11,781 matches
-
urechile mele au ajuns sunetele clopotului bisericii St. Francis Xavier de pe Aveue O, ele mi-au adus mesajul că aparțin unei minorități. Nu cunoșteam programul liturgic al bisericii și nici motivele practice pentru care băteau clopotele - deși aș fi putut bănui, pe baza propriei mele experiențe, efectul anulării estetice de către repetarea ritualului: nici creștinii care auzeau clopotele în mod religios, ca instrumente ce aveau vechiul rol de a semnala, nu erau conștienți de frumusețea sunetului. Atunci când sună clopotele, e timpul rugăciunii
De ce trag clopotele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8486_a_9811]
-
despre colocviile Shakespeare sau lansările de carte. Știu doar ce a fost la București, coordonat de Arcub. Haos, lipsă de promovare și de marketing - mi se pare ireal și extrem de grav cînd este vorba despre nume mari! (și despre bani, bănuiesc) - confuzii nesfîrșite, bîlbîieli, ore aiurea la care erai invitat undeva unde descopereai că nu e nimic, absența, pe cea mai mare parte, a unui program, aroganță, organizare defectuoasă. Din toate punctele de vedere. Deși instituția are ca titulatură "centru de
Shakespeare mai presus de orice by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8474_a_9799]
-
vine să te trezească. De pildă, o carte. Atunci afli că omul acela era polimorf, cu o intimitate clădită pe mai multe etaje și cu un spirit prelungindu-se pe mai multe valențe, că așadar avea mai multe identități decît bănuiseși și că, din ele, tu nu o văzuseși decît pe cea cotidiană. Ba, mai mult, că tocmai identitatea pe care nu o bănuiai, tocmai ea ajunsese, în chip insidios și insesizabil, să te influențeze și pe tine. Ceva asemănător am
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
și cu un spirit prelungindu-se pe mai multe valențe, că așadar avea mai multe identități decît bănuiseși și că, din ele, tu nu o văzuseși decît pe cea cotidiană. Ba, mai mult, că tocmai identitatea pe care nu o bănuiai, tocmai ea ajunsese, în chip insidios și insesizabil, să te influențeze și pe tine. Ceva asemănător am trăit cu Marius Vasileanu. Cu ființa aceasta polivalentă am colaborat la Adevărul literar și artistic fără să mă întreb vreodată de unde-i venea
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
în cele din urmă de o forță superioară: un trăsnet îl face să ia foc și-l ucide. Romanul a fost primit cu un interes relativ în presa franceză, ceea ce se reflectă, firesc, în chip exagerat, în sensibilitatea autorului. Putem bănui febrila așteptare a consacrării după ecourile ce au pătruns în corespondența lui Adrien Le Corbeau cu unul dintre puținii scriitori francezi care-i manifestă simpatie și încredere, uitatul astăzi dramaturg și romancier Saint-Georges de Bouhélier."(pag. 155) Interesant, poate, mai
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
pe un romantic minor - complet minor - ca Alexandru Hrisoverghi (1811-1837). Mă întreb de ce, având în vedere că biografia acestuia, asezonată de prieteni după tiparul câtorva traduceri la modă pe atunci, ar fi putut susține cu cinste un capitol al Mistificțiunilor ? Bănuiesc motivul și confirm așteptarea implicită a autorului. Da, conceptul acesta e perfect valid. Și da, el atrage magnetic, în sfera pe care-o delimitează, alte exemple. Remarcabile.
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
fiecare din aceste entități și-a conturat o figură distinctă, și-a urmărit obiectivele imanente în cuprinsul mișcării, "scoțînd-o pe nesimțite din făgașul ei inițial și îndemnînd-o, cu sau fără voia conducătorilor ei, spre orientări pe care aceștia nu le bănuiau la început". Prezența unei serii de intelectuali de elită precum Mircea Eliade, Cioran, Constantin Noica, Mircea Vulcănescu, Radu Gyr, Aron Cotruș, Horia Stamatu, Mihail Polihroniade, Haig și Arșavir Acterian, Sextil Pușcariu, Ion Barbu, P.P. Panaitescu, Dragoș Protopopescu, Ernest Bernea ca
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
nimeni nu se dă în laturi să le evoce cu nostalgie, aș fi ales o singură piesă, dacă n-aș fi fost tentată să-i încerc cititorului virtuțile curiozității și a răbdării, să afle, citind până la capăt, întâmplările cu Oona, bănuind că și el face parte din grupul infinit de copii care cresc și par să-și piardă copilăria, rămânând să-i aștepte revenirea, în ecou, în tot restul vieții. Dintre cei care o așteaptă cu ardoare și credință se aleg
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
o căutăm/am zis și chiar atunci Oona a apărut/sub nuc lângă noi râzând cu sticla de rachiu/între mâinile subțiri și a deșertat-o repede/în pământul uscat și rece". Copilăria, știutoare a toate, deși n-am fi bănuit, ne pune vrând, nevrând în cunoștință cu răul. Răul mai rău decât băutura bunicii înjurătoare și cerșetorului murdar, cel în popor numit Scrâșnitorul și care viețuiește în beci și acționează de-acolo asupra firilor slabe și nerăbdătoare: "într-o seară
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
fapt, ne putem întreba, e comitet sau comiție întreaga afacere provincială pe care întreprinzătorul o pune la cale? Toate acestea amintesc izbitor de atmosfera poemelor lui Vișniec. Iată o evidență care, din nefericire, nu ne duce prea departe. O puteam bănui direct din context sau din tradiția instituită de poeții care, fără a viza o schimbare majoră de traiectorie, comit câte un asemenea volum prozastic. Mult mai interesant ar fi să deducem tocmai punctele de clivaj sau de inflexiune care conduc
Alt contingent by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8549_a_9874]
-
curgerea, dar istorisirea lui orchestra cu fiecare pas o încheiere exemplară. Galsworthy descoperea că are mai mult de oferit lecturii decât o filozofie (socială, individuală) a fericirii ori nefericirii: tehnica lui romanescă a fost printre primele care au dat de bănuit că narațiunea se pregătea să treacă de la incident la psihologie. Scurtele lui schițe (pregătiri ale viitoarelor personaje din romane) ne arată clar că experimenta fluxul conștiinței. Până spre finele veacului al XIX-lea, scriitorii se plictisiseră să tot aștepte ce
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
într-una indirectă, prin spațiul tipografic acordat. DGLR nu mi s-a părut afectat de excese subiective (o excepție ar fi articolul despre Gheorghe Grigurcu). Ba chiar pot spune că e prea precaut când, din teama de a nu fi bănuit de rechizitoriu la adresa unor biografii pătate în comunism, nu dă suficiente detalii (de exemplu, la Mihai Beniuc, e prea expeditiv). Ca instrument de istorie literară, un dicționar de literatură trebuie să fie în primul rând descriptiv, dar de un descriptivism
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
spusa lui Francesco de Sanctis: "Critica încolțește în sânul însuși al poeziei. Una fără alta nu trăiesc". Auzit-ați cumva de Oscar Wilde care nu-i deloc paradoxal când afirmă că "imaginația imită, spiritul critic creează"? Și să nu se bănuiască, spunând aceste cuvinte, că e o pledoarie pro domo, deoarece semnatarul acestui text se consideră doar un mic autor de proză, ceva mai mult decât monsieur Jourdain. Nici o supărare, numai cei fără de umor se supără. Dimpotrivă, e amuzant. Criticii autentici
Nichita Stănescu și critica literară by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8570_a_9895]
-
trecuți, purtând numele celui mai mare astronom al erei moderne, universul a mai făcut îndărăt un pas de câțiva ani lumină, - îndărătul Universului. Prin fotografiile luate cu o incredibilă precizie și claritate, vedem altă lume, care exista, fără ca noi să bănuim. Deși nu se știe dacă azi o vedem - și nu e... Comparat cu polonezul Copernic, care a avut îndrăzneala, față de Biserică, să susțină că nu soarele se învârtește în jurul pământului, ci invers, adică pământul se rotește bietul de el în jurul
Hubble by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8605_a_9930]
-
ambii ochi. În minte îmi este vie imaginea ta după acea intervenție chirurgicală: erai euforic, pluteai, nu încetai să te bucuri de lume, de culorile ei debordante, de splendorile ei care ți se înfățișau în toate culorile posibile. Voi nu bănuiți, spuneai, cât de colorată e lumea!" Cum ți se pare, Ianoși, lumea la optzeci de ani ai tăi? Dar viața? Îți place viața? Nu am un simț plastic dezvoltat. Mama mă ironiza: cum poate fi estetician unul care nu percepe
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
interne) partidului comunist, arbitrariul, lipsa de logică și de coerență care caracterizau actul de guvernare al unor yesmen, dispuși să sacrifice evidențele elementare ale realității în folosul fanteziei bolnave a unui cuplu incult și megaloman. Firește, nimeni nu îl poate bănui pe Nicolae Ceaușescu sau pe nu prea distinsa sa soție că ar fi ținut pe noptieră, pentru a citi înainte de culcare, cărțile unor avangardiști precum Tzara, Breton, Aragon, Éluard, Reverdy, Artaud, chiar dacă unii dintre ei au abandonat în timp revoluția
Fața ascunsă a avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8604_a_9929]
-
la fiecare trei-patru săptămâni". "Și ce anume bei atunci?" Mi-a răspuns fără să clipească: "Bere!". Dacă n-ar fi fost acest episod și dacă n-aș fi fost șocat de imensitatea mormanelor de sticle de bere, n-aș fi bănuit în vecii-vecilor că din "șprițari" și degustători de "zaibăre" și "vin de butuc" am migrat în categoria marilor consumatori de băutură a vikingilor!) Or fi dispărut păsările din România înspăimântate de mizeria incredibilă? Nu împărtășesc deloc părerea celor care spun
Unde sunt păsările de-altădat'? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8645_a_9970]
-
descoperit, pe peron, cu gândul departe. Titulescu recitase versurile în care vorbeam despre pasărea mitologică din Munții Apuseni, care,în piesa mea, stă de pază lângă inima neamului. Și astăzi, atâția ani după cele întâmplate atunci, mi se pare că bănuiesc de ce Titulescu a recitat acele versuri ... simțea pesemne, subconștient, o înrudire între insomnia sfântă a acelei paseri de veghe și insomnia sa. Căci și el suferea de insomnie lângă destinele țării". La 1 februarie 1937, Lucian Blaga este numit din
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
satisfăcut un cocoș// o felie de pâine unsă cu salată de vinete// într-o mână în cealaltă o foaie de hârtie/ unsă cu dulceață/ prin care dădeam de-a dura viespea/ încovrigat sub masă în mine se întrupa/ fără ca măcar să bănuiesc/ ceva din grația și lumina ei." (Într-o dimineață, pe când purtam pantaloni scurți); "am în față zidul, zidul cu iederă/ zidul cu flori mici și putrezite/ plin de crăpături viu colorate// mama îmi vorbește încet și clar/ îmi spune: christoase
Căminul liric by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8399_a_9724]
-
o să meargă cu mașina... Oamenii l-au votat pentru valoarea de șoc. E distractiv să fii șocat. Și toți telespectatorii au fost șocați de cât de penibil și de sinistru e omul: fața, rochia, vocea, atitudinea detașată, de parcă nici nu bănuiește ridicolul în care se scaldă. Acolo e umorul, și pentru umor a fost votat”. E bine să știm să mai și râdem, mai ales că, așa cum spuneam, e doar un concurs. Sau, ca la fotbal, doar un joc. Ah, am
Votul, eterna poveste... by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/83973_a_85298]
-
ani la Colegiu... nume pompos, indivizi și ciudați și prea sobri... eu unic în felul meu, o plantă udată bine la rădăcini de către un divers grup de grădinari - profesori. Eu nu înțeleg: voi chiar vreți să scriu ceva aici? Eu bănuiesc răspunsul... dar păstrez tăcerea înțeleptului. Eu dictez. începem. continuăm cu idem. terminăm cu idem. Nu fac decât să spun idem. La ce am auzit, idem. Papagalicește, idem. Eu am avut și încă mai am vise. O parte s-au împlinit
B by ANA-MARIA NECHIFOR () [Corola-journal/Journalistic/84099_a_85424]
-
muzical de mare precizie și nimic nu-l supăra mai mult ca distonarea. Spunea adesea: „cum puteți voi să cântați atât de fals, - eu, să vreau nu pot”! Eu aveam un glas drăguț în tinerețe și cântam uneori fără să bănuesc că mă ascultă tata - dar dintr’o dată îi auzeam vocea protestatară din camera de alături: „N’auzi că e fals! E „do” natural, - de ce schimbi tonul?!” Cunoștea perfect intervalele și toate tonurile cu legile lor. Simțea perfect toate stilurile proprii
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
facilitate de descifrat și Cella Delavrancea îi făceau toți toate plăcerile, cântând ore întregi pentru el. Au mai trecut pe la noi Socrate Barozzi, care se anunța devreme un mare talent pentru vioară, dar care a rămas pe loc, nefăcând cariera bănuită de tata. Apoi a venit Const. Nottara care cânta și la vioară și la pian. Tata î-l prețuia pentru munca lui serioasă - și îl apăra de tachinările noastre de copii. Deseori îi anunța Zarifopol câte un concert important la
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
nu se știe din ce motive, n-a tipărit-o. Această Rapsodie va fi executată pentru prima oară în public în decursul lunei octombrie de către celebra pianistă romănă, Aurelia Cionca.” Surprinderea mea a fost mare. Iată ceva ce nici nu bănuiam că mă așteapta! De-abia mă întorc la București (1 sept.) și iată că se anunță că vine Octavian Beu, pe care l-am cunoscut în treacăt în anul premergător. Îmi prezintă copia Rapsodiei de Liszt și fotografia luată la
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Fratele compozitorului Brzezinski, Stanislas m-a poftit din nou la un dejun în frumoasa sa locuință, unde am revăzut pe soția și familia sa. Bătrânul compozitor mă însoțea peste tot, îmbrăcat elegant și cu nelipsitele mănuși albe! Bieții poloni nu bănuiau ce-i așteapta după un interval de trei luni! Erau îmbătați de ambiție și trufie veritabilă polonă. Rău conduși de oamenii lor politici, care au aruncat orbește țara lor într-o aventură din care au ieșit bătuți și micșorați cum
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]