1,639 matches
-
azur, pref. Șerban Cioculescu, București, 1970; Poemele amiezii, pref. Al. A. Philippide, București, 1972; Cântece pentru timpul meu, București, 1973; Lăuntrica vioară, București, 1974; Hore pe smalț, București, 1976; Pavana clipelor, București, 1979; Cartea cu oglinzi, București, 1984; Argilă și azur, București, 1987; Dincolo de efemer, I-II, postfață Domnica Filimon, București, 1994; Pagini din arhiva mea, pref. Domnica Filimon, București, 2003. Traduceri: [Lirică simbolistă], în Simbolismul european, I-III, îngr. și introd. Zina Molcuț, București, 1983; Poeți străini în românește, introd
STANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
1994; Pagini din arhiva mea, pref. Domnica Filimon, București, 2003. Traduceri: [Lirică simbolistă], în Simbolismul european, I-III, îngr. și introd. Zina Molcuț, București, 1983; Poeți străini în românește, introd Gh. Bulgăr, București, 1994. Repere bibliografice: N. Barbu, „Ferestre spre azur”, CRC, 1971, 14; Al. Protopopescu, „Poemele amiezii”, TMS, 1972, 8; Ion Dinulescu, Valențe etice ale liricului, R, 1976, 11; Ion Popescu-Sireteanu, „Hore pe smalț”, CRC, 1976, 52; Popa, Dicț. lit. (1977), 523; Lit. rom. cont., I, 514-516; Emil Manu, „Cartea
STANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
de intelectualitate. Apar nu doar notații (inevitabil) politice, dar și confesiuni, instructive note de lectură, considerații despre pictură, muzică, teatru. Relatările privitoare la excursii învederează un real simț al naturii, implicând darul de a individualiza impresii culese pe Coasta de Azur, pe litoralul Atlanticului, pe plaiurile ținutului Dauphinée. Dar scrierea suscită interes mai cu seamă prin creionarea unor personalități din mediul universitar francez (Paul Valéry, Henri Focillon, Étienne Gilson) sau din cel bucureștean (Nae Ionescu, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Constantin Noica
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
vestea un poet vitalist, al extazului solar. Într-un Cântec de pornire la drum autorul se recomandă: „Mai plin de soare necunoscut și cald ca o primăvară, / Când mustește viața în suflet și-n pământ [...] Mi-am îmbrăcat gândul în azur și muselină / Și mi-am scăldat condeiu-n boare cristalină”. „Setea de viață”, dimineața, primăvara, soarele sunt sintagme-temă ale primei secțiuni. Lirica erotică din cea de-a doua parte a cărții păstrează nota extatică, într-o adolescentină „cântare a cântărilor”: metaforele
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
strânsă în volumul postum Teatralitatea teatrului (1981). Nici piesele nu s-au tipărit în timpul vieții autorului, fiind adunate în volumul Măști (1973). I se mai datorează două scenarii de film, Școala cea mare și Paiața sau Angela cu ochii de azur (după romanul Baletul mecanic al lui Cezar Petrescu), precum și o revistă, Bimba-Bimba, singurul text reprezentat în timpul vieții sale. Monologul de înrâurire pirandelliană Paricidul („Revista Fundațiilor Regale”, 1947) instituie un pariu esențial în dramaturgia autorului, și anume între „viața reală” și
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
observat în antologia Cumpăna vieții (1979), unde poeziei „spiritual-naturaliste” (Ion Cristofor) i se opune alternativa imaginară a întâlnirii dintre imobilismul materiei și contorsiunile dezmărginite ale spiritului: „Eu vin de undeva departe și am trecut prin câmpul gol, / Pe mânjii mei azurul șade și Timpul e domol, domol... Și mă revărs în slăvi de boare, ca un descântec nesfârșit, / Am aripi calde peste lume și sunt grăbit, și sunt grăbit...” (Autobiografie). Lui S. i se datorează pionieratul în traducerea liricii lui Ungaretti
SFETCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289658_a_290987]
-
carte a Ralucăi, cu ilustrații de Angi Petrescu-Tipărescu, București, 1967; Stejarul românesc, cu ilustrații de Mihu Vulcănescu, București, 1968; Vioara roșie, București, 1968; Dicționar cu poezii pentru cei mai buni copii!, cu ilustrații de Angi Petrescu-Tipărescu, București, 1970; Purpură, aur, azur, București, 1971; Dragoste supremă, cu ilustrații de Mihai Mănescu, București, 1972; Hai, încetul cu încetul, să-nvățăm tot alfabetul!, cu ilustrații de Zaharia Buzea, Iași, 1972; Hora orelor, cu ilustrații de Stela Crețu, București, 1972; Moș Arici, București, 1972; Aritmetica
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
timp până la apariția cărții următoare, Melopei (1943), însă voința de originalitate care îl animă nu duce la un salt valoric. Invocând „nufărul încărcat de stele și vis-Eminescu” (poet pentru care nutrește o necondiționată venerație), „condurii albi ai primăverii”, „zalele de azur”, „vasta veșnicie” și alte asemenea imagini deloc percutante, autorului îi lipsește cu desăvârșire emoția, astfel că admirația pentru natură nu trezește în sufletul cititorului nici un fior. Măsuratul V. trece lin la următoarea experiență literară, acum în spațiul prozei, sursele de
VASILIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290457_a_291786]
-
bucuriilor vieții trăite sub raza luminii astrale („stea”, „ghețar”, „goelanzi” sunt vocabule esențiale). Fără a face concesii versificației „angajate” și „militante” cerute de ideologia comunistă, el exaltă figura artistului fantast, donquijotesc, „târând în zare cerul pe pământ”, aducând la sol „azurul fântânilor cerești” și palpând stările germinale inefabile („Închinător la morile de vânt,/ am privit ceea ce nu avea întrerupere, / am căutat ceea ce încă nu devenise făptură”). O permanență rămâne evocarea Nordului natal și a larilor țărănești, în strofe ce se constituie
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
cuprinde sentințe construite în jurul unor concepte, noțiuni abstracte și principii științifice, prin intermediul cărora omul poate să se autodefinească în raport cu propriul eu și cu lumea. „Ispitele” au ca punct de reper interioritatea, chintesența sufletească a poetului („tâlhar de visuri blonde-n azururi veșnic bete”), în timp ce „aforismele” îl definesc ca pe un personaj straniu, „sclavul fanteziei și demiurgul slovei”. Studiile Sfidarea paradoxului (1998) și Universul paradoxurilor (1999) sunt o introducere în paradoxism, în ceea ce V. consideră a fi „singura mare șansă a scriitorului
VASILIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
de vară, În cimitirul turcesc din Mangalia), autumnale (Plâns de toamnă, Toamna la baltă, După cules, Făurăria toamnei), marine (Haitele mării, Efigii marine), uneori în tablouri de-a dreptul memorabile, în verde, albastru și aur, precum imaginea Bărăganului topit în azur: „În aur de pojarnic și spumă de scumpie, / Rostogolind apusul la margini de pământ, / Își joacă Bărăganul talazu-i de câmpie / Cu iezere de ierburi zănatice în vânt”. Foarte izbutite sunt o seamă de invernale, icoane în argint, ca Iarnă scitică
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
silit să fac aceasta!»” (Chelcea, 1988, p. 100). „Exact după două săptămâni am găsit biblioteca împachetată șcâteva sute de volume de specialitate - n.n.ț gata de expediat la Iași. ș...ț și astfel Artur Gorovei, acel om cu ochi de azur și inimă de copil năzdrăvan, poate fi socotit cel de-al doilea mare donator al Muzeului Etnografic al Moldovei” (Chelcea, 1978, p. 57). I.C. apreciază că Iuliu Pascu, consilier la Consiliul Legislativ din București, „se înscrie ca primul mare donator
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
imens material faptic, pe care autorul îl domină autoritar și îl prezintă atractiv. Narațiunea e scrisă cu nerv, adesea chiar cu suspans, și e înțesată de simboluri ce îi adâncesc sensurile, ca, de pildă, susurul și oglindirile Mureșului, sclipirile dragostei, azurul cerului ș.a. Limbajul e viu, colorat cu metafore și cuvinte fruste, uneori chiar cu regionalisme. În configurarea personajelor se simt dalta și penelul artistului plastic, care alege cu talent detaliile sugestive, ca și elementele esențiale. S-a vorbit, nu întâmplător
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
sa, unitară ca tonalitate, întâlnește zone tematico-prozodice foarte diverse, cu trimitere concomitentă la modelul câtorva poeți: Lucian Blaga, Ion Pillat, V. Voiculescu, dar și Al. Macedonski și Ion Minulescu. Dorința lepădării de materie, a desprinderii de lut, a înălțării spre azurul spiritului constituie matca întregii sale poezii, ceea ce este sugerat, între altele, și de utilizarea insistentă a simbolurilor și metaforei zborului. Versul relevă însă, nu o dată, discursivități și o exaltare imagistică artificioasă. Călătoria la unul din leagănele civilizației îi descoperă lumi
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
și norocul, Brașov, 1910; Alegătorul liber și alte 13 monoloage, Brașov, 1910; Furtună... trecătoare, București, [1911]; Crăciunul, București, 1912; Poștașul dragostei, Brașov, 1913; De vorbă-n sat, București, [1913]; Orfanii neamului, București, 1913; Puterea destinului, București, 1914; Pe Coasta de Azur. O iarnă la Menton, București, 1914; Viață zbuciumată, București, 1914; Unchiul Christea, București, [1914]; Pentru patrie, București, 1915; Glasul apelor, București, 1915; Rătăciții, București, 1915; Ciormăreanu & Faerman, București, 1916; Veniți, copile scumpe, Piatra Neamț, 1918; Logodnicul durerii, București, 1919; Intrigă amoroasă
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
stilisticieni mai noi, numeroase creații lexico-gramaticale construite pe teren grecesc, mai ales în paradigmă verbală cu en-, dar și prin intermediul unor hibrizi morfologici, toate cu iz arhaic și sonoritate căznită: ,,Încupă-mi iar și amete-mă cu vinul tău/ din vii de azur, ambrozic vis, tu peste vinuri/ prelins în vine-nvingător de rău,/ mulcomitor de spaime și de chinuri,/ esență din eternul Dumnezeu,/ tu care faci din orice goluri plinuri!” (Nepenthes). Încă din liceu M. tradusese din opera unor poeți greci - Solomos
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
versurile apărute prin reviste („Adevărul ilustrat”, „Icoana vremei”, „România muncitoare”, „Lumea nouă literară și științifică”, „Viitorul social”, „Facla”) i-au fost adunate după moartea sa, datorată unei boli de inimă, în volumul Spre țărmul dreptăței (1907). A semnat și D. Azur, F. Crâng, Odin, N. Sorin. Post-mortem a fost ales membru de onoare al Academiei RPR (1948). Nu originalitatea face meritul poeziei lui N., îndatorată mult modelelor vremii (Eminescu, Coșbuc, Vlahuță), ci pronunțata ei notă socială, patosul sincer al revoltei și
NECULUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288396_a_289725]
-
când de neignorat, este contracarată de o energie genuină ce dă limbajului poetic forță și plasticitate. SCRIERI: Munte, București, 1972; Crocodilul albastru, București, 1975; Încântece, postfață Miron Radu Paraschivescu, București, 1979; Zoria, București, 1980; Lilium breve, București, 1981; Peregrinul în azur, Craiova, 1984; Verbul de mărgărint, Timișoara, 1988; Dumnezeu între sălbatice roze, Timișoara, 1992; Mihai Eminescu și mitul etnogenezei dacoromânești, Timișoara, 1996; Zalmoxianismul și plantele medicinale, I-II, Timișoara, 1997; Bomba cu neuroni, Timișoara, 1997; Stelele dalbe... dintr-o „Colindă la
PACHIA TATOMIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288603_a_289932]
-
Vinea. Gustul pentru suav se articulează pe asocieri obscure, alteori realitatea prozaică pătrunde într-un flux al dicteului automat, totul însă sub hegemonia reveriei transparente. Domesticul își are locul său privilegiat, printr-o perspectivă naturistă și onirică stilizată: „Cerșetori de azur de alge minunate / Stați acasă. Hamacul reveriei vă e la-ndemână / Chemați funigeii amintirilor la banchet / Ca surâsul logodnicelor de optsprezece ani” (Peisaj clătinat). În schimb, prozopoemele lasă loc, în fluxul oniric, umorului negru și sarcasmului. Câteva colaje din 1942
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
Orizont”, „Albina”, „Îndrumătorul cultural”, „Cadențe”, și activează la diferite cenacluri literare din București: „Tudor Vianu”, Comentar, Faur ș.a. Primul volum de versuri al lui P., Cuib și zbor (1938), va fi urmat de Luceferi de rouă (1939) și Fuga în azur (1940). Poeziile sunt predominant religioase, singurul merit constând în sobrietate, ceea ce îl ferește pe autor de căderea în clișeu. Stabilirea unei relații cu divinitatea îi creează ocazia exprimării credinței absolute, transgresată deloc banal în plan poetic: „Azi parastasul toamnei ți
PAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288720_a_290049]
-
Tine le-am deschis/În vie vreau să-ți scutur toți merii Tăi, Părinte/ Ca să mă cerți cu sfaturi aici, în Paradis”. Solitudinea dominată de ubicuitatea imaterială a Creatorului este transformată într-o legătură statornică: „Mai stai, singurătate, să bem azur din oale/ Și-n adieri de chiot să îmbătăm durerea”. Când părăsește aspirația către divin, poetul își pierde speranța, redevenind un inadaptat, rătăcit în cotidian: „Să scriu poeme negre pentru mine/ Și din vremelnicie să mă strig/ Tu, suflet jefuit
PAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288720_a_290049]
-
ți-am adus exclamații/ de culoarea Curții de Argeș!”, „serbări anotimpice”, „ciocârlia cu fuselajul ei sonor”, „noaptea nu canotează”), fiind experimentate procedee care coboară versul în anodin. SCRIERI: Cuib și zbor,București, 1938; Luceferi de rouă, București, 1939; Fuga în azur, București, 1940; Noi, de la infanterie. Poeme de pe front, Deva,1943; Răsărit de Luceafăr, Corabia, 1943; Freamăt de holde, București, 1944; Arhitectura ploilor, București, 1972; Acustica rănilor, București, 1980; Vitralii de voci, București, 1996; Născut în Capricorn, București, 1997; Riposta rocilor
PAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288720_a_290049]
-
mei, București, 1999. Repere bibliografice: Emil C. [Emil Cioran], „Cuib și zbor”, PRV, 1938, 1162; Mihail Chirnoagă, Ofițeri care scriu, CL, 1939, 10-12; Nicolae Costin, Petre Paulescu sau Poezia răzvrătirii, „Sfarmă-Piatră”, 1939, 146; Predescu, Encicl., 642; Ovid Caledoniu, „Fuga în azur”, „Sfarmă-Piatră”, 1941, 156; C. Fântâneru, „Fuga în azur”, UVR, 1941, 23; Ion Potopin, „Noi, de la infanterie”, VAA, 1943, 770; Mihail Chirnoagă, „Răsărit de Luceafăr”, VAA, 1944, 1001; Corina Popescu, „Arhitectura ploilor”, RL, 1972, 7; Dan Culcer, Câte volume, câți poeți
PAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288720_a_290049]
-
Cioran], „Cuib și zbor”, PRV, 1938, 1162; Mihail Chirnoagă, Ofițeri care scriu, CL, 1939, 10-12; Nicolae Costin, Petre Paulescu sau Poezia răzvrătirii, „Sfarmă-Piatră”, 1939, 146; Predescu, Encicl., 642; Ovid Caledoniu, „Fuga în azur”, „Sfarmă-Piatră”, 1941, 156; C. Fântâneru, „Fuga în azur”, UVR, 1941, 23; Ion Potopin, „Noi, de la infanterie”, VAA, 1943, 770; Mihail Chirnoagă, „Răsărit de Luceafăr”, VAA, 1944, 1001; Corina Popescu, „Arhitectura ploilor”, RL, 1972, 7; Dan Culcer, Câte volume, câți poeți?,VR, 1972, 4; Scrisoare de la Petre Paulescu. 1980
PAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288720_a_290049]
-
pot obține profit dintr-o imagine pozitivă fiindcă vor atrage tot timpul persoane extraordinare. Faptul că managementul diversității reprezintă o problemă delicată, dar extrem de serioasă, o dovedește și acțiunea: Prix 2009 „Manangement de la Diversité” organizată de Banca Populară CÔTE D'AZUR pe 28 mai 2008, cu ocazia colocviului internațional sugestiv intitulat „Homme, femme et apres?” Obiectivul sau tematica acestui concurs a avut următoarea formulare precisă: De ce diversitatea de gen este o oportunitate reală în fața schimbărilor economice și sociale de astăzi? Cum
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]