1,758 matches
-
dat. După zâmbetul crud ce îl avea pe față, mi-am dat seama că i-ar fi plăcut să-l liniștească pe cel de pe scaun, și probabil că ar fi făcut-o dacă nu aș fi continuat: Cum te numești, băiete? Perir François, zise prompt. Am zâmbit. Și ce-mi va face mie Govar, Perir François? Te va da afară din colegiul lui, împreună cu acoliții tăi, spuse uitându-se cu dispreț la cel din spatele său. "Colegiul lui". Îmi plăcea de copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
după care spuse: Mi s-a transmis să-ți vorbesc mai întâi de afaceri, și apoi de doleanțele mele. Și cine ți-a transmis? întrebai curios. Se uită la mine aproape uimit, după care zise pe o voce înceată: Sincer, băiete, după câte am auzit, te-aș fi crezut mai deștept. Împăratul m-a trimis. Mai luă o gură de lichid, după care continuă. Trebuie să-ți spun că mâine dimineață vei primi, în cantină, pe lângă mâncare, niște cutii. Mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
chiar dacă era inutil. Dar ceea ce a pus capac la toate e faptul că ai început să-l lovești și să-i chinui trupul mort atunci când trebuia să ceri îndurare și să faci tot posibilul să-l ajuți. A avut îndrăzneala, băiete, de a... Taci! tună Sergiu. Pentru faptele comise și pentru comportarea ta, te facem vinovat de crimă! Moarte criminalului! Sentința fusese preluată de buzele fiecăruia și toți îl numeau ucigaș pe cel care stătea în centrul nostru. Rândurile au început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Dacă erați în locul nostru sunt sigur că ați fi făcut la fel. Bravo, Dimitri! El era președintele cercului șefilor de clasă și cred că era singurul care avea dreptul de a vorbi în adunarea prezentă. Orande Cosmeho? Crimă? Ce visezi, băiete? îl întrebă Arvon pe un ton foarte grosolan. Ai idee ce acuzații aduci, nu numai prestigiului acestui colegiu, dar și onoarei de a fi profesor? Ai idee ce implicații vor exista din cauza vorbelor tale? Ai face bine să ai dovezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ca mine, cu părul șaten și cu ochii albaștri. O vom lua la dreapta! Odată ce vom lua controlul școlii, voi trimite pe cineva după voi. Atunci să veniți degrabă înăuntru. Pricepi? Priceput, dar grăbește-te, că aici miroase îngrozitor. Știu, băiete. Știu. Haideți! Am condus grupul vreo o sută de metri, urmând conducta metalică. Dinăuntrul ei se auzeau niște zgomote mecanice și ritmate. Era îngrozitor să fii acolo! Era întuneric, o umezeală imperceptibilă, dar pe care o simțeai până și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
iar acești tirani din mintea mea să nu scape pentru a teroriza pe altcineva. Eu aveam să fiu închisoarea lor, nu ei a mea! Și nimic nu putea să mă oprească. Voi căuta nemurirea și o voi găsi! Ce vrei, băiete? făcu vocea cândva amabilă. Acum era zeflemitoare. Își atinsese scopul. Era cel care îi conducea pe toți. Câteva secunde fură îndeajuns pentru el să-i manipuleze pe ceilalți și să câștige sprijinul lor. PE VOI! amenințasem eu. Vocea mea tunase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
profesorii. Inspectorul nu era cu ei. Vești bune! Într-adevăr... probleme administrative. Nu era mult loc de discuții. Atmosfera era incredibil de încordată. Cererile voastre? Retragerea legilor stupide și demisia Guvernului. Zâmbi. Ce glumă bună trebuie să fi spus! Uite, băiete, viața fiicei mele o fi valorând mult, dar nici chiar atât de mult. Fiica Ministrului? Aici? În liceu? Întâi fiul Împăratului, acum fiica Ministrului... oare ce mai am de aflat? Nepotul îndepărtat al lui Napoleon? M-am uitat la Vladimir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
dar tot albăstrie. Părea chiar că oferă o ușoară strălucire. Până când ajunsese să stea față în față cu mine, se transformase într-un tânăr nu mai în vârstă decât mine. Unde ți-e calmul? Și răbdarea? Unde ți-e capul, băiete? Cu ce ton batjocoritor îmi vorbea! Mi-e rușine să cred că de la tine a pornit totul. Eterna nu va îndrăzni să mă înfrunte pe mine, primul ei stăpân. Nu-i așa, Cenușia mea? Plăselele ei păreau să se unească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
lucruri mai bune de făcut decât să pierd vremea cu trei marionete. Ce? țipă călăuza mea. Noi nu suntem prizonieri de război! Suntem reprezentanți! Stai să vezi când nu vom raporta ce dezastru politic și militar vei avea pe cap, băiete! "Băiete!"... câtă ignoranță și mândrie prost aleasă! Lipsa de experiență în astfel de situații avea cuvântul său de spus, iar eu aveam să mă folosesc din plin de ea. Aspectul politic este ultimul lucru care mă interesează în momentul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
mai bune de făcut decât să pierd vremea cu trei marionete. Ce? țipă călăuza mea. Noi nu suntem prizonieri de război! Suntem reprezentanți! Stai să vezi când nu vom raporta ce dezastru politic și militar vei avea pe cap, băiete! "Băiete!"... câtă ignoranță și mândrie prost aleasă! Lipsa de experiență în astfel de situații avea cuvântul său de spus, iar eu aveam să mă folosesc din plin de ea. Aspectul politic este ultimul lucru care mă interesează în momentul ăsta. Cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
îngălbenite de vreme. Atât de mizerabil! M-am uitat la ele. Și totuși... mâinile mele erau la fel de curate ca atunci când am intrat în subsol. Erau palide spre cristalin și venele îmi erau de un albastru înghețat. La ce te gândești, băiete? zise el amenințător. Deci îmi citește mintea." Mi-am întins mâna, îndreptând pistolul spre el. Era singura soluție logică. Și dacă tot am sufletul întinat, atunci o crimă în plus nu îl va întina mai mult. El era cel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
domnule, zise cel din față către unul mai din spate. Nu era cufundat în întuneric. Se opriră. "Domnul" se strecură printre alți zece soldați și Gardieni și îl luă de grumaz pe un adolescent pirpiriu și un pic înspăimântat. Uite, băiete, care-i treaba! Ne-ai zis că ne vei conduce la intrarea subterană în colegiu. Deja ne-ai pierdut o dată când am luat-o pe un coridor greșit. Acum ne întoarcem pe un altul! Pe unde naiba ai intrat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
a gândi au dus la exasperare sistemele financiare ale globului pământesc și în tot acest timp n-ai făcut nimic altceva decât să suprimi orice voce care se ridica din murmurul nemulțumirilor ca să-ți dea un semnal de alarmă. Ascultă, băiete, lucrurile n-au mers... Lucrurile n-au mers rău? Au mers chiar foarte bine? De aia atâtea provincii au venit de bunăvoie la fostul mod de guvernare! Le era dor de greul Imperiului, nu? I-ați manipulat pe toți! Gregory
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
stârni lui Maigret un zâmbet resemnat. Îi promisese lui Rian și se ținea de cuvânt. — Urcăm? Îl găsi pe polițist sprijinit cu spatele de perete. Tânărul luă imediat poziție de drepți, În timp ce suspectul se uită pe rând la amândoi. — Mulțumesc, băiete. Poți pleca. Lecoeur Își ocupă locul și, un moment, aranjă blocnotesul, creionul și aparatul telefonic. — V-am oferit câteva minute să reflectați, domnule Pélardeau. Nu vreau să vă presez cu Întrebări care să vă oblige să recunoașteți. Deocamdată, Încerc să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
lui, pentru că mai întâi vrea să vorbească cu el, cum n-au mai vorbit de mult, iar apoi trebuie neapărat să-i spună cuiva despre interviul de azi, dacă vrea să nu explodeze. ― Rich? Eu sunt. ― Ben! Ce mai faci, băiete? Așa își vorbesc cei doi. Sunt bine, Rich, tu? ― Merge, Ben, merge. Nu te-am mai văzut de nu știu când, ce-ai mai făcut? ― De fapt, am vești. Vocea lui Richard se transformă în șoaptă. ― Cunosc un medic bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
de când plecat-ai, sburător cu negre plete, Ș-ai uitat de soarta mândrei, iubitoarei tale fete! Și pe câmpul gol el vede un copil umblând desculț Și cercând ca să adune într-un cârd bobocii mulți. {EminescuOpI 84} - " Bună vreme, măi băiete! " - " Mulțămim, voinic străin! " - " Cum te chiamă, măi copile? " - " Ca pe tată-meu - Călin; Mama-mi spune cîte-odată, de-o întreb: a cui-s, mamă? Sburătoru-ți este tată și pe el Călin îl chiamă". Când l-aude numai dânsul își știa
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
urât. Primul soldat: Crezi că eu nu? Am văzut o grămadă. Și vă zic, el s-a ținut bine azi. [Al doilea soldat roman Îi zâmbește cârciumarului evreu.] Al doilea soldat: Da’ știu că ești un creștin În toată regula, băiete. Primul soldat: Sigur, tu țin-te de glume. Da’ ascultă ce-ți zic. S-a ținut bine azi. Al doilea soldat: Mai bem niște vin? [Cârciumarul Își ridică privirile În așteptare. Al treilea soldat roman stă cu capul În jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
acolo când venise. Era un băiat de vreo șaișpe ani. Când intrase, avea capul descoperit și era foarte agitat și speriat, Însă părea și foarte hotărât. Avea părul cârlionțat, era bine făcut și avea niște buze mari. — Care-i problema, băiete? Îl Întrebase doctorul Wilcox. — Vreau să fiu castrat, spusese băiatul. — De ce? Îl Întrebase doctorul Fischer. — M-am tot rugat și am făcut tot ce puteam face, dar nimic nu mi-e de ajutor. În ce privință să-ți fie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
dorință Îngrozitoare? — Care mă face s-ajung În starea aia. În starea aia pe care n-o pot Împiedica. Toată noaptea mă rog să se oprească. Și ce se-ntâmplă mai exact? Întrebase Doc Fischer. Băiatul Îi povesti. — Ascultă bine, băiete, Îi spuse Doc Fischer. Nu e nimic În neregulă cu tine. E normal ce ți se-ntâmplă. Nu-i nimic rău În asta. — Ba e rău. E un păcat Împotriva purității. Un păcat În fața Domnului și Mântuitorului nostru. — Nu, Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Oh, mai du-te și tu-n..., Începu doctorul Wilcox. — Nu vă aud când vorbiți așa, Îi spuse demn băiatul doctorului Wilcox. Nu vreți s-o faceți dumneavoastră, vă rog? Îi spuse lui Doc Fischer. — Nu. Doar ți-am zis, băiete. — Scoate-l de-aici, spuse doctorul Wilcox. — Plec singur, spuse băiatul. Nu mă atingeți. Ies singur. Asta se Întâmpla pe la cinci după-amiaza, cu o zi Înainte. — Și ce s-a Întâmplat? Întrebai. — Păi pe la unu noaptea l-am internat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
accent texan și inflexiuni chinezești Îi gângurise: „Bună, păsărel, te simți singur În seara asta?“. Și, deși fusese tentat, Harry era veterinar și știa foarte bine care sunt căile cele mai prielnice pentru transmiterea paraziților și a virușilor mortali. Jos, băiete. Bravo. Bennie Trueba y Cela primise un telefon asemănător care-l făcuse să râdă din toată inima. „Drăguțo, chiar ai greșit adresa“, Îi spusese el. Bennie avea circumferința taliei și implicit robustețea mamei lui texane și buzele senzuale și gesturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
-te și ascultă-mă: trebuie să alergi la magister. Spune-i că am luat colina, dar avem nevoie urgentă de întăriri, în special arcași și infanterie care să-i protejeze, fiindcă dușmanul pregătește un atac în forță. Du-te! Aleargă, băiete! în timp ce ordonanța sa se îndepărta în galop, Sebastianus aruncă o privire către aliniamentul romano-vizigot și constată că întreaga armată înainta încă foarte lent pe câmpie. După cât se părea, unitatea sa era singura care fusese deja angajată în luptă. Datianus îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
său se lăsă pe vine și se aplecă deasupra sa, îl recunoscu imediat și dădu să vorbească, dar nu reuși. Lui Sebastianus îi fu de ajuns o privire scurtă ca să înțeleagă că rana nu-i mai dădea nici o speranță. — Curaj, băiete! îi spuse, luându-i o mână. Vitalius făcu semn cu capul, apoi o mică grimasă, care spunea că înțelesese; pe urmă spuse ceva, dar cu o voce atât de stinsă și sugrumată, încât Sebastianus nu auzi. Tulburat, îl întrebă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
lemn Îți aprinse o țigară, privind la cele două zaruri cu oarecare reproș. Le luă În mână, Închise ochi, dându-le drumul să se rostogolescă de-a lungul păturii. Atunci când zarurile se așezară, cu vocea metalică propuse Balaurului: „Citește, tu băiete...!” Cu ochii holbați de uimire, acesta strigă: „6 : 6...!!” „Ce parodie, izbucni el Într-un râs isteric. Prea târziu...Dar, niciodată nu-i prea târziu... Izbucni În hohot de râs, privind la Doctor care categorisea câștigul În ordinea lui crescătoare
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
către pumnalul alăturat. Deodată, nervii săi cedară. Cu mâinile ridicate deasupra capului, se prăbuși În direcția armei...!! Atunci Balaurul, care se afla În apropiere și urmărise scena, cu o fulgerătoare lovitură de picior Îndepărtă cuțitul!! Evident impresionat, Balaurul Îl dojeni: „Băiete, mă dezamăgești...!” „Controlează-ți nervii...!” - Îl mustră și Cap de mort. Gazda Își șterse fruntea de transpirație, rostind. „A trecut...” Își mai aprinse o țigară, Încercând să-și revină la normal. Observându-l pe Tony Pavone În colțul său, i
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]