1,143 matches
-
pe fiul Domniei mele Mircea Voievod și nu-l voi lăsa de lângă mine și voi stărui pentru binele lui ca pentru al meu, eu însumi cu capul meu și cu boierii mei și cu toată țara mea, ca să-și dobândească baștina sa, Țara Românească, căci îi este baștină dreapta”. Domnul îi îndeamnă pe munteni să vină fiecare pe unde au șezut înainte fără nici o teamă. Răspunsul boierilor munteni este de o rară violență: „Este în tine omenie, ai tu minte, ai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu-l voi lăsa de lângă mine și voi stărui pentru binele lui ca pentru al meu, eu însumi cu capul meu și cu boierii mei și cu toată țara mea, ca să-și dobândească baștina sa, Țara Românească, căci îi este baștină dreapta”. Domnul îi îndeamnă pe munteni să vină fiecare pe unde au șezut înainte fără nici o teamă. Răspunsul boierilor munteni este de o rară violență: „Este în tine omenie, ai tu minte, ai tu creieri de-ți strici cerneala și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
septembrie 1489, satul Grigorăuți (Grigorești). La 2 februarie 1503, Ștefan întărea mânăstirii Putna toate satele acesteia și printre ele se numărau satele Cupca, Camenca și Tomești, pe care Iurie Cupcici le dăruise, la moartea sa, mânăstirii. Cupca era satul de baștină, unde se afla curtea boierului și unde ar fi trebuit să funcționeze cancelaria! Alt sat, Crasna, era dăruit de către Filofei, arhiepiscopul Hușilor, așa cum reiese dintr-un document din 11 ianuarie 1613, Putnei. Satul Tomești era menționat peste trei veacuri, în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un boier este numit prieten. Logofătului îi sunt întărite 14 sate și jumătate. În privilegiu se arată că îi sunt întărite Mihului “satele lui și vislujenia și ocinile drepte pe care le are de la înaintașii noștrii”. Ocină înseamnă moșia de baștină, moștenită de la moși-strămoși, numai că de data aceasta, ocină înseamnă satele cumpărate de Mihul, la 20 iunie 1453. Printre satele care îi sunt întărite lui Mihul se află și sate obținute mai înainte: Vânători și Gavrilăuți. Sunt apoi, trei sate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se afla iarăși în stăpânirea urmașilor popii Iuga și ai fratelui său Nan. Faptul că Marușca și Dragoș Stănigescul vând împreună satul Buciumeni arată că satul revenise în stăpânirea urmașilor lui Iuga și Nan. Mai arată și altceva: satul de baștină, de la care pornește creșterea averii lui Mihul logofăt, era moștenit în familie și, de aceea, cu vânzarea lui trebuiau să fie de acord și urmașii popii Iuga și cei ai lui Nan. Ștefan cel Mare confiscase pentru hiclenie, satele lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sate, avusese destul timp ca să ridice o curte cât de cât întărită. Dar, iată că unul dintre cei mai bogați boieri ai Moldovei, nu avea o curte întărită a lui. Normal era să moștenească una în satul Buciumeni, satul de baștină al familiei, dacă ar fi existat, dar Mihul primește un sat unde să își facă o curte, ca apoi să îl schimbe cu alt sat, unde a fost o curte. Existența unei curți nu presupune și o fortificație, un fel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fel tot așa de mulți o fac prin exemplul pe care l-au dat și-l mai dau prin propria lor viață pe care au dus-o și o mai duc în România, despărțiți de locurile copilăriei, de locurile de baștină. și spre toți aceștia ne îndreptăm gândurile, afecțiunea și îi asigurăm că pe atât cât au fost și mai sunt, au făcut cinste liceelor și cadrelor didactice din orașul Bolgrad ale acelor timpuri. Monografia, în limba bulgară, am întocmit-o
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
culturale: „Eu torn în cântec sufletul meu slav Călit sub cerul bun și moldovean. ” Nencev s-a născut la 9 martie 1913, în com. Văleni, județul Cahul, din tatăl bulgar și mama româncă (Maria Porneac). Își amintește cu dragoste de „baștina” sa, de locul unde a văzut lumina zilei. Adesea spunea: „Copilăria mea începe lângă Prut Acolo am învățat să citesc”. (Originea) În comuna Văleni este o floare rară „Albăstreaua Angelescu” unică în tot estul european și asiatic. școala primară o
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
apară susținători ai teoriilor că "moaște" ale Amiralului ar exista și în Venezuela, în Porto Rico și Italia la Genova și Pavia, lovitura finală fiind dată de "cercetătorii" care afir-mă că rămășițele Amiralului nu ar fi părăsit niciodată locul "de baștină", Valladolid! "De mortuis nil nisi bene" "despre morți să vorbim numai de bine", un dicton vechi de 2000 de ani! Cu atât mai mult este valabil acest dicton în cazul Amiralului, pe care World Almanac, ediția 2000, îl așeză pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
pus în pericol viața pentru cauze nobile în anii primului război mondial și în războiul civil din Spania, care a colindat ca un Tarzan modern hățișurile din Kenya și Tanzania, de americanul care, în pofida relațiilor tensionate dintre țara sa de baștină și Cuba, a ales să trăiască peste două decenii la Havana... În Cuba și acum la aproape jumătate de veac de la tragica sa dispariție, "Papa" este la el "acasă", venerat de localnici și vânat de sutele de mii de turiști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
vrea să fie văzut în fața lor. * Nu te poți impune ignorând pe alții. * Dacă vrei să te impui ca valoare, clădește, nu dărâma. * Unii cred că este meritul lor că s-au născut în locuri renumite. * Alții cred că renumele baștinei lor li se datorează. * Cei care apar foarte des în public, lipsesc cu desăvârșire. * Când se vorbește prea mult despre ceva, lumea devine suspicioasă. * Adevărul nu se strigă în gura mare; el se afirmă cu argumente. * În numele adevărului, unii propagă
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
emoție și mândrie, mai ales când se gândește că același prag îl trecuseră, înaintea sa, Panait Istrati, M. Sebastian, Perpessicius, Anton Dumitriu, Maria Filotti, Ana Aslan și alți oameni renumiți, născuți sau trăitori măcar o perioadă în orașul nostru de baștină. Poate și Nae Ionescu, Vasile Băncilă sau Basil Munteanu să fi trecut pe acolo, după cum sigur a trecut Ury Benador, ca și mai apropiații de noi Marcel Gafton, Teodor Vârgolici și Mihail Crama. Ultimul a lăsat și o mărturie lirică
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
artificială, neadecvată realităților românești. În deceniul al patrulea, întreprinde o nouă analiză, și propune, pentru contracararea orientării capitaliste a țării, o nouă "spiritualitate" românismul (36 a). Se menținea aceeași părere față de capitalism și se propunea reabilitarea tradițiilor și instituțiilor de baștină, a acelora de dinaintea revoluției de la 1848. El credea în posibilitatea continuării satului vechi, dar într-o formă adaptată cerințelor economice "viitoare". Această sarcină deci, de revenire la vechile tradiții, și-o asuma românismul, iar forța socială capabilă să impună "noua
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
faber“ de care vor bește preistoria când ajunge la capitolul evadării strămoșului din animalitate și până În zilele noastre, când Încă mai existau unele vechi meșteșuguri din bătrâni, cu rea lizări unice și pro prii geniului popoarelor și locului lor de baștină, ale măiestriei, invenției și fanteziei populare, opere de migală ale ochilor și mâinilor meștere, iar nu confecții anonime și stereotipe de fa brică; produse care Îmbătrâneau, dar nu se deteriorau, precum ceramica noastră oltenească, bihoreană, maramureșeană și moldovenească, ipingelele, cojoacele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și pe care noi, copiii, tocmai de aceea o răsfățam cu nespusă dra goste și-i răscoleam, ca puii de urs, sânul ei cald. Era totuși bărbat cu „vederi Înaintate“ bietul tata, prieten cu reformatorii sociali ai locurilor sale de baștină, Dobrescu-Argeș și Ion Valescu, autentici aleși ai muntenilor din Argeș la colegiul al treilea, și cu Ion Niculescu, „fiul colibei“, cum se intitula. Era apoi nepot de iobagi revoltați, cum fu străbunicul, Pietraru, volintir de-ai lui Tudor Vladimirescu, de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cum numai În O mie și una de nopți, În traducerea literală și neexpurjată a lui Mandrus, mai poți citi. Despre mama n-am avut timp de la Dumnezeu să-mi rămână și alte amintiri, decât numai ale locurilor sale de baștină din Țara Oltului, sub Carpații Perșanilor, la poalele acelei sumbre catedrale, Codrul Turzunului, colcăind de mistreți și de stupi sălbatici, și la poalele căruia, Încovoiate și strânse Între maluri umbroase, curg solemn apele negre ale Oltului, În care vărul Ion
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
foc etc. Nu înțelegem de ce anume se ocupă cei care sunt obligați să se îngrijească de mama și de fiu, sau în viziunea lor călătoriile prin Europa sunt mai importante? Ascultătorul Constantin Chirilă de la Iași, care merge deseori la Taxobeni, baștina lui Ilie Ilașcu, ne-a oferit o înregistrare prețioasă, cu mama lui Ilie Ilașcu. Bătrâna și îndurerata mamă citește o scrisoare mai veche, primită de la Ilie Ilașcu. Din această scrisoare am omis unele nume concrete ce s-au făcut vinovate
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
sumbră când cumpăna lumii se frânge-n epave, Doar tu mai reverși o lumină-n atâta noian de dezastre... Fr. Ștefan Tătaru O.M.Conv. Viața, mai-iunie 1941, pp. 922-93. 38. PR. GHEORGHE VAMEȘIU date biografice A fost primul greco-catolic de baștină care a îmbrăcat și purtat haina franciscană. Născut în Dumbrăveni, județul Târnava Mică, pe când urma cursurile de Drept ale Universității din Cluj, l-a auzit la o predică pe regretatul părinte Ion Gârleanu. A fost captivat de entuziasmul acestuia și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
a pus în cârcă o responsabilitate pe care n-o aveau. Iar eu mă simțeam vinovată, însă nu puteam face nimic, nu puteam retracta un singur cuvânt nici în fața lor, nici în fața statului. Să fi fost acesta locul meu de baștină, patria, doar pentru că știam limba celor două facțiuni băștinașe? Dar tocmai pentru că o știam ajunseserăm să nu vrem și să nu putem vorbi niciodată aceeași limbă. Conținuturile noastre se dovedeau incompatibile până și în cea mai scurtă dintre propoziții. Mă
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cincizeci de ani, și-a amintit de mine a doua oară. Ca să mă răsplătească pentru că revenisem în prăvălia ei, a ales pentru mine din căldare cele mai frumoase gura-leului, a ezitat un pic și m-a întrebat: „De unde sunteți de baștină, sunteți cumva franțuzoaică?“. Pentru că nu-mi place cuvântul „baștină“, am ezitat și eu, între noi s-a lăsat o tăcere înainte să spun: „Nu, vin din România“. A zis: „Ei, ce-are a face“, și-a zâmbit ca și cum brusc ar
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
doua oară. Ca să mă răsplătească pentru că revenisem în prăvălia ei, a ales pentru mine din căldare cele mai frumoase gura-leului, a ezitat un pic și m-a întrebat: „De unde sunteți de baștină, sunteți cumva franțuzoaică?“. Pentru că nu-mi place cuvântul „baștină“, am ezitat și eu, între noi s-a lăsat o tăcere înainte să spun: „Nu, vin din România“. A zis: „Ei, ce-are a face“, și-a zâmbit ca și cum brusc ar fi apucat-o durerea de dinți. Suna binevoitor, ceva
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
aspru cu ei, așa sunt toți exilații și tot așa se manifestă maladiile exilului. 31 decembrie 2000 Geneva în ajunul Noului An. Marea majoritate a elvețienilor sunt plecați la munte, imigranții cu "stare" petrec și ei vacanța în țara de baștină. Rămân doar studenții și populația "multiculturală". Străzi pustii. Geneva îmi lasă impresia unei dame burgheze qui a mal vieilli (care a îmbătrânit urât), rău fardate. Nu mai poate trăi în stilul său obișnuit și este obligată să improvizeze la infinit
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
vârstă care-mi contrazice rândurile de până acum, un Om care a dezlegat fântânile bunătății românești uitate de alții și ne-a trimis în locurile natale pentru a mai lua apa vie a izvoarelor în palme și a nu uita baștina. Are în biroul său de lucru portretul lui Mihai Viteazul și mie amănuntul mi se pare un semn cu totul semnificativ pentru sentimentul istoriei care-l domină, fie că se află cot la cot cu împărații, fie că sparge o
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
umărul drept îi atârna o trăistuță artistic țesută, pe care o purta mândră, ca pe cea mai scumpă geantă. Mamă și fiu se plimbau degajați discutând cu glas domol aspecte familiale ale lor și ale rudelor trăitoare în localitatea de baștină din Țara de Sus. Mândră de statutul ei de țărancă bucovineancă, această mamă a venit în urbea Iașilor să-și vadă feciorul, domn universitar, la aceeași instituție academică de învățământ agricol pe care, nu cu mult timp în urmă, o
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de începerea anilor de învățământ în cei peste 40 de ani de dăscălie, privește spectacolul oferit de stradă în ziua de 15 septembrie și, prin perdeaua trecutului îndepărtat, încearcă să reconstituie mental prima sa întâlnire cu școala din satul de baștină. Era tot mijloc de septembrie. El împlinea șapte ani abia la sfârșitul anului calendaristic și părinții hotărâseră să-l mai țină un an acasă, să se mai coacă la minte, deși în evidențele școlii era trecut ca viitor elev. Când
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]