996 matches
-
pentru prăsi- tul neamului, dar cu măsură numai că unele mai înfierbîntate au uitat de tot măsura. Și urîcios nu numai pe ai lui dar și pe filistenii care le-au tras ceva poace cînd i-au înhățat de chică babilonienii, îi amenință ,,25,15 Așa vorbește Elohim: Pentru că filistenii s-au dedat la răzbunare, pentru că s-au răzbunat în chip batjocoritor și din adîncul sufletului, voind să nimicească totul în ura lor străveche»”. Textul ne amin-tește că înaintea cuceririi Iudeei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
dominația persană au fost spoliați crunt de către feciorașii lui Iahwiță. O hartă de la sfîrșitul secolului l î.e.n. îi arată pe filisteni ca regiune distinctă în Palestina. Și în Ioel găsim amintiți filistenii iar proorocirea pretinde că este scrisă din exilul babilonian. ,,3,4 Ce vreți voi cu mine Tirule și Sidonule și toate ținuturile filistenilor? Vreți să-mi răsplătiți vreo faptă sau să faceți ceva împotriva Mea?” Și acest prooroc are un mare of pe filisteni pentru niște fapte care ne
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și toate ținuturile filistenilor? Vreți să-mi răsplătiți vreo faptă sau să faceți ceva împotriva Mea?” Și acest prooroc are un mare of pe filisteni pentru niște fapte care ne scapă dar care au adus mult amar ivritului pribegit pe la babilonieni. Un alt pribeag ivrit, Obadia proorocește din timpul exilului babilonian ,,1,20 Dar prinșii de război ai acestei oștiri a copiilor lui Israel, vor stăpîni țara canaaniți-lor pînă la Sarepta și prinșii de război ai Ierusalimului care sînt la Sefarad
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
sau să faceți ceva împotriva Mea?” Și acest prooroc are un mare of pe filisteni pentru niște fapte care ne scapă dar care au adus mult amar ivritului pribegit pe la babilonieni. Un alt pribeag ivrit, Obadia proorocește din timpul exilului babilonian ,,1,20 Dar prinșii de război ai acestei oștiri a copiilor lui Israel, vor stăpîni țara canaaniți-lor pînă la Sarepta și prinșii de război ai Ierusalimului care sînt la Sefarad vor stă-pîni cetățile de miază-zi”. Nu îi ajungea că era
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fii lor și au amestecat neamul sfînt cu popoarele țărilor acestora”. Pe dracu neam sfînt, scufundați în răutăți și viclenii, puit cu toți ,,dulăii” drumurilor Canaanului unde mai era loc și de sfințenie întunecaților? Pe cînd cei expulzați în imperiul babilonian își adunau veninul pentru a-l turna în sufletul filistenilor și celorlalți băștinași din Canaan, ivriții rămași acasă au dus o existență de înțelegere cu aceștia avînd loc numeroase căsătorii mixte. După întoarcerea din surghiun a înveninaților luminați, ivriții care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
construirea unui templu pentru cultul lor, iar după moartea lui Ezra devine mare rabin, avînd un rol decisiv în reorientarea mozaismului către un cult fanatic și materialist unde bunăvoința lui Iahwe se măsu- ra totdeauna după grosimea pungii! Regii asirieni, babilonieni și persani îi obligau pe cuceriți să le venereze statuile zeilor puse în lăcașele de cult ale învinșilor. Ivriții nu au pomenit niciodată în sfintele lor scrisorele ticluite de Moșe, de asemenea practici și nici de birurile plătite cotropitorilor, dovadă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
din casa tatălui tău și vino în țara pe care ți-o voi arăta”. Cînd pe ivriți i-a apucat puhoiul de revelații mincinoase cu care și-au fericit puținătatea minților și plinătatea veninului, arameii/arameenii erau cunoscuți în imperiul babilonian apoi persan ca populația cea mai cultă și cea mai pricepută în comerț. Limba lor ajunsese limba oficială a imperiului persan deși mulți istorici refuză orice legătură între persani și aramei, ignorînd cu bună știință informațiile venite de la Strabon și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fost scit și nu semit, tîlhar tîmpit și îndrăcit din care au ieșit numai nenorociri. Mai am eu o zicere care va fi cu mare uimire pentru cei cu țăcălia plină de gla-gorie. Ezechiel care a fost deportat în imperiul babilonian într-o cetate de pe malul rîului Chebar împreună cu regele Ioachin la anul 596 î.e.n. ne lasă într-o proorocire îndemnul către Gog să iasă la mare prăduire peste ținuturile Canaanului. ,,38,11 Mă voi sui împotriva țării acesteia deschise, voi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ploua foc și pucioasă peste el, peste oștile lui și peste popoarele cele multe care vor fi cu el”. Textul lui Ezechiel nu se referă la faptele din perioada sa pentru că din regatul lui Iuda au fost deportate în imperiul babilonian, 4595 persoane în trei rînduri așa cum spune Ieremia la 51,30, iar majoritatea a rămas locului cum ce vede și din textul lui Ezra. Scriind de populații ce locuiau munții din Israel dar erau dintre nea-muri și au venit acolo
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
avea propria zeitate protectoare c]reia îi aparținea p]mântul. St]panul locurilor, în calitate de administrator personal al zeului, controla proprietatea divin]. Oamenii erau sortiți s] fie în serviciul zeilor pentru a le ușura existența - noțiune menționat] expres în creația epic] babilonian] Enuma elish (Speiser, 1958; Pritchard, 1958, capitolul vi. pp. 33-36 și 131). Regele guverna dup] un cod care se presupunea c] i-a fost dezv]luit de zeitatea suprem], dar care, în fiecare caz, reprezenta în mod clar o proiecție
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
C., a asediat Samaria și l-a întemnițat pe Osea. Conform textelor asiriene, Samaria a rezistat alți doi ani, fiind ocupată în 722-721 î.C. de Sargon al II-lea, succesorul lui Salmanasar al V-lea. Conform Bibliei și cronicii babiloniene, Salmanasar al V-lea a ocupat cetatea. Regatul lui Israel a devenit provincie asiriană, clasa conducătoare și o parte a populației au fost deportate și înlocuite cu deportați străini; Samaria și Meghido au fost apoi restaurate după model asirian. Începând
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
de istoricitatea sa, deși unii continuă să-i apere autenticitatea (cf. discuția în Na’aman, 1995; Fried, 2002; Finkelstein, Silberman, 2006; Edelman, 2008). După moartea lui Sargon (705 î.C.), în timp ce succesorul său, Senaherib, era reținut în reprimarea unei revolte babiloniene, regele Ezechia, contrar părerii lui Isaia (Is 30,1-5), se aliază cu Egiptul. Rezolvată problema Babilonului, Senaherib intervine în 701 î.C., cucerind bună parte din teritoriul filistean, devastând numeroase fortărețe ale Iudeii și constrângându-l pe Ezechia în Ierusalim
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
lui Iosia urcă la tron Ioahaz, dar egiptenii îl înlătură și îl instalează în locul său pe Eliachim, dându-i numele de Ioiachim (609-598 î.C.). Acesta a plătit tribut Egiptului până în 604 î.C., când, în timpul domniei lui Nabopalasar, armata babiloniană a lui Nabucodonosor i-a învins pe egipteni la Carchemiș (Ier 46). După moartea lui Nabopalasar, Nabucodonosor (605-562 î.C.) s-a întors repede în Babilon pentru a prelua tronul. Ioiachim a continuat să plătească tribut babilonienilor până în anul 601
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
lui Nabopalasar, armata babiloniană a lui Nabucodonosor i-a învins pe egipteni la Carchemiș (Ier 46). După moartea lui Nabopalasar, Nabucodonosor (605-562 î.C.) s-a întors repede în Babilon pentru a prelua tronul. Ioiachim a continuat să plătească tribut babilonienilor până în anul 601 î.C. când s-a răsculat, sperând în ajutorul faraonului Nekao al II-lea. Nabucodonosor s-a reîntors în regiune în anul 598 î.C., a asediat Ierusalimul și, în timpul asediului, regele Ioiachim moare. Îi urmează fiul
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
s-a răsculat, sperând în ajutorul faraonului Nekao al II-lea. Nabucodonosor s-a reîntors în regiune în anul 598 î.C., a asediat Ierusalimul și, în timpul asediului, regele Ioiachim moare. Îi urmează fiul Ioiachin care s-a predat imediat babilonienilor (597 î.C.). Nabucodonosor l-a înlăturat pe Ioiachin, l-a deportat în Babilon împreună cu o parte a clasei conducătoare și a pus pe tronul lui Iuda pe Matania, fratele lui Ioiachin, căruia i-a schimbat numele în Sedecia. Regele
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
clasei conducătoare și a pus pe tronul lui Iuda pe Matania, fratele lui Ioiachin, căruia i-a schimbat numele în Sedecia. Regele Ioiachin și familia sa au continuat să trăiască ca suverani supuși în Babilon, primind rația alimentară de la curtea babiloniană. Între timp, în Iuda, sub domnia lui Sedecia (597-587/586 î.C.), există două „partide”: cel filo-babilonian (între care și profetul Ieremia) și cel filo-egiptean. În anul 589 î.C. Sedecia se alătură unei coaliții anti-babiloniene susținută de Egipt astfel
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
589 î.C. Sedecia se alătură unei coaliții anti-babiloniene susținută de Egipt astfel că în anul 587-586 î.C. Nabucodonosor intervine în regiune, asediază și cucerește Ierusalimul, îl prădează și îi distruge zidurile și templul (2Rg 25,1-21; Ier 39). Babilonienii numesc un guvernator din partidul filo-babilonian, pe Godolia, prietenul lui Ieremia (Ier 40,5-6) care construiește o rezidență la Mițpa, încercând să recreeze condițiile economice normale (Ier 40,12). Prin exilul babilonian poporul iudaic se împarte geografic în două regiuni
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
zidurile și templul (2Rg 25,1-21; Ier 39). Babilonienii numesc un guvernator din partidul filo-babilonian, pe Godolia, prietenul lui Ieremia (Ier 40,5-6) care construiește o rezidență la Mițpa, încercând să recreeze condițiile economice normale (Ier 40,12). Prin exilul babilonian poporul iudaic se împarte geografic în două regiuni, Babilon și Iuda. Condițiile de viață corespunzătoare nu sunt foarte clare pe plan istoric. Unele texte biblice tind să reprezinte căderea Ierusalimului ca sfârșit al întregului popor, iar exilul ca pe o
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
dintre diferitele clase sacerdotale s-au schimbat. Din păcate nu avem multe documente cu privire la acest aspect și există doar speculații divergente între specialiști. În anul 539 î.C. trupele persane ale lui Cirus intră în Babilon și pun capăt dominației babiloniene. Cirus este descris de Biblie ca un eliberator trimis de Dumnezeu să restaureze cultul legitim ce exista în precedență. Recent, această viziune ideală despre suveranul persan ca susținător al cultelor locale a fost însă pusă la îndoială, iar astăzi este
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
este considerată o consecință a operei de propagandă a acelorași domnitori persani care erau interesați, în special, dacă nu exclusiv, de asigurarea ordinii interne a provinciilor și de colectarea taxelor. Odată cu dominația persanilor și începutul întoarcerii poporului evreu din exilul babilonian începe perioada istorică, în general, numită iudaismul „celui de-al doilea templu” și se închide astfel orizontul istoric al acestei cărți. Capitolul 3 Lumea divină Yhwh - zeul suprem Yhwh este zeul suprem al lui Israel și Iuda. Prefer să las
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
al lui Iuda în secolul al X-lea î.C. (cf. Cap. 2, pp. 17-18). E foarte probabil însă ca povestirea biblică din 1Reg 6-7 să se refere la ultimii ani ai Regatului lui Iuda, cu puțin timp înainte de exilul babilonian, după cum reiese din comparația descrierii coloanelor de bronz din 1Reg 7,15-16 cu cea din 2Reg 21,17 și Ier 52,21 (van Seters, 1997) și din mențiunea izolată a „mării” din metal turnat ca un bazin pentru abluțiuni din
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
corespund prescrierilor Deuteronomului. Totuși, povestirea biblică despre găsirea „cărții legii” în templul din Ierusalim și citirea sa în fața regelui nu poate fi considerată o pură relatare istorică din timpul lui Iosia, fie pentru că în ea se găsesc referințe la exilul babilonian (2Rg 22,16-17), fie pentru că „găsirea” unei scrieri antice ascunse este un motiv literar care oferea suveranilor antici oportunitatea de a face restaurări și modificări templelor respectând sfaturile divinității expuse în documentul „găsit” în mod miraculos. Este, prin urmare, discutabilă
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
târzie a Dt 12,2-7 e confirmată de faptul că teologia sanctuarului unic, și în consecință suprimarea tuturor sanctuarelor cu excepția celui din Ierusalim, exprimă ideologia religioasă „separatistă”, asemănătoare celei din Cărțile lui Esdra și Nehemia, unde cei reîntorși din exilul babilonian considerau o blasfemie cultele practicate de populația rămasă în patrie și căutau să nu se amestece cu „poporul țării” (cf. Cap. 8). În concluzie, centralizarea cultului la Ierusalim, deși își are originea din teologia templului tipică perioadei regale, unde sanctuarul
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
a templului când nu mai era posibilă celebrarea prezenței lui Dumnezeu în templu după modul obișnuit al monarhiilor din Orientul Apropiat. Un puternic impuls împotriva reprezentărilor divinității se poate să fi fost cauzat de opoziția comunității celor exilați față de celebrările babiloniene. În plus, dacă e adevărat că textele biblice sunt polemice împotriva reprezentărilor divinității, această polemică continuă cel puțin până la sfârșitul secolului al VI-lea î.C., deoarece se regăsește în textele profetice (post)exilice precum Ez 16,17 ș.u
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
din funcțiunile cultului și caracterul reprezentativ pe care unele texte biblice îl atribuie preotului (kōhēn). Totuși, atât mărturia Bibliei despre atribuțiile kōhēn-lui, cât și experiența creștină, nu corespund integral activității de cult practicate concret în Iuda și Israel înainte de exilul babilonian, adică în perioada monarhiei, deoarece acestea sunt mărturii ale unei realități ce trebuie datată într-o perioadă istorică în care instituția monarhică nu mai exista de câteva secole. Dacă însă ne îndreptăm atenția asupra mărturiilor directe din regatele vecine, din
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]