1,813 matches
-
Una dintre acestea este tocmai „coexistența pașnică”, modus vivendi. Nu la scara relațiilor internaționale, unde conflictele nu au dispărut, deși s-au redus substanțial, ci la scara intrasocietală. Cum poate fi amenajat și gestionat practic pluralismul axiologic? În sine, pluralismul axiologic pare un ideal greu de atins. Cultura europeană a fost dintotdeauna sensibilă la dificultatea alegerii între valori cardinale: tragedia elină a oferit paradigma, plasându-l pe protagonist într-o dilemă inextricabilă în plan moral, religios, politic, sentimental etc. Gray ne
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
rabelaisian” al lui Paul Feyerabend? Pentru ambele, valorile („paradigmele”, orice va fi vrut Thomas Kuhn să spună cu asta) sunt incomensurabile. Ce criterii pot fi elaborate pentru a le clasifica potrivit statutului moral sau politic, teologic etc.? Nu cumva pluralismul axiologic duce pur și simplu la spargerea societății în comunități, așa cum se reproșează mereu comunitarismului? Nu cumva, așa cum mă gândesc eu deseori, segregarea este singura consecință riguroasă a pluralismului axiologic, în ciuda verbiajului integraționist al multiculturaliștilor, care se preocupă mai mult de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
clasifica potrivit statutului moral sau politic, teologic etc.? Nu cumva pluralismul axiologic duce pur și simplu la spargerea societății în comunități, așa cum se reproșează mereu comunitarismului? Nu cumva, așa cum mă gândesc eu deseori, segregarea este singura consecință riguroasă a pluralismului axiologic, în ciuda verbiajului integraționist al multiculturaliștilor, care se preocupă mai mult de valorile afirmate și codificate legislativ (nu asumate și trăite)? John Gray crede că pluralismul axiologic este totuși fezabil, dar cere o transformare politică uriașă: înlocuirea sarcinii principale a guvernării
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Nu cumva, așa cum mă gândesc eu deseori, segregarea este singura consecință riguroasă a pluralismului axiologic, în ciuda verbiajului integraționist al multiculturaliștilor, care se preocupă mai mult de valorile afirmate și codificate legislativ (nu asumate și trăite)? John Gray crede că pluralismul axiologic este totuși fezabil, dar cere o transformare politică uriașă: înlocuirea sarcinii principale a guvernării liberale. În loc să se preocupe de garantarea, protecția și aplicarea drepturilor fundamentale ale omului, statul (ca și - o spune el când discută în alte contexte primejdiile globalizării
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
este: va ajunge vreodată o societate atât de diversă ca societatea americană (și altele care îi seamănă, mutatis mutandis) să-și definească astfel un modus vivendi (ca să fac aluzie la credința lui John Gray în negocierea pe baza unui pluralism axiologic acceptat)? Alchimia combinatorie a consensului fortuit nu exclude această ipoteză, dar mi se pare că o face puțin plauzibilă. Contradictorii și confuze sunt, am mai spus-o, și multe dintre categoriile cu care operează Amitai Etzioni și alți cercetători ai
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fi: nu toate comportamentele pot fi operaționalizate (nu toate comportamentele sunt observabile imediat), necesită eforturi mai mari pentru cadrele didactice etc. Bibliografietc "Bibliografie" ***, 1998, Curriculum Național - cadru de referință, MEN-CNC, Editura Corint, București. Călin, M., 1995, „Scopurile procesului instructiv-educativ. Perspectiva axiologică și paraxiologică”, în Procesul instructiv-educativ. Instruire școlară. Analiza multireferențială, Editura Didactică și Pedagogică, București. Cerghit, I. (coord.), 1983, Perfecționarea lecției în școala modernă, Editura Didactică și Pedagogică, București. Cristea, S., 1996, „Finalitățile educației”, în Pedagogie, vol. I, Editura Hardiscom, Pitești
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
componentele afectiv-emoționale ce pot spori eficiența acesteia, conduita expresivă (mimica, gestica) cu valoare de motivare și de persuasiune. Totodată, prelegerea oferă profesorului posibilitatea de a-și prezenta și explicita atitudinea față de valorile dominante ale unei domeniu științific, ori față de sfera axiologică a vieții cotidiene. Realizarea unei prelegeri necesită o preocupare deosebită în ceea ce privește: • esențializarea informației; • ierarhizarea strictă a ideilor; • detalierea eșafodajului științific; • enunțarea unor ipoteze și teorii; • analiza și interpretarea critică a unor puncte de vedere. O importanță deosebită pentru elaborarea unei
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
arrangements”, în Europenisation of Higher Education, École Supérieur de Commerce de Toulon, France. Baggalex, J.P., 1989, Educational Technology, Pittman’s Publishing. Barzea, Cezar, 1995, Arta și știința educației, Editura Didactică și Pedagogică, București. Călin., M., 1995, „Scopurile procesului instructiv-educativ. Perspectiva axiologică și paraxiologică” în Procesul instuctiv-educativ. Instruire școlară. Analiza multireferențială, Editura Didactică și Pedagogică, București. Cerghit, I., 1970, Filmul în procesul de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București. Cerghit, I., 1983, Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București. Cerghit, I.
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
celor amintiți sau a altora, ejusdem farinae, din țară sau din diaspora. Valoare acestor opere, post-factum de pe oricâte piedestale academice, politice sau culturale este decretată, nu compensează vandalismul cultural din anii 1944-1948. Nici condamnarea la uitare, nici scurtările și amputările axiologice, vreme de Încă un deceniu și mai bine. Știm, așadar, ce s-a pierdut, nu sunt convinsă decât am câștigat prin asemenea anexări; oricum, fețele lui Ianus trebuie luminate deopotrivă. Să ne reîntoarcem la frământările anului cultural 1949 și să
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pentru vreme. Articolul citat anterior ca și cel imediat următor nu ne familiarizează numai cu probleme strict literare; nu conturează doar imaginea unei dispute literare, În care unii apără niște creații iar alții le neagă, ci reliefează limpede de ce parametrii axiologici din vreme n-au temeinicie și substanță. Nu absența și nici lipsa de tradiție și nici construcția din mers a sistemului de valori Îl lipsesc pe acesta de fundament, de creativitate și, nu În ultimă instanță, de credibilitate, ci felul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Nu absența și nici lipsa de tradiție și nici construcția din mers a sistemului de valori Îl lipsesc pe acesta de fundament, de creativitate și, nu În ultimă instanță, de credibilitate, ci felul În care acționează și funcționează În cadrul sistemului axiologic, relația cauză-efect, adică adevăr-valoare: o relație care În sfera ideologicului n-a funcționat niciodată corect, pentru că circuitul nu se putea săvârși din cauza marii rupturi dintre termeni. Forțat totuși să acționeze, mecanismul funcționa vizibil - nu numai pentru noi ci și pentru
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
consecințe distinctive și anume: - caracter oficial, de stat; consecințe: negarea și eliminarea altor orientări, teme sau formule de creație și egalizarea (comunizarea, pecerizarea) paradigmei literare; - preeminența criteriului ideologic În locul celui estetic În creație, În judecata de valoare și În ierarhizarea axiologică; consecințe: absolutizarea partinității În creație și a funcției pragmatice a operei care devine o „instituție” cu scopuri precise, de a forma comportamente și adepți; - transferarea luptei de clasă În perimetrul inspirației literare și a creației propriu-zise; consecințe: creșterea combativității ideologice
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe care se sprijină în acest caz lipsa de interes sau chiar ostilitatea sunt rareori formulate explicit. Ni se sugerează că rezultatele cercetării și gândirii științifice sunt lipsite de atribute distinctive ale creației majore, cum ar fi mesajul existențial, potențialul axiologic, o intensă reverberație afectivă 23. Universalitatea valorilor științifice întărește impresia că ele s-ar integra mai degrabă în orizontul instrumental al civilizației tehnice decât în cel al culturii. Se lasă să se înțeleagă faptul că a sta sub îndrumarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
moartea generalului, el devine decidentul de facto al domeniului reprezintă și o răsturnare, dar și o continuitate a valorilor. Confruntările - așa cum apar ele în Somnul de veci - țin într-adevăr de comportamente și aspirații, dar și de poziționări pe scara axiologică. Astfel de aproximări, făcute într-un limbaj prețios, încearcă să redea esența unui demers creativ extrem de complex: unul în care libertatea creației e permanent subminată de limitările impuse de factori exteriori. Ca și în Somnul de veci, acțiunea e declanșată
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
și ar alcătui o „matrice” inconștientă. Ea își pune pecetea pe caracterele spiritului, silindu-le să urmeze, fără s-o știe, o cale anume. Dictează, cu alte cuvinte, o reprezentare particulară spațială și temporală și imprimă facultăților creatoare un „accent axiologic” aparte, după cum culturile își acceptă sau nu orizonturile; manifestă totodată o atitudine proprie față de destin și o „năzuință formativă” specifică (Orizont și stil). În Spațiul mioritic, B. aplică felul său de a vedea particularismul cultural realizărilor spirituale românești. E cea
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Eu sunt mai puțin pesimist, dar am scuza distanței, care este uneori un avantaj, alteori un dezavantaj. Eu cred sincer că există o stare de profundă descumpănire... Mircea Mihăieș: Frustrare. Vladimir Tismăneanu: Este o frustrare, dar din punct de vedere axiologic. De aceea spun descumpănire. Românii sunt foarte derutați. Mircea Mihăieș: Descumpănirea Înseamnă și descentrare. Vladimir Tismăneanu: Da, e vorba și de un sistem care aparent are un centru, există un partid ce se ocupă de toate. În realitate, predomină sentimentul
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
care au o etică a responsabilității despre care vorbea Max Weber când a ținut cele două prelegeri despre politică și știință ca vocație. În planul religiei, putem merge pe o etică a convingerii. În planul științei avem alt criteriu: neutralitatea axiologică. În plan politic, nu mergem Însă pe neutralitatea axiologică. Aici există valori care trebuie urmate și, În ultimă instanță, trebuie Îndeplinite comandamentele care decurg din aceste valori. Din partea Uniunii Europene s-au spus lucruri foarte precise: sunt chestiuni tehnice, care
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Max Weber când a ținut cele două prelegeri despre politică și știință ca vocație. În planul religiei, putem merge pe o etică a convingerii. În planul științei avem alt criteriu: neutralitatea axiologică. În plan politic, nu mergem Însă pe neutralitatea axiologică. Aici există valori care trebuie urmate și, În ultimă instanță, trebuie Îndeplinite comandamentele care decurg din aceste valori. Din partea Uniunii Europene s-au spus lucruri foarte precise: sunt chestiuni tehnice, care trebuie făcute și a căror amânare sine die nu
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
livrate virtual. Asigurarea controlului calității prin degajarea unor formule clare de acreditare, de urmărire și validare a parcursurilor virtuale de formare. Calitatea este o dimensiune care nu poate fi neglijată. Normativele de ordin legislativ, deontologic și didactic vin să orienteze axiologic formulele noi de realizare a educației. Prin intermediul calculatorului și al rețelelor virtuale, fiecare poate intra, în principiu, în legătură cu alte persoane, cu alte moduri de gândire și de vizualizare a lucrurilor. Rețeaua instituită și principiul deschiderii permanente a fluxului informațional constituie
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
școala trebuie să ia act de ele, pregătindu-i pe elevi în perspectiva asimilării și utilizării lor. Se știe că printre actualele obiective ale școlii se află, de pildă, învățarea permanentă, formarea de-a lungul întregii vieți, învățarea învățării, autonomizarea axiologică a persoanei (a ști să selecționezi, să semnifici, să explorezi etc.). Aceste obiective sunt favorizate de introducerea pe scară largă a noilor tehnologii în educație. Ivirea acestora nu are cum să nu schimbe componente importante ale exercițiului educațional din aval
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
o derealizează în magistralele ei de date, pentru a o „realifica” din nou sub înfățișarea palpabilă a cyber-corpurilor; practic, simbioza dintre realul „prim” și virtualul informațional duce la constituirea consistentă a unui real secund, înzestrat cu toate coordonatele ontologice și axiologice ale celui dintâi. Pe parcurs, procesul de „copiere” se pierde într-unul de transformare, iar acesta, la rândul lui, se debarasează de orice determinări artificiale și devine unul de geneză. (Manolescu, 2003, p. 85) Mergând pe această logică, se ajunge
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
a putea depăși dificultățile propriului lor relativism științific”, aprecia George Uscătescu (1987, p. 53). Întrucât valoarea este un principiu ordonator inevitabil, atât la nivel individual, cât și social, conceperea oricărei activități umane care să transgreseze raportarea la valori și impregnarea axiologică a demersului în sine devine problematică. Relativismul absolut s-a dovedit a fi la fel de contraproductiv ca obiectivitatea absolută. El a fost o reacție de contrabalansare care, potrivit și lui G. Vattimo (într-un interviu din 1992), trebuie depășită ca moment
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
lume „dezvrăjită”, eliberată de marile metanarațiuni legitimatoare nu este o lume derizorie și precară, ci una, așa cum o numea Rorty, contingentă, care acceptă (și faptul) că „mintea e o facultate creatoare de poezie” (Trilling, în Rorty, 1998, p. 82). Impregnarea axiologică este inevitabilă, pentru că adoptarea unei teorii este, până la urmă, ghidată de valorile noastre. Faptele empirice singure susțin și contribuie la construcția teoretică, dar nu determină în mod necesar adoptarea ei. Astfel, teoriile nu sunt adevăruri absolute, ci au un grad
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
o imagine cât mai aprofundată, o ultimă clasificare pe care o invocăm ia drept criteriu conținutul propriu-zis al temelor. Clasificarea aparține unor specialiști din cadrul SLO (Institutul Național de Dezvoltare Curriculară din Olanda). Aceștia propun o categorizare tematică și o categorizare axiologică 1. a) Categorizarea tematică surprinde sintetic categoriile tematice largi cele mai frecvente în care se pot încadra TCC. Unele TCC sunt atât de largi, încât pot fi alocate către mai mult de o categorie specifică. Tabelul 3. Categorizarea tematică b
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
a) Categorizarea tematică surprinde sintetic categoriile tematice largi cele mai frecvente în care se pot încadra TCC. Unele TCC sunt atât de largi, încât pot fi alocate către mai mult de o categorie specifică. Tabelul 3. Categorizarea tematică b) Categorizarea axiologică pornește de la premisa că valorile joacă un rol foarte important în cadrul TCC, pentru că ele sunt în același timp puncte de plecare și rezultate așteptate ale învățării. Este vorba, în principiu, despre o reorganizare a acelorași teme prezentate anterior în funcție de valorile
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]