907 matches
-
am cîștigat fără înfrîngere. Urmează încă o Partidă Spaniolă ! Partida numărul 6 Partida a fost jucată la un concurs la Vaslui; este prima partidă în care reușesc să-l înving pe unul dintre cei mai buni jucători din județul Vaslui, bîrlădeanul Vasile Marian. Partida numărul 7 Partida a fost jucată la Campionatul județean de seniori, în 2006, concurs cîștigat de juniorul Rebegea Răzvan (eu m-am clasat pe locul III). Fiecare jucător a avut la dispoziție 61 minute pentru toată partida
13 partide alese ?i comentate by Hanga Wylly () [Corola-other/Science/83869_a_85194]
-
principale surse de apă potabilă pentru Bîrlad. Cu o lungime de sapte kilometri și o suprafață de 364 de hectare, barajul de la Pogana este totodată și loc de agrement. Atît localnicii, cît și cei din comunele învecinate, dar mai ales bîrlădenii, îl folosesc pentru pescuit sau picnic. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pogana se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, cănd se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor șunt români (94,99%). Pentru 4,95
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
funcții: protoiereu de Tutova (1900-1902), membru (1897-1900) și președinte (1906-1909) al Consistoriului Eparhial Huși, apoi membru al Consistoriului Superior (1909-1918). A predat între anii 1881-1918 (cu excepția anilor de studii la București) ca profesor de religie și filosofie la diferite școli bârlădene: Școala Normală, Liceul “Gh. Roșca Codreanu”, Școala secundară de fete “Nicolae Roșca Codreanu” (la care a fost și director), precum și la Externatul de fete. Rămas văduv, preotul Ioan Antonovici a fost tuns în monahism la Mănăstirea Cetățuia din Iași, primind
Iacov Antonovici () [Corola-website/Science/307073_a_308402]
-
director), precum și la Externatul de fete. Rămas văduv, preotul Ioan Antonovici a fost tuns în monahism la Mănăstirea Cetățuia din Iași, primind numele monahal Iacov. A fost ales la 26 iunie 1918 ca arhiereu-vicar al Eparhiei Hușilor cu titulatura de "Bârlădeanul". Devine apoi arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei (1921-1923), îndeplinind și funcția de egumen al Bisericii “Sf. Spiridon” din Iași. La 29 martie 1923 a fost ales ca episcop al Dunării de Jos, cu reședința la Galați. Este întronizat la 31 martie
Iacov Antonovici () [Corola-website/Science/307073_a_308402]
-
al Hușilor, dintre care menționăm următoarele: A desfășurat o bogată activitate științifică, remarcându-se ca un cercetător al trecutului ținutului natal. A publicat numeroase volume de studii și documente istorice de interes local, printre care și o colecție de "Documente bârlădene", precum și zeci de articole în periodicele vremii. A fost distins cu Medalia de aur și Placheta de colaborator al Expoziției jubiliare din 1906 (la cea de a 40-a aniversare a urcării pe tron a principelui Carol), precum și cu Premiul
Iacov Antonovici () [Corola-website/Science/307073_a_308402]
-
Onilă își va începe în toamna anului 1998 carieră de profesor la "Seminarul Teologic Liceal Ortodox « Sfanțul Ioan Gură de Aur »" din Huși, liceu proaspăt reînființat la insistențele părintelui episcop Ioachim. În paralel, între 1998-2000, ieromonahul, profesorul și episcopul-vicar Corneliu Bârlădeanul al Hușilor va exercita și funcția de director al acestui liceu teologic. Fiind singurul profesor multispecializat, conform modelului de învătământ german, și din cauza lipsei unui corp profesoral adecvat și competent, în anii care vor urma, îl vom regăsi pe Corneliu
Corneliu Onilă () [Corola-website/Science/308635_a_309964]
-
cu arhitectul și pictorul Viorica-Elena (născută Luca, în București, 5 aprilie 1941 - 20 iulie 1994). Este stabilit în București din 1973. Membru al Fundației „Speranța, pentru cinstirea memoriei eroilor neamului” (1990), al „Asociației ex-libris” din Oradea (1995) și al „Academiei Bârlădene” (1997). A avut o activitate socio-profesională diversă: controlor tehnic de calitate la Fabrica de Rulmenți din Bârlad (1 octombrie 1956 - 15 mai 1957; 1 noiembrie 1959 - 30 septembrie 1960), profesor de limba și literatura română la Școala generală Tutova - Vaslui
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
1998 - septembrie 1999) și la Colegiul Național „I. L. Caragiale” din București (septembrie 1999 - septembrie 2001). Colaborări la Radio și Televiziunea română. "Limba română". Manual pentru anul I Școli profesionale (1968); Structura stilistică a dialogului în balada populară românească", în "Școala bârlădeană", iunie 1969, Bârlad, p. 95-97; Îmbinarea principiilor pedagogice cu cele structuraliste în predarea limbii române în școala generală", în "Școala bârlădeană", iunie 1970, p.39-49, și în "Convorbiri didactice", Bacău, 7, 1998; "Bibliografia periodicelor apărute în fostele județe Tutova", Covurlui
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
Limba română". Manual pentru anul I Școli profesionale (1968); Structura stilistică a dialogului în balada populară românească", în "Școala bârlădeană", iunie 1969, Bârlad, p. 95-97; Îmbinarea principiilor pedagogice cu cele structuraliste în predarea limbii române în școala generală", în "Școala bârlădeană", iunie 1970, p.39-49, și în "Convorbiri didactice", Bacău, 7, 1998; "Bibliografia periodicelor apărute în fostele județe Tutova", Covurlui și Vaslui (manuscris, 1969); "Articole/anchete/știri" etc. care însumează preocupări ale surprinderii cotidiene, fie culturale desfășurate în localitățile actualului județ
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
și universale, apărute în periodice din țară și străinătate: „Academica”, „Jurnalul literar”, „Literatorul”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Revista Cultului Mozaic/Renașterea evreiască”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revue Roumaine”, „Viața românească” (București); „Ateneu”; „Convorbiri didactice”, „Deșteptarea”, „Fântâna Blanduziei”, „Vitraliu” (Bacău); „Academia bârlădeană” (Bârlad); „Hiperion” (Botoșani); „Steaua” (Cluj); „Convorbiri literare”, „Dacia literară” (Iași); „Căminul românesc” (Geneva - Elveția); „Minimum” (Tel Aviv - Israel). Realizator al emisiunii „Lumea cărților” la T.V. Sigma București. Participări directe la întemeierea caselor memoriale Ion Minulescu și Liviu Rebreanu din București
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
de ucenicul său, Vasile Gheorghiță. Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” a fost sfințită la 8 septembrie 2008 de către IPS Teofan Savu, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, PS Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului și PS Corneliu Bârlădeanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Hușilor, înconjurați de un sobor de 45 de preoți și diaconi. La acest eveniment au luat parte peste 10.000 credincioși din întreaga țară. Cu acest prilej, mitropolitul Teofan a acordat „Crucea Moldavă“ - pentru clerici starețului Nicodim
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
Germania), Mouleion (Franța). Ca o recunoaștere a tradiției și valorii rugby-ului de pe aceste meleaguri, Bârladul a fost gazda pentru partide internaționale. În 1963, echipa României învingea în cadrul “Cupei Păcii”, formațiile Bulgariei (70-3) și R.D.Germane (15-0), în aplauzele publicului bârlădean. La 5 mai 1985, la Bârlad, pentru prima dată în istoria sportului cu balonul oval, echipele României și Tunisiei s-au aflat față în față și tot atunci, pentru prima dată, Bârladul a fost gazda pentru o partidă din calendarul
CS Rulmentul Bârlad () [Corola-website/Science/303390_a_304719]
-
nume. Ștefan Cristea, Ilie Pascal, Virgil Mihălașcu, Spiros Spiratos, Nicolae Duță, Sergiu Bărgăunaș, Cioriciu Traian, Ion Harnagea, Luca Abutoaie sunt rugbysti bârlădeni, care au întărit loturile “B”, de Tineret și de Juniori. Nu există în rugbyul românesc echipa pe care bârlădenii să nu o fi învins de-a lungul anilor, fie că ea s-a chemat Dinamo, Steaua, Farul, U. Cluj sau R.C. Grivița. Prima victorie împotriva unei campioane s-a produs în 1965, atunci când Steaua pierdea titlul la Bârlad în
CS Rulmentul Bârlad () [Corola-website/Science/303390_a_304719]
-
mai, dar din cauza unor probleme tehnice la motor, acesta aterizează pe un teren lângă Râmnicu Sărat. După ce a fost reparata o conductă de ulei, a doua zi acesta pleacă în zbor spre Bârlad, unde este întâmpinat de o numeroasă asistență bârlădeana și din împrejurimi. Aici mai face o demonstrație de zbor și în cursul după-amiezii, zburând de lângă grădină publică peste oraș. După zbor, autoritățile orașului îi fac cadou un ceas de aur cu inscripția: "„27.V.1912, Bârlădenii aviatorului Gheorghe Negrescu
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
o numeroasă asistență bârlădeana și din împrejurimi. Aici mai face o demonstrație de zbor și în cursul după-amiezii, zburând de lângă grădină publică peste oraș. După zbor, autoritățile orașului îi fac cadou un ceas de aur cu inscripția: "„27.V.1912, Bârlădenii aviatorului Gheorghe Negrescu”". Era al cincelea raid din istoria aviației românești, a cărei existența era la început. Gheorghe Negrescu, care avea brevetul de pilot nr.2 din România, va fi, peste ani, un susținător și admirator sincer al Smarandei Brăescu
Smaranda Brăescu () [Corola-website/Science/303800_a_305129]
-
Vlahuță”, din Bârlad, precum și Societatea Culturală “Iuliu A. Zanne”, la Băsești ( Viișoara ) , cu ziarul “Glasul Nostru”. În 1932 scoate revista “Documente răzășești”, iar în Peicani ( Fălciu ) organizează Societatea Culturală “Virgil Caraivan” ( 1933 ). A efectuat săpături arheologice, a activat în cadrul Academiei Bârlădene, a colaborat la multe reviste și ziare din țară, bucurându-se de prietenia celor mai de seamă scriitori români ai timpului. A scris nuvele, povești, traduceri, scrisori, cugetări, articole și cronici. S-a stins din viața în 1966, în București
Virgil Caraivan () [Corola-website/Science/311577_a_312906]
-
și Bucovinei, Pimen Zainea, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Calinic Argatu, episcopul Argeșului, Casian Crăciun, episcopul Dunării de Jos, Laurențiu Streza, episcopul Caransebeșului, Vincențiu Ploieșteanul, episcop-vicar patriarhal, Irineu Slătineanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Râmnicului, Ioachim Băcăoanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului și Corneliu Bârlădeanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Hușilor. Cu acest prilej, biserica a fost resfințită, primind și al doilea hram - Sf. Cuvios Onufrie. Biserica "Buna Vestire" este construită din cărămidă, pe temelie din piatră de râu. Ea are plan dreptunghiular, cu o lungime de
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
sentința într-un proces sentimental, desigur fără să-și dea seama. În anul 1909, apare volumul de cântece al Nataliei Negru intitulat O primăvară, cuprinzând versuri apreciate de critică drept „idilice și confesive". Natalia Negru "luminase unele șezători ale Academiei Bârlădene, ținute fie la Bârlad, fie în unele târguri ori sate din apropiere, ca Iveștii, Corodul și Berheciul". Colaborează la revistele „Viața Românească", „Minerva", „Cumpăna", „Flacăra", „Cronica" cu articole, poezii și pagini de proză. La 2 septembrie 1909 este înființată „Societatea
Natalia Negru () [Corola-website/Science/310717_a_312046]
-
care a apărut la Tecuci în anul 1911, după care, din lipsă de colaboratori, i-a mutat redacția la Bârlad. Numai culegerile și studiile apărute sub egida Academiei Române însumează peste 4.200 pagini. În 1915, un grup de trei intelectuali bârlădeni format din , poetul George Tutoveanu și preotul Toma Chiricuță a decis înființarea unei societăți culturale pe care au numit-o „"Academia Bârlădeană"”. Începând cu anul 1918 Tudor Pamfile se stabilește la Chișinău și conduce, până în anul 1920, publicația "Cuvântul Moldovei
Tudor Pamfile () [Corola-website/Science/308889_a_310218]
-
și studiile apărute sub egida Academiei Române însumează peste 4.200 pagini. În 1915, un grup de trei intelectuali bârlădeni format din , poetul George Tutoveanu și preotul Toma Chiricuță a decis înființarea unei societăți culturale pe care au numit-o „"Academia Bârlădeană"”. Începând cu anul 1918 Tudor Pamfile se stabilește la Chișinău și conduce, până în anul 1920, publicația "Cuvântul Moldovei". Cârți scrise de sau cu participarea lui Tudor Pamfile: În Tecuci, pe str. Elena Doamna nr. 32, a fost deschisă Casa memorială
Tudor Pamfile () [Corola-website/Science/308889_a_310218]
-
le-am preluat de la generația dinaintea mea drept "falsurile lui Hașdeu"". Un prim suspect de fals în cazul plăcilor de la Sinaia este Bogdan Petriceicu Hasdeu. Despre el, P.P.Panaitescu afirmă că ar fi creat două falsuri celebre: unul este „Diploma bârlădeană”, care ar fi fost elaborată în 1134, și prin care se conferea unor negustori din Messembria dreptul de a face comerț în Moldova fără să plătească taxe, doar la Bârlad și Tecuci, iar cel de-al doilea fals ar fi
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
mai valoroase decât cele două, și nu avea nevoie să inventeze niște documente atât de banale. Dumitru Manolache, în acest sens, întreabă retoric ce ar fi vrut Hasdeu să demonstreze cu aceste documente, conchizând că pare absurd. Dar presupusa „Diploma bârlădeană” din 1134 ar fi demonstrat existența unui stat organizat pe teritoriul Moldovei cu aproape două secole înainte de „descălecatul” lui Dragoș. Având aceste „antecedente”, și pentru că vorbise despre un alfabet getic în disputa cu Grigore Tocilescu, Hasdeu figurează primul pe lista
Tăblițele de la Sinaia () [Corola-website/Science/306414_a_307743]
-
Această fontană s'a prefăcut sub pre sfințitul archiereu Melchisedec în 4 anu allu locotenenței prin iconomul Episcopiei D(e). H(uși). ierodiaconul Acatancel 1864 ”". Degradându-se în timp, cișmeaua a fost refăcută din temelie cu cheltuiala PS Veniamin Pocitan "Bârlădeanul" (arhiereu-vicar al Episcopiei Hușilor), fiind sfințită la 24 iunie 1930, la împlinirea unui an de la hirotonirea acestuia ca arhiereu. Sub pisania veche, a fost amplasată o altă inscripție cu textul: ""S'a refăcut din temelie această cișmea cu cheltuiala arhiereului
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
Episcopiei Hușilor), fiind sfințită la 24 iunie 1930, la împlinirea unui an de la hirotonirea acestuia ca arhiereu. Sub pisania veche, a fost amplasată o altă inscripție cu textul: ""S'a refăcut din temelie această cișmea cu cheltuiala arhiereului Veniamin Pocitan Bârlădeanul. S'a sfințit la împlinirea unui an dela hirotonirea sa ca arhiereu. 24 iunie 1930"". Devenit ulterior arhiereu-vicar al Mitropoliei Ungro-Vlahiei, PS Veniamin Pocitan a fost pensionat pentru limită de vârstă la 1 ianuarie 1949 de către patriarhul Justinian Marina, odată cu
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
starea studiilor istorice din acea vreme, ci și pentru a se constata talentul și spiritul vizionar al autorului. A publicat documente false despre o republică federativă la Iași, în secolul III. Astfel, Hasdeu a publicat un act, așa-numita „Diplomă Bârlădeană”, o scriere ce ar fi datat din 1134, potrivit căreia ar fi existat un principe al Bârladului, Ivancu Rotislovovici, dependent de tronul Galiției, care ar fi stăpânit șesul Moldovei. La 15 iulie 2013, Banca Națională a României a pus în circulație, cu ocazia
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]