2,820 matches
-
piftie de pasăre, bacon cu ficăței, bule de cașcaval, chifteluțe cu susan, ruladă florentină, ardei liptauer, tartine cu icre, bărcuțe cu vinete, salam, măsline și roșii), piept parizian de curcan, mușchiuleț împănat de porc, cartofi franțuzești, murături asortate, pâine, sărmăluțe bănățene, ciorbă de potroace, desert (tort glacé cu înghețată și frișcă), platou cu fructe, alune și cașcaval, băuturi (cocteil, vin, șampanie, apă minerală și cafea) l Discoteca Park Place (Bd. Mihai Viteazul nr. 1/bis, tel. 201 058), 200 lei/pers
Agenda2005-50-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/284486_a_285815]
-
cu icre roșii, șuncă de casă, chifteluțe speciale, brânză gorgonzola, șvaițer, ananas cu șuncă presată, șunculiță țărănească, roșii cu vinete, ardei cu brânză liptauer), aperitiv cald (ficăței în bacon, clătite cu carne, clătite cu ciuperci), file de șalău menuer, sărmăluțe bănățene cu mămăliguță, friptură de porc la tavă, piept de curcan umplut cu fructe, cartofi natur, salată de murături asortate, chifle, desert Surpriză, bar (șampanie, vin) consumație la alegere (30 lei) l Restaurantul Via Aurelia - Marele Volan (Calea Șagului DN 59
Agenda2005-50-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/284486_a_285815]
-
a fost distins drept Artistul Plastic al Anului 2005, iar Claudia Borțun a obținut trofeul Pariu cu viitorul. Inaugurare l Muzeul din Cenad Cu prilejul aniversării a doi ani de la înființarea Asociației Concordia din Cenad, „Casa germană“ din această localitate bănățeană a găzduit recent o serie de manifestări culturale organizate de asociația sărbătorită, cu sprijinul Consiliul Local și al Primăriei Cenad. Un moment foarte important pentru viața culturală a comunei l-a constituit, evident, și inaugurarea muzeului localității. Amenajarea și pregătirea
Agenda2005-50-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284475_a_285804]
-
Pagină realizată de DUȘAN bAISKI Literatura dialectală bănățeană - fenomen insolit, fără echivalent La givan cu prov. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, zis și uica Niță, zis și Colă lu' Tutubă, unul dintre cei mai cunoscuți autori în grai Pentru mulți dintre noi, este îndeajuns o singură vorbă în
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
insolit, fără echivalent La givan cu prov. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, zis și uica Niță, zis și Colă lu' Tutubă, unul dintre cei mai cunoscuți autori în grai Pentru mulți dintre noi, este îndeajuns o singură vorbă în grai bănățean pentru a ne întoarce în copilărie. Din păcate, tot mai puțină lume vorbește în grai și tot mai numeroși sunt cei care stâlcesc vorbele din dorința de a fi originali. Tocmai de aceea sunt necesari scriitori și cercetătorii în grai
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
pentru a ne întoarce în copilărie. Din păcate, tot mai puțină lume vorbește în grai și tot mai numeroși sunt cei care stâlcesc vorbele din dorința de a fi originali. Tocmai de aceea sunt necesari scriitori și cercetătorii în grai bănățean, singurii în stare să salveze ceea ce se mai poate salva sub asediul mijloacelor de comunicare în masă. Cu cine altcineva să stai de vorbă despre literatura dialectală bănățeană dacă nu cu un scriitor în grai? Și nu cu unul oarecare
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
fi originali. Tocmai de aceea sunt necesari scriitori și cercetătorii în grai bănățean, singurii în stare să salveze ceea ce se mai poate salva sub asediul mijloacelor de comunicare în masă. Cu cine altcineva să stai de vorbă despre literatura dialectală bănățeană dacă nu cu un scriitor în grai? Și nu cu unul oarecare, ci cu un specialist în domeniu. Este vorba despre Colă lu’ Tutubă, cel pe care-l știe lumea de la Radio Timișoara, de la cenaclul radiofonic „Gura satului“, sau cu
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
pe care-l știe lumea de la Radio Timișoara, de la cenaclul radiofonic „Gura satului“, sau cu uica Niță de la Televiziunea „Analog“, cel care povestește așa de frumos despre oameni și întâmplări de la sat, nu în limba literară, ci în dulcele grai bănățean. Uica Niță și Colă lu’ Tutubă sunt personaje întruchipate de către însuși prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, un expert în domeniu. Literatura dialectală bănățeană, spune interlocutorul, începe propriu-zis după „momentul“ Dimitrie V. Păcățianu, autor dialectal în proză. Acesta a scris
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
de frumos despre oameni și întâmplări de la sat, nu în limba literară, ci în dulcele grai bănățean. Uica Niță și Colă lu’ Tutubă sunt personaje întruchipate de către însuși prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, un expert în domeniu. Literatura dialectală bănățeană, spune interlocutorul, începe propriu-zis după „momentul“ Dimitrie V. Păcățianu, autor dialectal în proză. Acesta a scris bănățenește în anii 1889-1901, fiind menționat de Atanasie Marienescu în „Dialectul român bănățean“ (Lugoj, 1902), alături de un alt prozator dialectal, care a semnat cu
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, un expert în domeniu. Literatura dialectală bănățeană, spune interlocutorul, începe propriu-zis după „momentul“ Dimitrie V. Păcățianu, autor dialectal în proză. Acesta a scris bănățenește în anii 1889-1901, fiind menționat de Atanasie Marienescu în „Dialectul român bănățean“ (Lugoj, 1902), alături de un alt prozator dialectal, care a semnat cu numele de Florinel mai multe nuvele considerate de Marienescu drept „documente asupra vorbirii lugojene“. Ziarul „Dreptatea“ a publicat în 1894 o serie de dezbateri și texte dialectale, culminând cu
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
serie de dezbateri și texte dialectale, culminând cu îndemnul din articolul-program „Turvin lingvistic“: „Las să se prăbușească în vilait șipotul zătătoritelor noastre provincialisme și să fecunde câmpia largă a limbei românești“. La rândul său, Gabriel Țepelea avea să scrie: „Scriitorii bănățeni, conștienți de calitățile și limitele graiului local, n-au abordat în fond decât teme legate de viața bănățeană pentru care idiomul local devenea unica haină posibilă“. În 1895, Titu Maiorescu a consacrat un studiu amplu celui dintâi scriitor bănățean: Ion
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
vilait șipotul zătătoritelor noastre provincialisme și să fecunde câmpia largă a limbei românești“. La rândul său, Gabriel Țepelea avea să scrie: „Scriitorii bănățeni, conștienți de calitățile și limitele graiului local, n-au abordat în fond decât teme legate de viața bănățeană pentru care idiomul local devenea unica haină posibilă“. În 1895, Titu Maiorescu a consacrat un studiu amplu celui dintâi scriitor bănățean: Ion Popovici Bănățeanul, subliniind „prevalența limitelor graiului bănățean“ la acest prim scriitor modern provenit din Banat. Același Maiorescu l-
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
Scriitorii bănățeni, conștienți de calitățile și limitele graiului local, n-au abordat în fond decât teme legate de viața bănățeană pentru care idiomul local devenea unica haină posibilă“. În 1895, Titu Maiorescu a consacrat un studiu amplu celui dintâi scriitor bănățean: Ion Popovici Bănățeanul, subliniind „prevalența limitelor graiului bănățean“ la acest prim scriitor modern provenit din Banat. Același Maiorescu l-a invitat să citească nuvela „În lume“ la „Junimea“. A fost o sărbătoare literară. Iată ce nota mentorul „Junimii“: „De la început
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
local, n-au abordat în fond decât teme legate de viața bănățeană pentru care idiomul local devenea unica haină posibilă“. În 1895, Titu Maiorescu a consacrat un studiu amplu celui dintâi scriitor bănățean: Ion Popovici Bănățeanul, subliniind „prevalența limitelor graiului bănățean“ la acest prim scriitor modern provenit din Banat. Același Maiorescu l-a invitat să citească nuvela „În lume“ la „Junimea“. A fost o sărbătoare literară. Iată ce nota mentorul „Junimii“: „De la început ne-a încântat cumpătarea, aș zice liniștea intensivă
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
românească, plină de miez, care mai ales pe cei deprinși și cu alte limbi îi trezește ca din vis și le dă impresia unei vieți sufletești de cea mai mare adâncime a simțirii“. Fără a fi autori de literatură dialectală bănățeană propriu-zisă, scriitori precum Ion Popovici Bănățeanul, Aurel Contrea, Virgil Birou, iar pe cel mai înalt postament, Sorin Titel, rămân bănățeni prin componenta tematică dominantă a operei, prin orizontul imagistic, prin turnura gândului și printr-un anume ethos al provinciei lor
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
Bănățeanul, Aurel Contrea, Virgil Birou, iar pe cel mai înalt postament, Sorin Titel, rămân bănățeni prin componenta tematică dominantă a operei, prin orizontul imagistic, prin turnura gândului și printr-un anume ethos al provinciei lor de baștină. Acea turnură specifică bănățeană a gândului (despre care Maiorescu spune că e sesizabilă mai ales de către cei deprinși și cu alte limbi) este un indiciu suficient de clar că literatura bănățeană are o identitate a ei, bine ilustrată, care rămâne ca atare și căreia
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
și printr-un anume ethos al provinciei lor de baștină. Acea turnură specifică bănățeană a gândului (despre care Maiorescu spune că e sesizabilă mai ales de către cei deprinși și cu alte limbi) este un indiciu suficient de clar că literatura bănățeană are o identitate a ei, bine ilustrată, care rămâne ca atare și căreia, în cazul adevăratei literaturi dialectale, îi concrește (nu doar îi adaugă) veșmântul și atributele rostirii bănățenești, spune Boldureanu. În 1974, Gabriel Țepelea avea să precizeze: „O literatură
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
creeze prin intermediul dialectului valori estetice ca orice literatură, nu poate fi așteptată la noi“. Această profeție pesimistă, emisă în plin comunism, avea să fie infirmată după Revoluția din decembrie 1989. Cel care a inițiat un proiect privind relansarea literaturii dialectale bănățene este criticul literar timișorean Cornel Ungureanu. Proiectul în cauză vizează în principal alcătuirea și editarea mai multor volume antologice însoțite de studii critice, precum și manifestări în care să se pună în evidență dimensiunea spectaculară a vieții acestei literaturi. Reperul valoric
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
Proiectul în cauză vizează în principal alcătuirea și editarea mai multor volume antologice însoțite de studii critice, precum și manifestări în care să se pună în evidență dimensiunea spectaculară a vieții acestei literaturi. Reperul valoric propus de critic este poetul dialectal bănățean Marius Munteanu, al cărui volum antologic a apărut în 2003, beneficiind de o postfață de Cornel Ungureanu și de cronologie și glosar de Ioan Viorel Boldureanu. Următorul urmează să cuprindă o antologie riguroasă a literaturii dialectale de la începuturi până la Marius
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
în 2003, beneficiind de o postfață de Cornel Ungureanu și de cronologie și glosar de Ioan Viorel Boldureanu. Următorul urmează să cuprindă o antologie riguroasă a literaturii dialectale de la începuturi până la Marius Munteanu. Iar cel de-al treilea - literatura dialectală bănățeană actuală, selecție antologică severă, raportată la aceleași coordonate valorice. În postfața la volumul antologic al lui Marius Munteanu, Cornel Ungureanu a notat: „Unirea a produs o breșă în diversitatea culturii provinciilor românești (prin imperativul unității limbii și culturii românești al
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
căror nou și unic centru îl reprezintă Bucureștiul)“. Această „breșă“ explică de ce, deși în perioada 1920-1990, s-a scris destul de multă gazetărie rurală, „poezie“ și „umor“ în grai, „valorile proprii și specifice adăugate la ceea ce este cu adevărat literatura dialectală bănățeană au fost rare, prea de tot puține, dacă nu chiar inexistente“. Cu toate acestea, afirmă Boldureanu, „printr-un gest singular, directorul din acea vreme al Editurii Facla, prozatorul bănățean Ion Marin Almăjan, reușește să adune selectiv și să publice un
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
proprii și specifice adăugate la ceea ce este cu adevărat literatura dialectală bănățeană au fost rare, prea de tot puține, dacă nu chiar inexistente“. Cu toate acestea, afirmă Boldureanu, „printr-un gest singular, directorul din acea vreme al Editurii Facla, prozatorul bănățean Ion Marin Almăjan, reușește să adune selectiv și să publice un volumaș din poezia dialectală a lui Marius Munteanu, «Cântări dă noapce bună» (1984), cuprinzând poezie lirică și parodii după câțiva poeți bănățeni - toate în veșmântul rostirii bănățene“. Marius Munteanu
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
din acea vreme al Editurii Facla, prozatorul bănățean Ion Marin Almăjan, reușește să adune selectiv și să publice un volumaș din poezia dialectală a lui Marius Munteanu, «Cântări dă noapce bună» (1984), cuprinzând poezie lirică și parodii după câțiva poeți bănățeni - toate în veșmântul rostirii bănățene“. Marius Munteanu este considerat de Cornel Ungureanu drept „clasic al literaturii dialectale. A fost urmărit, hăituit, amenințat, exclus, a rămas mereu la marginea evenimentelor în anii comunismului. Era indezirabil, așa cum indezirabilă devenise literatura dialectală“. Cu
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
Facla, prozatorul bănățean Ion Marin Almăjan, reușește să adune selectiv și să publice un volumaș din poezia dialectală a lui Marius Munteanu, «Cântări dă noapce bună» (1984), cuprinzând poezie lirică și parodii după câțiva poeți bănățeni - toate în veșmântul rostirii bănățene“. Marius Munteanu este considerat de Cornel Ungureanu drept „clasic al literaturii dialectale. A fost urmărit, hăituit, amenințat, exclus, a rămas mereu la marginea evenimentelor în anii comunismului. Era indezirabil, așa cum indezirabilă devenise literatura dialectală“. Cu Marius Munteanu, literatura dialectală refăcea
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
apărut după Decembrie 1989, când o serie de publicații („Foaia bănățenilor“, „Timișoara“, Almanahul Banatului“) au oferit spațiu tipografic, iar din ianuarie 1991, Radio Timișoara a început emisiunea săptămânală intitulată „Gura satului“. Aceasta a avut un impact deosebit asupra iubitorilor graiului bănățean. Au apărut cenacluri la Șiria, Oravița, Bocșa, Ohaba Mâtnic, Făget, Lugoj, Caransebeș și chiar în Serbia, la Uzdin. Prin strădania regretatului profesor Ștefan Pătruț, mentorul cenaclului lugojean „La givan“, Editura „Dacia Nova“ din Lugoj a publicat aproape 30 de volume
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]