2,818 matches
-
urmăresc, într-o viziune de ansamblu, raporturile dintre evenimente, instituții, mentalități, specificitate locală și unitatea națională. Dată fiind perspectiva, este explicabilă preocuparea cercetătorului pentru completarea tabloului cu aspecte aparținând vieții literare a zonei. Unei asemenea exigențe îi răspunde antologia Literatura bănățeană de la început până la Unire (1582-1918), editată în 1940. Autorul concepe dezvoltarea literaturii bănățene în strânsă corelație cu istoria provinciei, periodizarea provenind de aici: Vechea literatură bănățeană (1582-1700), Renașterea (1808-1850), ce îi cuprinde pe Mihail Roșu, Paul Iorgovici, Dimitrie Țichindeal și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290008_a_291337]
-
și unitatea națională. Dată fiind perspectiva, este explicabilă preocuparea cercetătorului pentru completarea tabloului cu aspecte aparținând vieții literare a zonei. Unei asemenea exigențe îi răspunde antologia Literatura bănățeană de la început până la Unire (1582-1918), editată în 1940. Autorul concepe dezvoltarea literaturii bănățene în strânsă corelație cu istoria provinciei, periodizarea provenind de aici: Vechea literatură bănățeană (1582-1700), Renașterea (1808-1850), ce îi cuprinde pe Mihail Roșu, Paul Iorgovici, Dimitrie Țichindeal și C. Diaconovici-Loga, Epigonii și Creatorii: Gheorghe Bocu, Ioan Popovici-Bănățeanul, Victor Vlad Delamarina, Aurel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290008_a_291337]
-
cu aspecte aparținând vieții literare a zonei. Unei asemenea exigențe îi răspunde antologia Literatura bănățeană de la început până la Unire (1582-1918), editată în 1940. Autorul concepe dezvoltarea literaturii bănățene în strânsă corelație cu istoria provinciei, periodizarea provenind de aici: Vechea literatură bănățeană (1582-1700), Renașterea (1808-1850), ce îi cuprinde pe Mihail Roșu, Paul Iorgovici, Dimitrie Țichindeal și C. Diaconovici-Loga, Epigonii și Creatorii: Gheorghe Bocu, Ioan Popovici-Bănățeanul, Victor Vlad Delamarina, Aurel C. Popovici, Cassian R. Munteanu și Mihail Gașpar. Capitolul Istoriografia bănățeană încheie antologia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290008_a_291337]
-
Vechea literatură bănățeană (1582-1700), Renașterea (1808-1850), ce îi cuprinde pe Mihail Roșu, Paul Iorgovici, Dimitrie Țichindeal și C. Diaconovici-Loga, Epigonii și Creatorii: Gheorghe Bocu, Ioan Popovici-Bănățeanul, Victor Vlad Delamarina, Aurel C. Popovici, Cassian R. Munteanu și Mihail Gașpar. Capitolul Istoriografia bănățeană încheie antologia. Textele de prezentare conțin un comentariu succint, bibliografia operei, referințele critice și sunt urmate de un corpus de texte reprezentative. Informația este clară, stilul concis, aparatul critic alcătuit cu acribie, lucrarea fiind un instrument de lucru încă util
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290008_a_291337]
-
București, 1940; Nicolae Tincu Velia (1816-1867). Viața și opera lui, București, 1945; Revoluția de la 1848-1849 în Banat, București, 1968; Monografia Mitropoliei Banatului, pref. Nicolae, mitropolitul Banatului, Timișoara, 1977; Catedrala Mitropoliei Banatului (în colaborare), Timișoara, 1979; Unitatea poporului român. Contribuții istorice bănățene, Timișoara, 1980. Antologii, ediții: Literatura bănățeană de la început până la Unire (1582-1918), Timișoara, 1940; Sever Bocu, Drumuri și răscruci, II, partea I, pref. edit., București, 1945; Eftimie Murgu, Scrieri, pref. edit., București, 1969; Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290008_a_291337]
-
Viața și opera lui, București, 1945; Revoluția de la 1848-1849 în Banat, București, 1968; Monografia Mitropoliei Banatului, pref. Nicolae, mitropolitul Banatului, Timișoara, 1977; Catedrala Mitropoliei Banatului (în colaborare), Timișoara, 1979; Unitatea poporului român. Contribuții istorice bănățene, Timișoara, 1980. Antologii, ediții: Literatura bănățeană de la început până la Unire (1582-1918), Timișoara, 1940; Sever Bocu, Drumuri și răscruci, II, partea I, pref. edit., București, 1945; Eftimie Murgu, Scrieri, pref. edit., București, 1969; Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului (în colaborare cu Radu Constantinescu), I-II, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290008_a_291337]
-
partea I, pref. edit., București, 1945; Eftimie Murgu, Scrieri, pref. edit., București, 1969; Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului (în colaborare cu Radu Constantinescu), I-II, pref. Nicolae, mitropolitul Banatului, Timișoara, 1980. Repere bibliografice: p.p.b. [Pavel P. Bellu], „Literatura bănățeană de la început până la Unire (1582-1918)”, „Luceafărul”, 1940, 8-10; T.T. [Traian Topliceanu], „Literatura bănățeană de la început până la Unire (1582-1918)”, „Luceafărul”, 1940, 11-12; Corneliu Crăciun, Pictura și literatura bănățeană prezentate în evoluția lor istorică, RFR, 1941, 5; Encicl. istoriografiei rom., 307; Scrisoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290008_a_291337]
-
Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului (în colaborare cu Radu Constantinescu), I-II, pref. Nicolae, mitropolitul Banatului, Timișoara, 1980. Repere bibliografice: p.p.b. [Pavel P. Bellu], „Literatura bănățeană de la început până la Unire (1582-1918)”, „Luceafărul”, 1940, 8-10; T.T. [Traian Topliceanu], „Literatura bănățeană de la început până la Unire (1582-1918)”, „Luceafărul”, 1940, 11-12; Corneliu Crăciun, Pictura și literatura bănățeană prezentate în evoluția lor istorică, RFR, 1941, 5; Encicl. istoriografiei rom., 307; Scrisoare de la I. D. Suciu. 1981, ADLTR, S-22. S.I.-J.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290008_a_291337]
-
Nicolae, mitropolitul Banatului, Timișoara, 1980. Repere bibliografice: p.p.b. [Pavel P. Bellu], „Literatura bănățeană de la început până la Unire (1582-1918)”, „Luceafărul”, 1940, 8-10; T.T. [Traian Topliceanu], „Literatura bănățeană de la început până la Unire (1582-1918)”, „Luceafărul”, 1940, 11-12; Corneliu Crăciun, Pictura și literatura bănățeană prezentate în evoluția lor istorică, RFR, 1941, 5; Encicl. istoriografiei rom., 307; Scrisoare de la I. D. Suciu. 1981, ADLTR, S-22. S.I.-J.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290008_a_291337]
-
a Uniunii Scriitorilor care apare la Timișoara, lunar în intervalul ianuarie 1964 - mai 1972, săptămânal între 4 mai 1972 și octombrie 1992, bilunar între 8 octombrie 1992 și 14 iulie 1993 și iarăși lunar din 28 iulie 1993; continuă „Scrisul bănățean” (1949-1963). Redactor-șef: Al. Jebeleanu (1964 - 1971), Ion Arieșanu (1971 - 1989). Primul colegiu de redacție este alcătuit din Anghel Dumbrăveanu (secretar general de redacție, apoi redactor-șef adjunct), Nicolae Ciobanu, Andrei A. Lillin, Damian Ureche, Paul Eugen Banciu, Ignat Bociort
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
cărora în 1985 li se adaugă „Semenicul”, editate - cu mici întreruperi - până în 1989. O serie nouă a revistei este inaugurată imediat după decembrie 1989, primul număr - din 27 decembrie 1989 - purtând mențiunea „Ediție specială”. El conține o Declarație a scriitorilor bănățeni: „În numele scriitorilor români care au aderat la principiile exprimate prin declarația Consiliului de Salvare Națională, aducem la cunoștință formarea Societății Scriitorilor Români din Banat [...]. Câmpul de exprimare al Societății Scriitorilor Români din Banat este revista «Orizont».” Aceasta este urmată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
ș.a. Semnificativă este tendința colectivului redacțional de a alcătui numere tematice, menite să acopere zone de interes imediat și, în aceeași măsură, să abordeze subiecte de interes regional, care să aducă un plus de culoare locală în definirea spațiului cultural bănățean. Alți colaboratori: Liviu Țeghiu, Sorin Tomuța, Eugen Dorcescu, Eugen Bunaru, Maria Niță, Ileana Oancea. N.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
părinte, că avem treabă! Ne grăbim! Părintele își făcu cruce: „Doamne, fie voia Ta!”. Mașina trecu Dunărea și spre amiază ajunse la lunca Călmățuiului, într-o colonie de deportați, patruzeci de familii, aduse de prin toate regiunile țării, mai ales bănățeni și români macedoneni. Erau cazați în barăci, unele din lemn, altele din cărămidă, făcute încă de nemți în timpul războiului. Oamenii se strânseră în piațeta coloniei. V-am adus preot, a zis colonelul. Să vă mai plângeți că n-are cine
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Drumul femeii”, „Universul literar”, „Reporter”, „Dacia nouă”, „Revista Fundațiilor Regale”. A fost prim-redactor și coeditor la săptămânalul independent „Atlas” (1936), interzis după câteva numere pentru agresivitatea unor intervenții. După război semnătura îi poate fi întâlnită în „Drapelul”, „Orizont”, „Luptătorul bănățean”, „Lupta CFR”, „Flacăra”, „Iașul literar”, „Teatrul”, „Veac nou”, „Gazeta literară”. A fost secretar al Uniunii Scriitorilor (1948-1950), scurtă vreme director al Teatrului Național din Iași (1951), redactor, apoi redactor-șef la „Revue roumaine” (1952-1963). În 1946 a alcătuit antologia Poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
un fel de leurdă, urzici, alea grecești, de ies mai tîrziu, mai bune ca alea românești, dar să le bați ca pe icre! bărbatu-meu știe turcește, numai eu n-am învățat nici o limbă, decît românește știu, da, cu accent bănățean! păi, doamnă, noi sîntem rudari! Luni, 24 aprilie, ora 7,26, în personalul Tîrgu Mureș Gheorgheni, în stația Tîrgu Mureș, scoarța transport piele de elefant mumificată, întărită cu șine, porii soarelui ies pe cute, le face vii, înverzește, lucrurile în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la București. După o perioadă în care a lucrat ca tăietor de lemne la pădure și muncitor în întreprinderi forestiere și miniere, intră corector la ziarul „Flacăra roșie” din Arad (1957-1961), de unde trece tot corector, ulterior redactor, la revista „Scrisul bănățean” (devenită „Orizont”) până în 1982, când este scos din funcție din cauza unor tentative de trecere clandestină a frontierei, pentru care suferă și o condamnare. Debutează în 1958 cu versuri la „Scrisul bănățean”, și editorial în 1964 cu placheta Temperamentul primăverii. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
de unde trece tot corector, ulterior redactor, la revista „Scrisul bănățean” (devenită „Orizont”) până în 1982, când este scos din funcție din cauza unor tentative de trecere clandestină a frontierei, pentru care suferă și o condamnare. Debutează în 1958 cu versuri la „Scrisul bănățean”, și editorial în 1964 cu placheta Temperamentul primăverii. A colaborat la „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Ramuri”, „România literară”, „Tribuna”, „Familia”, „Ateneu”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Tomis” ș.a. A scris și la publicații din Iugoslavia („Libertatea”, „Lumina”, „Polja”), Bulgaria („Literaturen front”) și Ungaria („Népsabadszág
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
literară”, „Tribuna”, „Familia”, „Ateneu”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Tomis” ș.a. A scris și la publicații din Iugoslavia („Libertatea”, „Lumina”, „Polja”), Bulgaria („Literaturen front”) și Ungaria („Népsabadszág”). A mai semnat Daniel Jaleș, Dan Udrea. Începând din 1991 a ținut în cotidianul „Renașterea bănățeană” rubricile „Nod în papură” (zilnic) și „La Boema” (săptămânal). În 1992, împreună cu Petru Regep și Constantin Cazmiuc, a editat revista „Timișoara, mon amour” (două numere). A fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara (1971, 1979). Deficiențele primei cărți a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
volumele de versuri pentru copii Balada neatârnării (1977), Pescarii de pe apa de argint (1989) și o culegere de epigrame, Mofturi de privighetoare (1992). Postum a apărut Nod în papură (2001), unde editorul a reunit poeziile tipărite după 1991 în „Renașterea bănățeană”, la rubrica aleasă a da și numele cărții. Sunt aici texte concise, alcătuite mai ales din câte două catrene, care surprind cu vervă aspecte cotidiene ale perioadei de tranziție. SCRIERI: Temperamentul primăverii, pref. Ion Dodu Bălan, București, 1964; Invitație la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
proză. Dintr-o nouă călătorie în Banat trimitea lui C. Beldie epistole cu impresii, care sunt date la iveală în „Ideea europeană”. A mai colaborat la „Flacăra”, „Cuvântul liber” și „Cugetul românesc”. Succesul însemnărilor publicate în presă sub titlul Scrisori bănățene a determinat-o pe autoare să le strângă într-un volum dar, chiar în ajunul apariției lui, în urma unei crize pasionale, ea și-a luat zilele. Mai târziu, în 1946, C. Beldie a făcut cunoscute, în „Revista Fundațiilor Regale”, fragmente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
atins integral, căci I. are un spirit de observație de o rară acuitate, știe să culeagă informațiile necesare și are darul descrierii plastice, într-o frază amplă, cu un vocabular suplu, bogat. Aceste însușiri frapează și mai mult în Scrisori bănățene care, măcar inițial, fuseseră destinate unui prieten și, astfel, ignorau constrângerile, prejudecățile și conveniențele. Plasticitatea expunerii este aici sporită, contribuind la aceasta pitorescul, frumusețea „vederilor”, peisajul însuși, dar ceea ce câștigă definitiv este verva, umorul bonom, împrumutat parcă și el de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
constrângerile, prejudecățile și conveniențele. Plasticitatea expunerii este aici sporită, contribuind la aceasta pitorescul, frumusețea „vederilor”, peisajul însuși, dar ceea ce câștigă definitiv este verva, umorul bonom, împrumutat parcă și el de la oamenii locurilor. Un rol major îl au, de asemenea, regionalismele bănățene, pe care autoarea nu doar le percepe cu maximă precizie, ci le adoptă până la identificarea cu vorbitorii acestui grai. Ultimele însemnări de călătorie, Prin Țara Oltului și Cetatea Cibinului, relevă un colorit mai sobru și, deși păstrează unele elemente de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
deși păstrează unele elemente de stil epistolar și de jurnal intim, se apropie mai mult de reportajul literar. Originală, cu deosebite virtuți artistice, proza rămasă de la I. îi asigură autoarei un loc important în memorialistica de călătorie românească. SCRIERI: Scrisori bănățene, București, 1924; ed. îngr. și pref. Petre Pascu, Timișoara, 1975. Repere bibliografice: Claudia Millian, Recitind „Scrisorile bănățene” de Cora Irineu, ALA, 1922, 105; Camil Petrescu, „Scrisori bănățene” de Cora Irineu, RVVR, 1924, 4; Sadoveanu, Cărți, I, 164-165; Perpessicius, Opere, II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
literar. Originală, cu deosebite virtuți artistice, proza rămasă de la I. îi asigură autoarei un loc important în memorialistica de călătorie românească. SCRIERI: Scrisori bănățene, București, 1924; ed. îngr. și pref. Petre Pascu, Timișoara, 1975. Repere bibliografice: Claudia Millian, Recitind „Scrisorile bănățene” de Cora Irineu, ALA, 1922, 105; Camil Petrescu, „Scrisori bănățene” de Cora Irineu, RVVR, 1924, 4; Sadoveanu, Cărți, I, 164-165; Perpessicius, Opere, II, 101-103, 261-262; Iorga, Ist. lit., II, 335; Predescu, Encicl., 445; Petre Pascu, Cuvânt înainte, în Cora Irineu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
îi asigură autoarei un loc important în memorialistica de călătorie românească. SCRIERI: Scrisori bănățene, București, 1924; ed. îngr. și pref. Petre Pascu, Timișoara, 1975. Repere bibliografice: Claudia Millian, Recitind „Scrisorile bănățene” de Cora Irineu, ALA, 1922, 105; Camil Petrescu, „Scrisori bănățene” de Cora Irineu, RVVR, 1924, 4; Sadoveanu, Cărți, I, 164-165; Perpessicius, Opere, II, 101-103, 261-262; Iorga, Ist. lit., II, 335; Predescu, Encicl., 445; Petre Pascu, Cuvânt înainte, în Cora Irineu, Scrisori bănățene, Timișoara, 1975, 5-17; Șerban, Ispita, 223-225; Veronica Porumbacu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]