978 matches
-
ne scot datori?! Cum să lași destinul țării și tot sufletul din ea În răspunderea acestor parveniți de mahala?! Să nu ne-amăgim cu gândul că doar ei sunt vinovați, Ci tot neamul ce trăiește de la Istru la Carpați; De la Bărăganul negru până-n tulburata mare, Suntem victime-ale unei tehnici de manipulare. Pașii noștri-nceți și siguri ne îndreaptă spre uitare, Viciați de incultură, de-analfabetismu-n floare. Cum să mai clădim destinul, viitorul țării ntregi Cu aceste mutre acre, adormite prin bodegi, Ce
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
birou era cald și bine și, luându-se cu lucrul, uită de vremea de-afară. Spre seară, când se întoarse acasă, constată însă că, departe de a se potoli, viscolul se întețise. Vântul sufla acum în rafale, ca în inima Bărăganului, și zăpada creștea văzând cu ochii, așternându-se în troiene. Ai văzut dacă n-ai vrut să asculți de vorbele mele?... se apucă să-l certe Mariana, de cum îl văzu intrând pe ușă. Cum o să-l botezăm pe copil pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
oamenilor, definitiv și ireversibil, din matca lor veche. Se știa, bineînțeles, de întovărășiri agricole și de gospodării colective ori de stat, dar s-ar fi zis că așa ceva nu se putea întâmpla decât undeva departe, pe coclaurii și printre ciulinii Bărăganului, dar nu aici, în lunca Sabarului, nu chiar la ei în sat, unde toți creștinii aveau pământ și nimeni nu poftea să intre în colectivă, ducă-se pe pustii!... Cei cu doxă își puneau chiar problema în termeni cât se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
calitate. Spune-mi că-s grădină-nmiresmată,/ Pomul vieții vesel fremătând,/ Versul plin de dor, o nestemată,/ Curcubeu în zare tremurând. Doinița Nistor, Spune. Un crâmpei din confesiunea unei poete născute la împreunarea apelor marelui fluviu cu farmecul straniu al bărăganului. Dar și un destin marcat, fără îndoială, de tristele melopei ale ierburilor uscate înainte de vreme. Eu, genele îmi plec spre verdele din frunză,/ Iar cerul meu albastru-l amestec pe o pânză;/în amalgam de temeri și neștiute taine/ Culorile
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
mori jos, până la urmă tot aia e... De fapt io nici nu cred că moartea are Înălțimi. Moartea, probabil nu, dar viața are cu siguranță, șopti Petru. Unele obișnuite, altele de-a dreptul amețitoare. Trebuie să fie și altceva decât bărăgan cât vezi cu ochii... Sunt și Înălțimi cu capul În jos, domnu’ Șendrean. Ca ale noastre, dacă vreți. Sunt bune și ele. Dovadă că nu amețim deloc. Sau amețim? Când bem peste măsură, zise Petru zâmbind complice. Gheretă simți căldura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sfârșit, acasă! Ce poate fi mai frumos, întorcându-te din spațiu și apropiindu-te de Terra, decât să vezi la un moment dat deslușindu-se în pâcla albăstrie a unei dimineți de vară arcul încordat al Carpaților, pata gălbui-verzuie a Bărăganului, linia subțire strălucitoare a Dunării, apoi formele neregulate ale orașelor, orășelelor, satelor, lanurilor, fânețelor și, apropiindu-te și mai mult și pregătindu-te de aterizare, pâlcuri de oameni plecând la câmp, turme de oi, pescari singuratici, remorci părăsite la umbră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
neobservate, rana încă necicatrizată din sufletul fostului student s-a redeschis. Încă era dependent de suficiente amintiri cu o bogată și o intensă încărcătură afectivă. Acestea își trăgeau seva, s-au născut și s-au consolidat sub cerul însorit al Bărăganului, iar de atunci, și asta i se întâmplă des, chiar și când se plimbă la braț cu o altă fată drăguță, nu poate să nu-și amintească de cea lângă care a trăit cele mai frumoase clipe din viață și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pe care-l căutăm noi. Prâslea Prefectului de Ianuarie pândea însă sosirea Profesorului încă din prima zi de după Sfântul Vasile. Nu reușise să-și termine tema primită astă toamnă și acum, îngrijorat, ațintea cu binoclul, din balcon, câmpia dunăreană și bărăganul de unde se putea ivi inamicul. Într-adevăr,pe la mijloc de mai, odată cu primele cireșe, siluetele dușmanilor se conturară pe buza orizontului. Neamțo dracoli, șuieră prâsleanul și pe nesimțite trase cuiul de la o petardă defensivă. Pașaportu și aplecu’ mamii ei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
versurile. 2.Găsiți cuvinte cu sens apropiat celor scrise cursiv în text. 3.Completați expresiile: roșu ca..................... albastru ca..................... alb ca........................... fierbinte ca.................. 4 Introduceți într-o compunere cu sfârșit dat expresiile obținute la exercițiul anterior. Alegeți un titlu potrivit. „Bărăganul însuși îți procură asemenea clipe plăcute, dacă știi încotro să privești și să înțelegi ceea ce vezi. Monotonia zărilor e numai aparentă. Se plictisește acela care s ar plictisi și pe marginea căldărilor din munți, cu apa limpede a tăurilor. Tabloul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
și într-o pădure ecuatorială. Alături de vegetația buiacă și sălbatică, o sumedenie de vietăți fac pe călător să se creadă într-o țară cu totul depărtată. Mai întâi o mulțime de păsări-unele cu pene de o frumusețe pe care plugarul Bărăganului sau păstorul munților nici n-o bănuiește. Dar ceea ce uimește și mai mult vederea sunt ochiurile de apă cu desăvârșire limpede, nu tulbure, ca cea din Dunăre, și bălțile aproape încropite, pe care se întind ca un covor pestriț nuferii
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
se treziseră de pretutindeni și, sub ocrotirea oarbă a nopții, își dezlănțuiră deasupra pământului îngrozit furia lor prăpăditoare” (Calistrat Hogaș -În Munții Neamțului) “Partea cea mai secetoasă din toată țara e Dobrogea. Moldova primește mai tot atâta ploaie, cât și Bărăganul și Burnasul ( ca ½ metri). Culmile dealurilor împădurite se bucură însă de mai multă umezeală. Fie că vântul vine din baltă (sud), fie că vine dinspre răsărit (crivățul), el se răcește suind dealurile și dă mai multă ploaie.” (Simion Mehedinți) „Crivățul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
călătoriei, să stea pe culoar și retrăia intens emoțiile despărțirii de colegii cu care se împrietenise în acel an. Acceleratul mergea în viteză, cu geamurile deschise la maxim, era curent, vântul șuiera pe culoar și el, în picioare, admira nesfârșirea Bărăganului; peisajul era monoton, câmpia cultivată cu plante cerealiere întreruptă de câte o localitate pustiită de oameni, drumuri prăfuite și șoseaua ce însoțea o lungă perioadă calea ferată; într-un sat doi puști pe-o bicicletă stârneau colbul în urma lor mergând
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
pomenește adesea, soția lui, la fel - au Îmbătrînit aici. Tu nu mai vii, dar sînt fericită că te-am văzut, ce-a trebuit să fie n-a fost, pulberea s-a ales de toate pînă și de cîmpia asta a Bărăganului, binecuvîntată, blestemată de Dumnezeu, În care Încă de pe vremea sciților roadele erau date pieirii, și sciții au tot continuat să vină, din răsărit, din apus, din toate părțile lumii. Dimineața mă Înalț În vîrful picioarelor pe prispă, mă uit de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
1 MAI - S.A. 145. HORTICOLA DUNĂREA - S.A. BRĂILA 146. HORTICOLA VIZIRU - S.A. 147. INSULA MARE A BRĂILEI - S.A. 148. LEGUME-FRUCTE - S.A. BALDOVINEȘTI 149. LEGUME-FRUCTE - S.A. BRĂILA 150. OREMIXT - S.A. LATINU 151. OREZUL GROPENI - S.A. 152. ORIZICOLA - S.A. BALDOVINEȘTI 153. PERLA BĂRĂGANULUI GALBENU SĂTUC - S.A. 154. PRODAZUR URLEASCA - S.A. 155. SEMBRA - S.A. BRĂILA 156. STANRIZ STĂNCUȚA - S.A. 157. VERMATTA - S.A. 158. ZAGNA - S.A. VĂDENI Județul Buzău 159. AGROINDUSTRIAL FRASINU - S.A. 160. AMBLAC - S.A. BUZĂU 161. LEGUMPROD - S.A. BUZĂU 162. ROMNUTRICOMB - S.A. RÂMNICU
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214399_a_215728]
-
1 MAI - S.A. 145. HORTICOLA DUNĂREA - S.A. BRĂILA 146. HORTICOLA VIZIRU - S.A. 147. INSULA MARE A BRĂILEI - S.A. 148. LEGUME-FRUCTE - S.A. BALDOVINEȘTI 149. LEGUME-FRUCTE - S.A. BRĂILA 150. OREMIXT - S.A. LATINU 151. OREZUL GROPENI - S.A. �� 152. ORIZICOLA - S.A. BALDOVINEȘTI 153. PERLA BĂRĂGANULUI GALBENU SĂTUC - S.A. 154. PRODAZUR URLEASCA - S.A. 155. SEMBRA - S.A. BRĂILA 156. STANRIZ STĂNCUȚA - S.A. 157. VERMATTA - S.A. 158. ZAGNA - S.A. VĂDENI Județul Buzău 159. AGROINDUSTRIAL FRASINU - S.A. 160. AMBLAC - S.A. BUZĂU 161. LEGUMPROD - S.A. BUZĂU 162. ROMNUTRICOMB - S.A. RÂMNICU
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177884_a_179213]
-
pe lângă unguri să-i atace pe pecenegi, dar planul a eșuat. Apoi, după Const. Porphyrogenetul, pe la începutul secolului al X-lea, unele cete de pecenegi s-au stabilit în teritoriile nord-dunărene, pe cursurile inferioare ale Nistrului, Prutului, Siretului până în estul Bărăganului (cîmpia munteană), pe malul opus al Dristrei, foarte aproape de Bulgaria. În Bugeac (sudul Basarabiei) se afla un trib peceneg, iar ceva mai la nord, între Prut și Nistru, un alt trib, după cum precizează Masudi. Lexiconul lui Suidas, datat a doua
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din sud-estul Moldovei (Bugeacul) și nordul Dobrogei. Celelalte teritorii românești de la sud și est de Carpați au rămas sub administrația conducătorilor locali, dar au devenit tributare mongolilor, precum cnezatele rusești și statul bulgar. Dar se pare că ei controlau direct Bărăganul (sud-estul Munteniei), aflat în vecinătatea sudului Moldovei și nordului Dobrogei. În Bugeac (sudul Basarabiei) au fost descoperite complexe funerare din secolele XIII-XIV, cu ritul de înmormântare specific triburilor (popoarelor) turanice ale cumanilor, aserviți stăpânirii mongole. Dacă, pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sferturi din oastea lor este alcătuită din alte neamuri. Astfel, la asediul orașului Assisi, alături de o ceată de tătari și cumani, sunt menționați și "valahi". În același timp, este o certitudine că regiunile de câmpie românești din sud și est, Bărăganul și Bugeacul, erau sub stăpânirea directă a tătarilor. Un sol creștin la curtea Hoardei de Aur a întâlnit, pe drumul spre Marea Caspică, români prin acele părți, cu daruri pentru han, precum și un cuman care vorbea latinește, fiind botezat în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
românești, Dunărea (Istru) și Nistru, fiind din cele mai adecvate păstoritului nomad, interesul turanicilor s-a concentrat asupra acestor teritorii, de unde au încercat să înlăture comunitățile umane autohtone. Rezultatul confruntărilor cu nomazii turanici a constat în reducerea așezărilor localnicilor din Bărăgan și Bugeac, începând din prima jumătate a secolului al XI-lea, iar în perioada următoare (secolele XII-XIII), acestea au devenit foarte rare deoarece autohtonii, sub presiunea nomazilor, s-au retras în regiunile de deal și podiș, unde se puteau apăra
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
devenit foarte rare deoarece autohtonii, sub presiunea nomazilor, s-au retras în regiunile de deal și podiș, unde se puteau apăra mai lesne.28 Prin pătrunderea turanicilor, apoi a mongolilor, întinse teritorii au fost dezafectate vreme îndelungată agriculturii, iar câmpia Bărăganului și stepa Bugeacului au avut o redusă populație până în epoca modernă. Pe lângă aceasta, populația ce locuia în apropierea teritoriilor unde sălășluiau nomazii se pare că a fost supusă unor prestații tributare-nu sunt date concrete în acest sens, dar se presupune
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ungară, au fost silite, sub impactul șocului psihologic provocat de năvălitori, să recunoască dominația tătară. Dar acele căpetenii tătare care primiseră ținuturile din zona Dunării de Jos încă nu știm dacă le-au folosit efectiv pentru pășunatul turmelor (Bugeacul și Bărăganul), în urma retragerii acestora din 1242. Ar fi necesare informații suplimentare în acest sens. Dar este cert că, cel puțin douăzeci de ani după aceea, tătarii nu au adus trupe la sud și est de Carpați, nu au preluat controlul politic
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
XIV-lea, dar, la un moment dat, împotriva lor s-a dat o luptă mare pentru dezrobirea țării de păgâni (tătari). Să fim înțeleși: tătarii n-au plecat de bunăvoie din țara pe care o stăpâniseră până atunci (mai ales Bărăganul). Astfel, dacă tradiția populară despre întemeiere are o parte de adevăr, aceasta trebuie căutată în versiunea din jurul scaunelor domnești de la Argeș și Câmpulung-ea nu știe despre "descălecatul" de peste munți, dar ține minte lupta lui "Negru Vodă" cu tătarii, când s-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
torturat, trimis la muncă silnică, de unde a fost eliberat în 1953. Colectivizarea era deci un mod de a instala partidul la sate, unde activiștii sînt prezenți. Familiile țărănești denunțate drept chiabure și chiaburi recalcitranți vor fi majoritatea deportate în stepa Bărăganului unde vor supraviețui cîțiva ani buni construind sate improvizate. Colectivizarea a dezrădăcinat tradițiile, a distrus ierarhiile sociale sătești și legăturile de familie. Psihologic, colectivizarea este resimțită ca o violență dar, cu toate acestea, procentul de pămînturi colectivizate este de doar
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de la început prozatorul narează întâmplări neobișnuite, stranii, multe comice până la absurd, fapte comise de inși într-o ureche, dezvăluie comportamente „buimace”, născociri ale unor minți ce funcționează anapoda, iar tot ce se petrece, în orice istorisire, e îmbibat de poezia Bărăganului, a bălților dunărene, a Deltei. O poezie de genul celei cuprinse în eposul sadovenian, dar pigmentată de țărănisme iuți, asemănătoare parțial acelora din Desculț al lui Zaharia Stancu, de exotisme și senzualități vrednice de Panait Istrati, punctată de situații ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
Alteori, descinde din Beniuc: "neamul meu, mândrie nevândută, puși pe harță și zurbă, răni fierbinți, prea iubiți". Străbunii poetului au venit din Ardeal sub umbra penelor de cocoș la clop: "neamul meu veni din praf stârnit de turmă/ să sfâșie bărăganul în galop". Dragostea față de țărână este teribilă, îl ține pe poet în mrejele ei, ca o vrăjitoare, pulsând în dragostea "păgână" a părinților; de aceea, cere țărânei dragostea tatălui pentru maică. Pământul este dulce, bucuria este ostentativă și un anume
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]