corespunzătoare. Deși motivele formulate de recurent sunt nefondate, recursul urmează a fi admis, pentru considerentele ce urmează. Deciziile atacate cu recurs după ce rețin corect că, față de dispozițiile art. 41 alin. (2) din Constituție, termenul de avut obștesc a devenit necorespunzător, deoarece pentru toți titularii proprietății private trebuie asigurată o protecție penală egală, apreciază că acest termen nu mai poate cuprinde decât bunurile ce formează obiectul exclusiv al proprietății publice și, în consecință, textele din Codul penal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]
-
deoarece pentru toți titularii proprietății private trebuie asigurată o protecție penală egală, apreciază că acest termen nu mai poate cuprinde decât bunurile ce formează obiectul exclusiv al proprietății publice și, în consecință, textele din Codul penal care folosesc termenul de avut obștesc sunt abrogate parțial, urmând să fie aplicate numai bunurilor menționate mai sus și aceasta de la data punerii în aplicare a Constituției. Interpretarea din deciziile atacate, în sensul că prin avut obștesc se înțeleg numai bunurile ce formează obiect exclusiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109193_a_110522]