1,522 matches
-
când acest caracter e hotărât și mare, fie cineva chiar dușmanul ideei, totuși impresia ce-o face asupra lui aplicarea este binefăcătoare. Din nefericire tocmai esențialul acțiunii omenești, caracterul statornic și hotărât lipsește multora din oamenii noștri de stat, iar axioma generală pe care un român trebuie să și-o puie când judecă asupra oamenilor țării sale este că vor face tocmai contrariul de ceea ce-au făgăduit să facă. Altfel, luîndu-se după vorbele lor, va greși în totdauna. N-am
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
întîmpină spiritul Dumnezeului păcii, îndurării și iubirii de oameni. Libera-cugetare, admițînd-o chiar în cazul de față, consistă din substituirea cosmogoniei biblice prin idei de altă natură, și fiindcă asemene idei, ca toate tezele curat teoretice, ca formulele din matematică sau axiomele geometriei, au a face numai cu adevăruri logice, iar nu cu convingeri și adevăruri morale, de aceea ele, neavând a împărți nimic cu inima și cu caracterul omului, adecă neputîndu-le nici strica, nici îndrepta, nu inspiră nimărui dispoziții odioase ca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a fost inventat de Moceanu!" Da, îmi spuneam, de ce să-i dai unei maimuțe un sonet de Shakespeare să-l bată la mașină ca să demonstrezi că îl va bate la infinit? Să-i dăm mai degrabă această clară și indiscutabilă axiomă: Cosorul lui Moceanu a fost inventat de Moceanu. Maimuța nu va reuși... Nu păstrez astfel de amintiri din minele de la Baia-Sprie, unde am fost trimis cu poetul, care a murit acolo... Se perpelea în dormitorul comun și cerea mereu țigări
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
îndoială că pentru noi, românii, prietenia francosovietică constituie o garanție foarte prețioasă, întrucât orice gest de încredere, ajutor, sau chiar de simplă considerațiune al Uniunii Sovietice față de Franța este în avantajul nostru“. Și concluziona: „Eu consider prietenia franco-rusă drept o axiomă. Consecința ei inevitabilă este o prietenie ruso-română" În concepția titulesciană și natura raporturilor germano-sovietice argumenta încheierea acestui tratat: „România are nevoie de un asemenea Pact, fie că Germania pornește un război contra Uniunii Sovietice, fie că ajunge la un acord
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
îndoială că pentru noi , românii, prietenia franco-sovietică constituie o garanție foarte prețioasă, întrucât orice gest de încredere, ajutor, sau chiar de simplă considerațiune al U.R.S.S. față de Franța este în avantajul nostru". Și concluziona: „Eu consider prietenia franco-rusă drept o axiomă. Consecința ei inevitabilă este o prietenie rusoromână” 60. În concepția diplomatului român și natura raporturilor germano-sovietice argumenta încheierea acestui tratat: „România are nevoie de un asemenea Pact, fie că Germania pornește un război contra U.R.S.S., fie că ajunge la
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
îndoială că pentru noi , românii, prietenia franco-sovietică constituie o garanție foarte prețioasă, întrucât orice gest de încredere, ajutor, sau chiar de simplă considerațiune al U.R.S.S. față de Franța este în avantajul nostru". Și concluziona: „Eu consider prietenia franco-rusă drept o axiomă. Consecința ei inevitabilă este o prietenie rusoromână” 60. În concepția diplomatului român și natura raporturilor germano-sovietice argumenta încheierea acestui tratat: „România are nevoie de un asemenea Pact, fie că Germania pornește un război contra U.R.S.S., fie că ajunge la
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
îi miște pe coloniștii aduși de Traian care s-au înrădăcinat în pământul dacic: "colonii romani [...] pururea au rămas în Dachiia" (Micu, 1995, p. 47). Astfel este formulată teza continuității romane la nord de Dunăre, care va dobândi statutul de axiomă istoriografică și adevăr sacrosanct în conștiința colectivă românească. Identitatea dintre romani și români este reflectată și de faptul că Samul Micu vorbește despre "colonii romani" rămași după retragerea aureliană, în timp ce câteva pagini mai înainte afirma că "românii" au fost mutați
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Toate cele trei istorii sunt concepute de pe poziții provinciale, situând fiecare principat în propriul său cadru de referință. Originea. Piesa de rezistență a întregii armături istoriografice a Școlii Ardelene, mai puțin accentuată de către romantici, originea pur latină a românilor este axioma primară a literaturii didactice din prima generație de manuale școlare de istorie, care fundamentează întreaga demonstrație a nobilității și priorității istorice a poporului român în teritoriul dacic. Fără excepție, toate lucrările insistă la unison asupra romanității absolute a poporului român
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mântuirii patriei de atârnare prin salvatorul neamului (Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Iancu de Hunedoara, în funcție de principat); iii) momentul de triumf al românismului împotriva fanariotismului (în principatele danubiene). Spiritualitatea. Ideea că "poporul român s-a născut creștin" a devenit o axiomă a spiritualității românești, definind în mare măsură simțul identitar al românilor. Fără ca vreunul din manuale să utilizeze această formulă ajunsă în vremea noastră clișeu prin utilizare repetată, ideea pe care o promovează este că "Romanii primísera legea crestina inca in
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să mențină latinitatea neștirbită a românilor: "Națiunea Românéscă adecă némul nostru al Românilor s-a început pe la anul 100 dupe nașterea luĭ Christos, când atuncĭ stremoșiĭ noștri aŭ venit pentru prima óră de la cetatea Roma" (Melidon, 1876, p. 10). Din axioma originii latine, Melidon derivă concluzia exaltată a supremației românești: "Romaniĭ strĕmoșiĭ noștri, aŭ fost némul cel maĭ mare și maĭ ales din tótă lumea, și, prin urmare, noĭ Româniĭ de astăzĭ putem a ne socoti cu dréptă mândrie că suntem
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
semînasse în Dacia de pre timpulŭ Antoninilorŭ [96 e.n.-192 e.n.], se recunoscù acumŭ [în timpul lui Constantin] ca religiune a statuluĭ" (Laurian, 1862, p. 19). Fondul de creștinătate ca bazin spiritual în care s-a format poporul român este o axiomă a identității naționale. Heliade Rădulescu, reliefând același lucru, afirmă că "Românii din Dacia lui Traian au fost creștinați deja înainte de Constantin" (1861, p. 42), iar întrucât Roma continua să fie păgână, munca de botezare a barbarilor a căzut în sarcina
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românismului, conține în sine și sămânța desăvârșirii existențiale. Ortodoxia românească include în sieși premisele perfecțiunii culturale: " Noi putem realiza cultura cea mai armonioasă, deci cea mai perfectă de pe lume" (p. 93). Extrema naționalistă a interbelicului continuă în literatura didactică unele axiome centrale în dogmatica identitară elaborată în sfârșitul secolului al XIX-lea și desăvârșită în avangarda reflecției social-istorice interbelice legate de spiritualitatea românilor, cum ar fi teza "creștinismului genetic" (care exaltează vechimea creștinismului la români), teza românilor ca botezatori ai barbarilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de pendul de la vest la est, de la latinitatea occidentală, trecând prin faza intermediară a afirmării elementului autohton, până la orientalitatea slavă. Continuitatea. Invariabilă a memoriei naționale românești, teza continuității rămâne centrală în modul românesc de raportare la trecut. Devenită o adevărată axiomă a memoriei naționale, permanența românească pe teritoriul dacic este afirmată în formula sa apodictică: "la retragerea legiunilor și a păturii stăpânitoare din timpul domniei lui Aurelian, populația a rămas pe loc, atât la orașe cât și mai ales la sat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au devenit imediat naționali. Dacă cineva dintre ruși va spune, va scrie sau va face un ceva al lui, ceva care să provină din el, neîmprumutat de la nimeni, va deveni inevitabil național, chiar dacă ar vorbi prost rusește. Asta-i o axiomă pentru mine. Dar nu cu liberalii am început discuția, ci cu socialiștii, de la ei am ajuns aici; deci, afirm că nu avem nici un socialist rus; nu avem, nici nu am avut, pentru că toți socialiștii noștri sunt și ei din rândurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
confuzii întrucât ar abandona principiul noncontradicției. Prin etichetarea gândirii lupasciene ca logică dinamică a contradictoriului (cum spuneam, sub acest titlu a fost tradus Ștefan Lupașcu de băcăuanul Vasile Sporici, înainte de 1989, dar sintagma aparține, totuși, filosofului 318), s-ar denatura axioma terțiului inclus, crede Basarab Nicolescu, reapropiind-o de antitezele lui Hegel: "Mulți au crezut că logica lui Lupașcu viola principiul non-contradicției de unde numele său, nefericit ales, de <<logică a contradicției>> și că ea comporta riscul unor nesfârșite alunecări semantice"319. Neînțelegerea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
standard universal de interpretare, cu accent utilitarist. Confucianiștii nu sunt de acord cu acest rezultat. În viziunea tradițional], ideologia confucianist] este una antiutilitarist] tocmai datorit] criticilor lansate la adresa doctrinei utilitariste. Dincolo de dezvoltarea unei intuiții interpretative, Confucius nu a formulat niște axiome abstracte de conduit], sistemul s]u normativ explicit fiind bazat pe existența rolurilor; astfel, el nu atribuie alte valori normative omului decât cele aferente raporturilor sociale. Toate responsabilit]țile individului fâț] de cei din jurul s]u sau fâț] de alte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
anumite idei, chiar și unele principii morale sunt evidente intuitiv. El a preferat un stil mai riguros al gândirii decât cel obișnuit. În scrierile lui Anselm, acești doi factori se unesc pentru a susține o discuție ordonat] logic, pornind de la „axiome” și ajungând la concluzii implicite. El a aplicat aceast] metod] a gândirii sistematizate și discursive în cazul unor diferite probleme teologice și, citând autoritatea (auctoritas) sub forma citatelor din scripturi sau din scrierile patristice, a fost preocupat s] o utilizeze
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
toate c] va avea și o nuanț] moral], un asemenea principiu nu trebuie s] fie el însuși unul moral așa cum ar putea fi considerat, afectând fiecare agent rațional. Trebuie totuși s] fie suficient de puternic astfel încât s] elimine convingeri precum axioma Vicarului din Bray („Domnule, orice rege ar conduce, eu voi fi tot Vicarul din Bray!”). Este evident c] exist] dificult]ți în explicarea mai clar] a unei asemenea noțiuni; din aceast] cauz] trebuie s] m] rezum la o înțelegere mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Luni. Debutează în ziarul „Flamura Prahovei” (1976) și editorial în antologia colectivă Supremă iubire (Ploiești, 1977). Primul volum personal, Singurătatea supremă, îl tipărește în 1991. Colaborează la „Familia”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Argeș”, „Apostrof”, „Calende”, „Porto-Franco”, „Dacia literară”, „Tomis”, „Axioma”, „Poesis”, „Convorbiri literare” ș.a. Se numără printre fondatorii Grupului de la Ploiești (1992) și participă la editarea revistei „Sinteze” ca secretar de redacție (din 1995) și redactor-șef. A mai semnat Ion Vintilă (la debut) și Fintiș (volumul Amintiri de pe malul
VINTILA FINTIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]
-
mă voi referi, mai Întâi, la relația dintre istorici și arhive. Multă vreme, ideea pe care o enunțam mai sus, potrivit căreia istoria se face cu documente, de regulă acele documente pe care le păstrează arhivele, a fost considerată o axiomă a cercetării științifice de profil. Dar istoricii mentalităților au nuanțat această formulă: istoria, spun respectivii autori, se face cu surse și cu imaginație, cu documente și cu idei. Așadar arhivele nu sunt suficiente În vederea elaborării unui studiu istoric. Dar oare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
componentele mixului de marketing. Apreciem, că este interesant de amintit, punctul de vedere al lui Gerhard Scherhom (apud S. Stanciu, 2001) care analizează corelația dintre comportamentul consumatorului și stilul său de viață, pe care o exprimă sub forma celor șase axiome principale: Axioma preferințelor - evidențiază faptul că orice consumator este obligat să-și ierarhizeze multiplele nevoi, Întrucât importanța lor nu este aceeași, iar resursele de care dispune sunt Întotdeauna mai reduse decât ele. Dar, ierarhizarea se modifică, pentru că o nevoie satisfăcută
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de marketing. Apreciem, că este interesant de amintit, punctul de vedere al lui Gerhard Scherhom (apud S. Stanciu, 2001) care analizează corelația dintre comportamentul consumatorului și stilul său de viață, pe care o exprimă sub forma celor șase axiome principale: Axioma preferințelor - evidențiază faptul că orice consumator este obligat să-și ierarhizeze multiplele nevoi, Întrucât importanța lor nu este aceeași, iar resursele de care dispune sunt Întotdeauna mai reduse decât ele. Dar, ierarhizarea se modifică, pentru că o nevoie satisfăcută duce la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care dispune sunt Întotdeauna mai reduse decât ele. Dar, ierarhizarea se modifică, pentru că o nevoie satisfăcută duce la apariția altora, iar comportamentul consumatorului este permanent supus procesului de Învățare și de adaptare la mediul economico social aflat mereu În transformare. Axioma obligativității - arată că stilul de viață impune un anume comportament consumatorului, care trebuie să fie cât mai real. Așadar, consumatorul trebuie să manifeste consistență și consonanță Între atitudinile pe care le exprimă prin comportamente și stilul său vestimentar, inclusiv prin
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de viață impune un anume comportament consumatorului, care trebuie să fie cât mai real. Așadar, consumatorul trebuie să manifeste consistență și consonanță Între atitudinile pe care le exprimă prin comportamente și stilul său vestimentar, inclusiv prin stilul preferat de Încălțăminte. Axioma integrării - exprimă latura socială a comportamentului consumatorului, care nu vizează reprezentările indivizilor izolați ci standardele de consum, ca rezultate ale integrării indivizilor În grupuri de apartenență, În special familia, În care fiecare individ deține un anume rol. Axioma nivelului aspirațiilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de Încălțăminte. Axioma integrării - exprimă latura socială a comportamentului consumatorului, care nu vizează reprezentările indivizilor izolați ci standardele de consum, ca rezultate ale integrării indivizilor În grupuri de apartenență, În special familia, În care fiecare individ deține un anume rol. Axioma nivelului aspirațiilor - explică modificarea continuă a nivelului de consum al unei familii datorită aspirațiilor acesteia, care au un caracter dinamic și adesea ireversibil. Axioma plasticității comportamentului - reflectă flexibilitatea sistemului nevoilor, dar și a mijloacelor de satisfacere a lor, Întrucât societatea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]